Procurorul general a dispus începerea urmăririi penale în cazul unui subaltern care şi-ar fi ascuns bunurile
Procurorul general, Corneliu Gurin, a dispus începerea urmăririi penale în cazul unuia dintre subalternii săi. Este vorba despre Igor Balmuş, procurorul Secţiei control al executării pedepselor şi locurilor de detenţie din cadrul Direcţiei investigaţii generale a Procuraturii Generale. Decizia a fost luată după ce, în luna octombrie, membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) au sesizat oamenii legii pentru că în declaraţia pe venituri şi proprietăţi pentru anul 2013, Igor Balmuş nu a indicat un automobil de model Volkswagen Transporter, zece conturi bancare şi 35 de acţiuni la o întreprindere.
Cauza penală se află în procedură la procurorii din Secţia exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul Procuraturii Generale. „Lucrăm în acest caz. Elucidăm circumstanţele”, a spus Corneliu Bratunov, procuror-şef al secţiei.
Igor Balmuş susţine însă că, până în prezent, nu i s-au cerut explicaţii referitoare la încălcările pe care le-ar fi comis. „Acum două săptămâni am fost informat prin telefon despre această decizie. Nici la CNI, nici atunci când s-a luat hotărârea privind începerea urmăririi penale nu mi s-au cerut explicaţii şi detalii. Voi depune explicaţii, după care vom vedea ce soluţie va fi găsită în acest caz”, ne-a declarat procurorul.
CNI a fost sesizată de câteva persoane care susţin că îl cunosc pe Igor Balmuş. Acestea au cerut membrilor Comisiei să verifice cum un procuror, care indică venituri doar din salariu, îşi poate permite să cumpere bunurile pe care le deţine.
Igor Balmuş a trecut în declaraţia sa de avere din 2013 un salariu total de 75 092 lei. În aceeaşi perioadă, tot din salariu, soţia sa a avut un venit de 10 543 lei. Procurorul a mai obinut alţi 20 860 de lei din activitatea didactică. Potrivit documentului, în 2010, omul legii s-a ales cu trei terenuri. Două dintre ele, a câte 0,06 ha, fiecare în valoare de 147 210 lei, au fost obţinute prin donaţie, iar cel de-al treilea, de 689 metri pătraţi, a fost cumpărat cu 770 de lei. Igor Balmuş a indicat şi un apartament cu suprafaţa de 42,7 metri pătraţi, dobândit în 2009, în valoare de 245 000 de lei. Procurorul a trecut în declaraţie şi trei automobile: un Renault Megan, fabricat în 2003, pe care l-a cumpărat în 2008 cu 100 800 de lei, şi două autoturisme de model Mercedes B180. Unul, fabricat în 2008, a fost cumpărat în 2011 cu 192 000 lei, iar celălalt a fost fabricat în 2011 şi tot atunci cumpărat cu 256 000 de lei. La capitolul datorii, Igor Balmuş a indicat că datorează 245 000 de lei şi 21 200 de euro.
Anterior, membrii CNI au sesizat Procuratura Generală şi în cazul lui Vasile Gherasimenco, procurorul adjunct al municipiului Chişinău care ar fi încercat să ascundă mai multe bunuri, inclusiv o casă cu două etaje. Procurorii Anticorupţie, la care a ajuns dosarul acestuia, au refuzat să iniţieze un dosar penal. Reprezentanţii CNI au atacat hotărârea în instanţă, iar judecătorii au dat dreptate procurorilor.
Anastasia Nani
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Decizie CSJ: Episcopul Marchel, obligat să-i plătească...
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a pronunțat miercuri, 3 iulie 2019, o hotărâre definitivă în procesul de judecată intentat de Maia Sandu Episcopului de Bălți, Marchel. Actuala prim-ministră l-a acționat în judecată pe episcop pentru declarațiile făcute de acesta în timpul campaniei prezidențiale din 2016, atunci când Maia Sandu a concurat în turul doi al alegerilor cu Igor Dodon. Episcopul Marchel îl sprijinea atunci pe candidatul socialist.
Doi deputaţi şi trei judecători, din nou în vizorul CNI
În şedinţa de joi, 3 octombrie 2013, a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), vor fi examinate declaraţiile de avere depuse de către doi deputaţi şi trei judecători. Astfel, pe numele deputaţilor Vladimir Hotineanu şi al lui Nicolae Juravschi vor fi emise acte de iniţiere a controlului averilor acestora. Acte de constatare privind eventualele încălcări efectuate în timpul declarării proprietăţilor vor fi emise pe numele magistraţilor: Tudor Micu, judecător al Curţii de Apel Chişinău; Liuba Pruteanu, vicepreşedinte al Judecătoriei sectorului Buiucani al municipiul Chşinău şi Nicolae Gordilă, judecător al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ).
Primarul din Bleșteni a declarat un eventual conflict d...
În comuna Bleșteni din raionul Edineț primarul și-a angajat sora în calitate de directoare a Centrului comunitar pentru persoane în etate. Alesul local spune că în sat nimeni nu ar lucra cu un salariu atât de mic, de doar circa o mie de lei, de aceea și-a numit sora în această funcție. După aproape un an de la angajare, primarul s-a „spovedit” la Comisia Națională de Integritate (CNI).
Viceministrul Culturii şi-a completat declaraţia de ave...
Viceministrul Culturii, Igor Șarov, și-a completat declarația de avere de două ori, lucru pe care legea nu îl permite. Imediat ce a preluat funcția, în septembrie 2013, el a depus o declarație de avere și scria că nu deține nici un imobil, iar pentru Moldova Curată a explicat că locuiește cu familia întrun apartament al mamei sale. După apariția articolului însă, declarația a fost completată și republicată atât pe pagina Comisiei Naționale de Integritate (CNI), cât și pe cea a Ministerului Culturii. În noul document, în proprietatea oficialului apare un apartament. Experţii susţin că legea nu prevede recompletarea declaraţiilor de avere, iar acest lucru este ilegal.
INTERVIU// Dumitru Visterniceanu, fost judecător CSJ: ”...
Proiectul de lege privind unificarea sistemului de salarizare pentru bugetari i-a determinat pe mai mulți judecători să plece din sistem în ultima perioadă, susține fostul magistrat la Curtea Supremă de Justiție, Dumitru Visterniceanu, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată. El însuși a ales să părăsească CSJ, deși mai avea un an până la atingerea plafonului de vârstă, din același motiv.
