Primăriile din Bălţi şi Soroca explică procurorilor de ce nu au coborât drapelul în bernă
La 28 iunie curent, preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a emis un decret prin care a declarat ziua de 29 iunie 2013 „Zi de doliu naţional în legătură cu decesul scriitorului academician Dumitru Matcovschi”. Potrivit decretului nr.687, în ziua când a fost înmormântat scriitorul, în toate localităţile republicii trebuiau să fie coborâte în bernă drapelele de stat. Autorităţile publice locale din Soroca şi Bălţi nu au respectat acest decret, de aceea cazul este examinat de procuratură.
Autorităţile din Bălţi susţin că nu au respectat decretul prezidenţial pe motiv că au primit documentul târziu. „Decretul a fost emis pe 28 iunie, însă în cancelaria primăriei a fost recepţionat două zile mai târziu. Nu puteam să executăm un ordin fără actul propriu-zis”, afirmă Alexadru Usatîi, viceprimarul municipiului Bălţi.
Ziua de doliu - motiv de ceartă la Soroca
Primarul oraşului Soroca, Elena Bondarenco, a declarat pentru Moldova Curată că edificiul în care se află primăria oraşului este proprietatea Consiliului raional Soroca, aşa că reprezentanţii acestei instituţii sunt responsabili de arborarea şi coborârea drapelului pe clădire. „Primăria Soroca este la etajul patru, întreaga clădire este a Consiliului raional. Preşedintele acestei instituţii trebuia să respecte acest decret, comemorându-l pe poet. Primăria îşi arată respectul faţă de opera scriitorului, astfel că, la 11 iulie curent, Consiliul local a decis ca o stradă din oraş să fie denumită Dumitru Matcovschi”, susţine Elena Bondarenco.
La rândul său, preşedintele raionului Soroca, Victor Său, afirmă că pe edificiul clădirii drapelul a fost coborât în bernă, însă problema a constituit-o drapelul din faţa monumentului lui Ştefan cel Mare, atribuţie ce intră în competenţa primăriei orăşeneşti. „Pe edificiul Consiliului raional a fost arborat drapelul, însă autorităţile orăşeneşti trebuiau să monitorizeze cum respectă acest decret şi instituţiile municipale. Drapelul de lângă monumentul lui Ştefan cel Mare care nu a fost coborât în bernă este în gestiunea primăriei”, susţine Victor Său.
Drapelul – pe masa Procuraturii
Oficiului Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat s-a autosesizat în privinţa acestor două cazuri şi la 5 iulie curent a trimis Procuraturii din Bălţi solicitarea de a examina sesizarea. Potrivit lui Anatolie Harcenco, şeful Oficiul Teritorial Bălţi, până în prezent nu a primit niciun răspuns de la Procuratură. La rândul său, Leonid Gagiu, procuror la Procuratura din Bălţi, afirmă că sesizarea respectivă este în proces de examinare.
De menţionat că, potrivit articolului 322 al Codului contravenţional, încălcarea cu intenţie a modului de folosire a simbolurilor de stat (stema, drapelul, imnul) ale Republicii Moldova sau ale unui alt stat se sancţionează cu amendă de la 20 la 40 de unităţi convenţionale (400 – 800 de lei) aplicată persoanei fizice şi cu amendă de la 35 la 75 de unităţi convenţionale (700 – 1500 de lei) aplicată persoanei cu funcţie de răspundere. Persoanelor juridice însă li se aplică o amendă de la 50 la 100 de unităţi convenţionale (1000 – 2000 de lei).
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Democrata Tatiana Golban ar fi fost numită în funcția d...
Șefa interimară a Direcției Educație, Tineret și Sport a sectorului Buicani din municipiul Chișinău, Tatiana Golban, ar fi fost numită în funcție, acum o lună, cu încălcarea legii. Cel puțin așa susțin unii juriști, care fac trimitere la Legea privind funcția publică. ”Odinul de numire este de contestat, întrucât Legea este absolut explicită în acest sens – doar funcționarii publici puteau fi numiți într-o astfeld e funcție”, spune experta anticorupție Mariana Kalughin.
MAI vrea să-şi testeze angajații, de rând cu CNA
La trei săptămâni de la demararea procesului de testare a integrităţii profesionale a funcționarilor publici, divergenţele dintre instituţii ies la iveală. Bunăoară, reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne (MAI) insistă să le fie acordat dreptul de a-şi verifica propriii angajaţi. Deocamdată, în baza noilor prevederi, împuternicirea de a desfăşura astfel de testări o au doar Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) şi Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS). Conducerea Centrului deschide parantezele şi explică faptul că MAI încearcă astfel să obţină acces la baza de date a cazierelor integrităţii profesionale în privinţă poliţiştilor, pe care ar urma să o deţină CNA şi SIS. Acest lucru, consideră angajaţii Centrului, ar duce la deconspirări şi scurgeri de informaţie.
Interesele opace ale judecătorilor
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu face publice declaraţiile de interese personale ale judecătorilor, deşi legislaţia îl obligă să le plaseze pe pagina sa web. Experţii insistă ca instituţia trebuie să transparentizeze interesele judecătorilor.
Peste 20 de controale într-o singură zi
Membrii CNI vor decide iniţierea controalelor pe numele lui Vladimir Voronin, deputat PCRM, a Tamarei Chişca-Doneva, judecătoare la Curtea Supremă de Justiţie şi a lui Alexandru Raţă, procuror al raionului Străşeni. Aceştea sunt bănuiţi de CNI că ar fi comis abateri în procesul de declarare a averilor.
Primul an de activitate a CNI - factorii care au influe...
În anul 2013 Comisia Națională de Integritate (CNI) a recepționat 110 000 de declaraţii cu privire la venituri şi proprietate și declaraţii de interese personale. Dintre acestea, a verificat doar 3 000 de declaraţii, ceea ce constituie 3 % din totalul declaraţiilor recepţionate.
Ruslan Caşu, candidatul la funcţia de procuror general...
Anul trecut, Ruslan Caşu, procuror în cadrul Procuraturii Ciocana din municipiul Chişinău,a primit de la Primăria capitalei suma de circa 878 de mii de lei, în urma unei tranzacţii de împăcare într-un litigiu legat de repartizarea unui apartament. Procurorul spune că municipalitatea îi era datoare încă din anul 2009, atunci când a câştigat procesul la Curtea Supremă de Justiţie.
Aici așteptăm comentariul tău!