Președintele Judecătoriei Bălți: pe hârtie - beneficiar de dobândă și deținător a 4 mașini, în realitate - fără depozite și fără vehicule
Președintele Judecătoriei Bălți, Dumitru Gherasim, indică în declarația de avere pentru anul 2015 sume de bani obținute din depozite bancare, 4 autoturisme, un apartament, un garaj și două spații pentru oficii. Întrebat dacă într-adevăr deține toată această avere, Dumitru Gherasim răspunde că, de fapt, nu are depozite bancare și nici mașini.
Dumitru Gherasim a devenit președinte al Judecătoriei Bălți acum un an, adică în luna mai 2015, în urma unui decret al președintelui Nicolae Timofti. El a mai deținut această funcție pe durata unui mandat, începând din anul 2011. De asemenea, din anul 2007 a fost vicepreședinte al Judecătoriei, iar în anul 2012 a primit Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii pentru activitate impecabilă în cadrul sistemului judecătoresc.
Ultima declarație de avere, pentru anul 2015, arată că Dumitru Gherasim deține 2 mașini - Renault S40, Audi 80 - și arendează altele două - Fiat Scudo și Wolksvagen. „De fapt, nu am niciun autoturism”, spune judecătorul. „Am făcut prostia că am vândut primele două mașini fără să le trec până la capăt pe numele cumpărătorului. Astfel, ele și acum figurează pe numele meu”, susține Dumitru Gherasim. Despre celelalte două autoturisme, Fiat Scudo și Wolksvagen, fabricate, respectiv, în anul 2000 și anul 2007, magistratul afirmă că le folosește prin mandat: „Eu nu am nicio mașină. Folosesc prin mandat un autoturism al socrului meu și al tatălui meu”.
Dobândă fără depozite?
Dumitru Gherasim a indicat, de asemenea, faptul că a deschis în anii 2007, 2009 și 2014 depozite bancare în lei și euro. Pentru două dintre acestea, arată că a obținut și venituri din dobândă - 130 de euro și 836,44 de lei. Sumele depozitelor însă rămân necunoscute. „Sunt conturi goale. În anii trecuți, când plecam peste hotare, trebuia să ne deschidem conturi bancare. Nu am mai plecat pentru că nu am avut posibilitate, dar contul a rămas și eu l-am declarat, ca apoi să nu apară probleme. Un alt cont a fost deschis, din câte îmi amintesc, atunci când am avut o deplasare la Amsterdam, organizată de Consiliul Superior al Magistraturii. Am indicat tot ce am și ce nu am la fel am declarat!”, explică magistratul.
Donație de la verișorul soției - spațiu pentru oficiu în orașul Bălți
Cât privește imobilele, și aici judecătorul are ce explica. În 2012 familia sa a devenit posesoare a unui teren, cumpărat cu 23 810 lei, și a două spații pentru oficii - unul de 108 metri pătrați și altul de 50 de metri pătrați. Primul imobil judecătorul l-a cumpărat cu 251 173 de lei, iar al doilea, care costă 69 227 de lei, l-a primit drept donație. „Aceste spații sunt oficiile în care activează soția mea, care este avocată. Unul a fost cumpărat de noi, iar al doilea, care se află alături, a fost donat de verișorul soției”, a spus Dumitru Gherasim.
În anul 2015 Dumitru Gherasim a ridicat un salariu de 178 de mii de lei, ceea ce înseamnă în jur de 14 mii de lei lunar, iar soția sa, din onorariile de avocată, a câștigat o sumă similară - 155 de mii de lei.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Regulamentul CSM care impune restricții jurnaliștilor...
Încercarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de a impune restricții accesului jurnaliștilor și cetățenilor la ședințele de judecată a eșuat. Regulamentul aprobat la sfârșitul lunii septembrie, dar despre care s-a aflat abia acum, după publicarea în Monitorul Oficial, va fi supus consultărilor publice. S-a întâmplat după ce câteva organizații de media au emis o declarație în care calificau acțiunea CSM drept abuz și solicitau ca documentul să fie anulat.
Primarul oraşului Durleşti riscă încă un dosar penal
Primarul oraşului Durleşti, Nicolae Crudu, s-ar putea alege cu un al doilea dosar penal, pentru fals în declaraţia de avere, după cel deschis de Centrul Naţional Anticorupţie(CNA) în aprilie 2014 pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu şi abuz în serviciu, legat de înstrăinarea unor terenuri. Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat că alesul local a omis din declaraţia de avere patru terenuri, un autoturism deţinut prin comodat, o remorcă, 256 de acţiuni în cadrul unei societăţi comerciale şi un venit al soţiei de 4 900 de lei.
VIDEOGRAFIC: Cât de transparente sunt instituțiile publ...
Moldova Curată vă arată cum au fost respectate principalele prevederi ale legilor Legii privind accesul la informaţie nr. 982/2000 şi ale Legii privind transparenţa în procesul decisional nr. 239/2008 de la promulgare până în prezent cu ajutorul unui videografic realizat în cadrul proiectului “Podul Bunei Guvernări”.
Lipsa de transparență în procesele de privatizare și de...
”În Republica Moldova avem o situație alarmantă, inadecvată și neconformă standardelor internaționale în ce privește asigurarea transparenței în procesul de achiziții publice și privatizare a proprietății statului. Acest lucru ridică la maxim riscul de corupție, duce la lipsa încasărilor la bugetul public, stimulează dezvoltarea competiției neloiale și a tendințelor monopoliste și, în ultimă instanţă, duce şi la majorarea prețurilor pentru consumatori", a declarat astăzi, în cadrul unei dezbateri publice, președintele Consiliului Național de Participare (CNP), Sergiu Ostaf.
Republica Moldova – mai jos în topul Indicelui Percepți...
Republica Moldova a coborât în clasmentul realizat de Transparency International, Indicele Percepţiei Corupţiei pentru anul 2016. Țara noastră a înregistrat un scor al IPC de 30 puncte şi s-a plasat pe locul 123 din 176 de ţări incluse în clasament. În 2015, scorul indicelui a fost de 33 puncte, Republica Moldova situându-se pe locul 103 din 168 ţări. Indicele se calculează la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie.