Prima condamnare la închisoare, pentru acte de corupție, a unui lider de uniune sindicală din Moldova
Președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Agricultură și Alimentație (FNSAA) „Agroindsind”, Sergiu Bernevec, a fost condamnat marți, 2 mai 2017, la 9 ani de închisoare cu executare pentru abuz de serviciu și delapidarea averii străine. Adjunctul acestuia, Sergiu Boța, a fost condamnat și el la 8 ani de închisoare cu executare, pentru un singur capăt de acuzare - delapidarea averii străine. Cei doi nu au fost însă încarcerați, deoarece sentința, dată de prima instanță, nu este executorie, urmând ca un titlu executoriu să fie emis după decizia Curții de Apel în acest proces.
Sergiu Bernevec și Sergiu Boța au fost puși sub urmărire penală încă acum 3 ani, în baza articolelor 335 (abuzul de serviciu) și 191 (delapidarea averii străine) din Codul Penal. Unul dintre capetele de acuzare pe care a fost judecat Sergiu Bernevec este că ar fi luat în anul 2009 un împrumut de 230 de mii de lei de la Federație, fără să existe o decizie a Biroului acesteia, conformă cu normele. Procurorul de caz a susținut că o ședință a membrilor Biroului care să corespundă rigorilor din Statutul Federației nu a fost organizată, la care Bernevec a declarat că o astfel de hotărâre există și că ar fi fost emisă prin corespondență, acțiune permisă de Statut. După acest împrumut, Bernevec ar mai fi luat un ajutor material de 220 de mii de lei, motivând prin necesitatea achitării ratei scadente la plata apartamentului său, construit prin ipotecă. Acuzarea a afirmat că acești bani nu fuseseră prevăzuți în bugetul Federației și că, în general, Regulamentul privind acordarea ajutoarelor materiale, adoptat de Comitetul Confederal la 17 ianuarie 2008, nu prevede acordarea ajutoarelor materiale pentru procurarea de locuințe. La audierile din timpul urmăririi penale, Sergiu Bernevec a spus că Biroul Executiv a fost împuternicit de Consiliul General să efectueze modificări în bugetul Federației. Atât lui, cât și lui Sergiu Boța, i-au fost incriminate mai multe extrageri ilegale de bani de pe conturile Federației „Agroindsind”, atât prin intermediul bancomatelor din Republica Moldova, cât și de peste hotare.
Președintele Confederației Generale a Sindicatelor, Oleg Budza, refuză să comenteze condamnarea șefului Federației
Pentru cumul de infracțiuni - 9 ani de închisoare în penitenciar de tip închis
Președintele în exercițiu al ANI spune că liderii uniunilor sindicale ar trebui să fie subiecți ai declarării veniturilor și proprietăților
„Sergiu Bernevec a fost condamnat pentru cumul de infracțiuni conform articolului 335 prim alineatul 2 și art. 191, alinetul 5, la 9 ani privațiune de libertate în penitenciar de tip închis cu privarea de dreptul de a ocupa funcții. Sergiu Boța a fost condamnat în baza articolului 191, alineatul 5, pentru un singur capăt de acuzare la 8 ani de închisoare”, ne-a spus procurorul de caz din cadrul Procuraturii Anticorupție, Vladislav Bobrov.
Sentința a fost pronunțată de președintele Judecătoriei Buiucani, Dorin Dolghier. Ambii condamnați au pledat nevinovat până în ultima clipă. „Învinuirea este neîntemeiată. Este culmea absurdității și ilegalității. În dosar nu există nici o probă, sunt doar presupuneri false, contradictorii și abuzive”, a declarat Sergiu Boța la una dintre ședințele de judecată, citat de Anticorupție.md. La fel, Sergiu Bernevec a spus, în luna noiembrie 2016, că totul este bazat pe minciuni și că se așteaptă să fie achitat. El a mai afirmat că ar fi victima unei campanii de denigrare pornită împotriva sa din cauză că cineva ar vrea să pună mâna pe ce a mai rămas din averea sindicatelor, însă nu a făcut alte precizări.
După pronunțarea sentinței am încercat să vorbim cu avocatul inculpaților, Anatolie Lupașco, însă, după ce ne-a răspuns la telefon, a spus că e ocupat și nu poate vorbi. Ulterior nu a mai răspuns.
În luna decembrie 2016 la Procuratura sectorului Buiucani se afla în curs de desfășurare un proces penal care viza alte acțiuni ale celor doi, pentru fapte care ar fi fost comise în perioada de după intentarea primului dosar penal, însă deocamdată nu se știe cu ce s-a finalizat investigația.
Oleg Budza: Nu comentăm
Președintele Confederației Genarale a Sindicatelor, Oleg Budza, structură dn care face parte „Agroindsind”, a refuzat să comenteze astăzi sentința. „Păi e prima instanță. Ce pot să comentez? Instanța și-a expus poziția. Deocamdată noi nu comentăm nimic. Trebuie să intrăm în esență. Confederația are statut juridic aparte, noi nu putem să îi controlăm, să îi atingem… alte probleme”. Oleg Budza ne-a confirmat că aceasta este prima condamnare penală a unor conducători ai sindicatelor din Republica Moldova.
Activitatea financiară a sindicatelor nu este controlată de nicio instituție din afară, deoarece, în conformitate cu Legea sindicatelor, există comisii de revizii în fiecare federație. În cazul „Agroindsind”, Comisia de revizie din interiorul Federației este singura care poate face controale. Instituții din afara sindicatelor, cum ar fi, de exemplu, Curtea de Conturi sau Direcția Control și Revizie a Ministerului Finanțelor, nu pot desfășura controale acolo. Au acces doar procurorii, însă numai dacă este pornit un dosar penal.
Anatolie Donciu: Conducătorii sindicatelor ar trebui să fie subiecți ai declarării veniturilor și intereselor, deoarece gestionează fonduri și bunuri
Bugetele federațiilor sindicale se formează din dividendele din activitatea întreprinderilor care au mai rămas în gestiunea sindicatelor și din cotizații. Deși în ultimii ani circulă diferite informații neverificate despre salariile care ar fi foarte mari ale conducătorilor Confederației Generale a Sindicatelor și ale Federațiilor din componența acesteia, până în prezent, liderii au refuzat să declare public care sunt salariile lor. Aceștia nu au fost incluși nici în categoria subiecților declarării veniturilor și intereselor, astfel că nici Autoritatea Națională de Integritate nu îi poate verifica. „Ei au fost cumva lăsați în umbră și astfel au uitat toți, mă refer la conducătorii uniunilor sindicale și adjuncții lor. Dar eu cred că ei ar trebui să fie subiecți ai declarării, deoarece gestionează fonduri, înstrăinează bunuri. Cred că e nevoie de un control asupra lor din partea societății, sub aspectul integrității. Din câte știu, și din activitatea mea la CNA, ei nu pot fi supuși nici reviziei din exterior, de aceea cred că ar trebui incluși în categoria subiecților declarării”, a declarat pentru Moldova Curată președintele în exercițiu al ANI, Anatolie Donciu.
Sentința aplicată de judecătorul Dorin Dolghier lui Sergiu Bernevec și Sergiu Boța nu este definitivă. Ea poate fi atacată la Curtea de Apel.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Plagiat într-o sesizare depusă la CC: socialiștii au pr...
Fracțiunea din Parlament a socialiștilor, în frunte cu Igor Dodon și Zinaida Greceanâi, a depus o sesizare la Curtea Constituțională (CC) în care pasaje întregi sunt preluate din 3 hotărâri ale Curții Constituționale din România. Sesizarea se referă la articolul 153 din Codul Educației, adoptat în luna iulie 2014. Articolul prevede că directorilor instituțiilor de învățământ publice care, la data intrării în vigoare a Codului, au mai mult de 5 ani de aflare în funcție, să le fie desfăcute contractele și să fie organizate noi concursuri de angajare, la care ei să poată participa.
Instituțiile statului nu sunt obligate să examineze pet...
Întrebare: As vrea să știu dacă instituțiile de drept/control - Poliția, Procuratura anticorupție, Centrul Național Anticorupție etc. examinează petițiile anonime? Cunosc persoane care ar vrea să sesizeze organele de drept despre anumite abuzuri, ilegalități dar le este frică să o facă.
Instanța de judecată poate examina o cerere de chemare...
Întrebare: Sunt jurnalist și managerul unei publicații periodice din raionul Rezina. Am solicitat informații de interes public, prin cerere oficială, de la președintele raionului Rezina. Deși termenul prevăzut de lege, de 15 zile lucrătoare, a expirat, răspuns așa și nu am primit. Am decis să acționez președintele raionului în judecată pentru refuzul de a-mi oferi informația solicitată. Responsabili de la judecătoria Rezina ne-au informat, însă, că în prezent instanța de judecată duce lipsă de judecători, corespunzător cererea noastră ar putea fi examinată abia în luna iunie 2018. Cum trebuie să procedăm în această situație? Există prevederi legale care ar oferi drepturi exclusive jurnaliștilor, având în vedere că din această cauză nu putem finaliza una din investigațiile jurnalistice inițiate? Există posibilitatea să ne adresăm la instanțe de judecată din alte localități etc.?
Un primar din Basarabeasca este bănuit că s-a aflat în...
Primarul satului Bașcalia din raionul Basarabeasca, Petru Tarlev, este verificat în prezent de Comisia Națională de Integritate (CNI), care îl suspectează că a admis un conflict de interese atunci când a dat un teren din proprietate publică în arendă soacrei sale. Primarul afirmă, la rândul său, că a respectat procedura și nu a comis nimic ilegal.
Procurorul Vasile Gherasimenco, salvat şi de judecători...
Magistraţii Judecătoriei Buiucani au dat dreptate procurorilor Anticorupţie care, sesizaţi de Comisia Naţională de Integritate (CNI) în aprilie 2014, au refuzat să pornească un dosar penal în cazul colegului lor de la Procuratura municipiului Chişinău, Vasile Gherasimenco. Omul legii a fost în vizorul Comisiei pentru că ar fi încercat să ascundă mai multe bunuri, inclusiv o casă cu două niveluri. „Corb la corb nu scoate ochii”, a comentat Victor Strătilă, vicepreşedintele CNI.
Interesele opace ale judecătorilor
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu face publice declaraţiile de interese personale ale judecătorilor, deşi legislaţia îl obligă să le plaseze pe pagina sa web. Experţii insistă ca instituţia trebuie să transparentizeze interesele judecătorilor.
