La Soroca, președintele raionului este medic, cu trei apartamente și trei automobile

De profesie medic, președintele raionului Soroca, Mihai Mâțu, a condus în ultimii trei ani Spitalul Raional. Împreună cu soția sa, care lucrează în calitate de asistentă medicală în același spital, a adunat, din această postură, trei apartamente, trei terenuri și trei automobile.
În următorii patru ani raionul Soroca va fi condus de reprezentantul PLDM, Mihai Mâţu. El a fost ales cu votul a 18 consilieri, care au format o alianţă pro-europeană. Înainte de a fi votată conducerea raionului, la 14 iulie 2015, Victor Său, primar al orașului Soroca, a dat citire Acordului de creare a alianţei pro-europene, formată din fracţiunile PLDM, PDM, PPEM şi PL. „Acordul stipulează principiile de administrare publică a raionului de către reprezentanţii partidelor de orientare pro-europeană din cadrul Consiliului raional Soroca. Acestea sunt: unitatea de acţiuni a partenerilor de coaliţie, care va ghida actul local de guvernare, consolidarea societăţii, respectul pentru partenerii de coaliţie, respectarea principiului transparenţei, consensului şi spiritului consultativ în luarea deciziilor, soluţionarea acţiunilor în vederea asumării colective a actului de guvernare”, se menţionează în Acordul de constituire. În Consiliul Raional Soroca s-a format și activează și o altă alianță, minoritară, formată din consilierii din partea PCRM și cei ai Partidului Nostru, numită „Pro-Soroca”.
Medici cu trei apartamente
Mihai Mâţu este vicepreședintele Organizației Teritoriale a PLDM Soroca. El a deținut funcția de director al Spitalului Raional Soroca din anul 2012 și până în momentul în care a fost ales președinte de raion. Până în 2012 a lucrat medic în cabinetul de ultrasonogrofie. Soția sa, Maia, activează și astăzi în Spitalul Raional, fiind asistentă medicală în cabinetul de ultrasonogrofie.
Din anul 2000 și până în 2008 familia Mâțu a reușit să-și cumpere 3 apartamente în orașul Soroca. Primul are o suprafață de 65 de m.p. și a fost cumpărat în 2000. El are o valoare cadastrală de 40 de mii de lei. Cel de-al doilea, cu suprafața de 39 m.p., a fost cumpărat în 2005 și valoarează, conform evaluării cadastrale, 20 de mii de lei. Al treilea apartament, cumpărat de familia Mâțu în 2008, are o suprafață de 30 m.p. și o valoare cadastrală tot de 20 de mii de lei. Conform declarației cu privire la venituri și proprietate pe anul 2013, depusă de Mihai Mâțu la Comisia Națională de Integritate din postura de șef de spital, aflăm că, în acel an, a avut un salariu anual de 108 mii de lei, iar soția - de 51 de mii. În acea declarație, oficialul arată că deține trei terenuri, dintre care două agricole, pe care a declarat că le prelucrează singur, dar și un automobil de tip Nissan.
Anul trecut, și-a cumpărat mașină nouă
În declarația cu privire la venituri și proprietate pe anul 2014, Mâțu a indicat că a avut, anul trecut, un salariu anual de 158 mii de lei, adică puțin peste 13 mii de lei pe lună. În plus față de anul 2013, noul președinte al raionului Soroca a indicat alte două mijloace de transport, unul dintre ele fiind cumpărat în 2014 cu 50 de mii de lei. Pentru Moldova Curată, președintele raionului a explicat: „Anul trecut mi-am cumpărat un BMW, fabricat în 2005. De fapt am două mașini, sau mai bine zis, una. Una este vândută mai demult, însă fiind încă înregistrată pe numele meu, sunt obligat de lege s-o declar. O alta este a unui prieten, pe care o foloseam prin mandat, până să-mi cumpăr BMW-ul”.
Mihai Mâțu a indicat și un credit, în sumă de 30 mii de lei, pe care l-a contractat în 2013, dar nu l-a trecut în declarația pentru acel an. Nici Mihai Mâțu, nici soția sa nu dețin firme, fapt confirmat de informațiile de la Camera Înregistrării de Stat.
Solicitat de Moldova Curată, la scurt timp după alegerea în funcția de președinte de raion, Mihai Mâțu a declarat că și-a procurat toate proprietățile pe care le are din veniturile câştigate cinstit în 27 de ani de muncă și din banii de la rude, fără să specifice dacă este vorba despre împrumuturi sau donații. Anterior, întrebat de reporterii de la Adevărul Moldova despre apartamentele sale, Mâțu menționa: „Înainte să devin director, aveam un salariu de 3,5 mii de lei. Am primit o locuinţă mai demult, prin Cooperativa de Construcţii, şi am amenajat-o, timp de şapte ani, ca să pot locui acolo. În alt apartament locuieşte soacra mea. Al treilea apartament e, de fapt, o jumătate de casă, pe care am luat-o şubredă şi am amenajat-o, astfel încât să poată trăi socrul acolo“.
La Soroca, alianța pro-europeană funcționază
Totodată, pentru Moldova Curată, Mâțu a declarat că soția sa a fost angajată în aceeași perioadă când a fost și el angajat la spitalul raional. El afirmă că pe parcursul mandatului său de director nu s-a aflat în conflict de interese, deși soția îi era subordonată. „Ea lucra în cadrul unei secții și avea șeful ei de secție. În această perioadă nici n-am sancţionat-o, nici n-am promovat-o, cum a lucrat asistentă medicală, aşa şi lucrează. A primit o singură dată premiu, odată cu tot colectivul, când erau resurse pentru premiere”, a mai explicat Mihai Mâțu.
Anatolie Melnic, care reprezintă PCRM în Consiliul Raional, fiind deci în opoziție, ne-a spus că încă nu și-a format o opinie clară vis-a-vis de activitatea președintelui raionului și a coaliției pro-europene din Consiliu. „Ședințele au loc cam rar. Dar a fost o ședință la care s-a discutat bugetul în prima lectură. A fost „tot normal”. La rândul său, Mihai Mâțu afirmă că la Soroca, alianța majoritară pro-europeană funcționează ”pentru că se votează pentru interesele oamenilor”.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
CNI va verifica averea ministrului Mediului după un art...
Comisia Națională de Integrtate a decis la ședința de joi, 19 iunie, să inițieze un control în privința noului ministru al Mediului, Valentina Țapiș, care este bănuită că nu și-a inclus toate veniturile și proprietățile în declarația pentru anul 2012. Controlul vine în urma unui articol publicat de Moldova Curată în luna mai, când Valentina Țapiș deținea funcția de ministru adjunct al Mediului.
Jurnaliştii au fost excluşi din componenţa Consiliului...
La 17 iunie curent Parlamentul a votat „pachetul de integritate”, adică cele trei legi care au menirea să reformeze Comisia Naţională de Integritate, dar şi să schimbe modalitatea de declarare a averilor şi intereselor personale. Potrivit unei legi din acest pachet, actuala CNI va fi transformată în Centrul Naţional de Integritate, care, pe lângă conducere, va avea şi un Consiliu de Integritate (CI). Dacă la votarea în prima lectură în componenţa acestui Consiliu a fost inclus şi un jurnalist, în lectură finală aleşii poporului au exclus reprezentantul presei. Experţii anticorupţie spun că astfel deputaţii au arătat că le este frică de presă.
Se caută un judecător la Curtea Constituţională
Curtea Constituţională a Republicii Moldova are de patru luni un judecător lipsă. Guvernul, instituţia căreia îi revine misiunea să numească un magistrat, nu se grăbeşte să găsească un candidat potrivit. Între timp, s-a vehiculat că fotoliul ar urma să revină PCRM. Reprezentanţii partidului resping însă că şi-ar dori această funcţie. Experţii nu neagă totuşi existenţa unor jocuri de culise prin care s-ar încerca promovarea unui candidat pe criterii politice.
“Imperiul lui Gofman”, cu proprietăţi ieftine
Legislaţia actuală cu privire la declararea averii conţine reglementări lacunare în ce priveşte modul de indicare a valorii bunurilor, iar acest lucru permite funcţionarilor să indice preţuri mult mai mici chiar şi decât cele indicate în actele cadastrale. Astfel, legea prevede declararea valorii contractuale doar a bunurilor imobile neevaluate cadastral, însă unele persoane indică în formularul declaraţiei costul acestor proprietăţi, chiar dacă ele sunt înregistrate la Agenția Relații Funciare și Cadastru. Aşa a procedat şi Mihail Gofman, fostul șef adjunct al Serviciului Prevenire și Combatere a Spălării Banilor al Centrului Național Anticorupție. El a indicat valori foarte mici ale imobilelor în raport cu estimările prezentate de Agenția Relații Funciare și Cadastru, iar asta a făcut ca CNI să claseze dosarul de verificare a lui Mihail Gofman.
Aici așteptăm comentariul tău!