Profil candidat: Eduard Smirnov

Arhiva 21 ianuarie 2019 2366

Integritatea în activitatea politică



Eduard Smirnov s-a născut în orașul Andijan din Uzbekistan și are 79 de ani. Din 2014 este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, membru al fracțiunii PSRM. Fiind cel mai vârstnic ales al poporului, Eduard Smirnov a fost cel care a deschis și prezidat ședința din 29 decembrie 2014 de constituire a Parlamentului de legislatura a XX-a (2014-2018).

Potrivit CV-ului de pe site-ul Parlamentului, Eduard Smirnov și-a făcut studiile la Institutul de Textile din orașul Kostroma, Federația Rusă, după care a activat la o fabrică de postav/textile și la o școală profesională din orașul rus Strîi. În 1973 a devenit directorul unei școli profesionale din Chișinău, iar ulterior, până în 1991, a deținut diverse funcții în cadrul comitetelor Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Între 1991 și 1995 a fost directorul firmei „Business Partener”, care o avea printre fondatori și pe soția sa. Ulterior, timp de patru ani, a fost viceprimar al municipiului Chișinău, iar în 1999 a revenit în calitate de consultant și vice-director la „Business Partener” SRL. Înainte să ajungă deputat în 2014, Smirnov a fost, timp de un an, consilier al președintelui PSRM, Igor Dodon.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

În declarațiile de avere și interese personale depuse în ultimii patru ani, Eduard Smirnov indică un apartament de 75 m.p. în sectorul Botanica al Capitalei, dar și un garaj de 35 m.p. De asemenea, deputatul declară un autoturism Mercedes 200E, fabricat în 1994 și cumpărat în 2013 cu 140 mii lei.

În declarația de avere depusă la obținerea mandatului de deputat, pentru anul 2014, se arată că veniturile curente ale lui Eduard Smirnov erau modeste. El a indicat atunci faptul că a avut 19 026 lei venit de la Partidul Socialiștilor, 40 000 pensia și un venit din dobândă bancară de 23 200 de lei. În schimb, pe conturi de depozit candidatul deținea atunci sume importante. El a indicat 6 conturi bancare, dintre care patru – de depozit. Pe ele Eduard Smirnov deținea în total 302 000 lei. Pe alte două conturi curente se aflau atunci 1480 de euro și 1240 USD.

În 2017 Smirnov a încasat, potrivit declarației de avere pentru acel an, din indemnizația și salariul de deputat, 202 mii lei (16 800 de lei lunar). Pe lângă salariu și indemnizație, Eduard Smirnov a ridicat, în 2017, și o pensie de 46 de mii de lei. Alte 12  977, 51 lei și 50 USD le-a câștigat din dobânzile depozitelor bancare. În cele trei conturi pe care le declară, deputatul socialist păstra la momentul depunerii declaraței 191 de mii de lei și 6 100 de dolari.

În declarația depusă la CEC în campania electorală 2019, candidatul indicat salariul și pensia și  dobânda din depozite. Pe cele trei conturi bancare Eduard Smirnov deținea la momentul depunerii declarației 127 961 de lei, 5 132 USD și 1 011 USD.

În 2015, Comisia Națională de Integritate (în prezent Autoritatea Națională de Integritate) a inițiat un control în privința deputatului Eduard Smirnov, care a vizat o eventuală încălcare a regimului juridic al incompatibilităților. Mai exact, deputatul nu indicase în declarația de interese personale pentru anul 2014 calitatea sa de co-fondator și administrator al Publicației Periodice Ziarul Informativ Politic „Alternativa” SRL. În explicația prezentată Comisiei Naționale de Integritate (CNI), Smirnov a declarat că, începând cu anul 2007, ziarul „Alternativa” a încetat să mai fie editat și că nedeclararea calității de co-fondator și administrator a fost cauzată de sistarea activității publicației. Totodată deputatul a menționat că firma nu poate fi lichidată, deoarece unul dintre co-fondatori s-a mutat în Canada. Pe 11 februarie 2016, CNI a dispus „clasarea cauzei în legătură cu lipsa încălcării regimului juridic al incompatibilităților mandatului de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, deținut de către Smirnov Eduard”. Ulterior, începând cu anul 2015, Eduard Smirnov a inclus „Alternativa” SRL în declarațiile sale de avere și interese personale.

În ultimii șapte ani, Eduard Smirnov a fost un donator constant pentru Partidul Socialiștilor. La alegerile locale din iunie 2011 Smirnov a vărsat în bugetul partidului 30 de mii de lei, iar în 2014, an în care au avut loc alegeri parlamentare, a achitat cotizații de 84 de mii de lei. În 2015 valoarea cotizațiilor a constituit 1500 de lei, iar în 2016 Eduard Smirnov a achitat o cotizație de 5 mii de lei și a contribuit la campania prezidențială a lui Igor Dodon cu 74 800 lei. În 2017 deputatul a donat partidului 59 de mii de lei, iar în 2018 a contribuit cu 32 800 lei, potrivit rapoartelor financiare ale PSRM depuse la Comisia Electorală Centrală.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid

În Parlamentul de legislatura a XX-a, Eduard Smirnov a făcut parte din Comisia mediu și dezvoltare regională a legislativului și a fost co-autorul a cinci proiecte de iniţiative legislative. Două dintre ele au fost respinse, iar trei se află în examinare.

Cazier judiciar

Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale a candidatului.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Preşedinte judecătoriei Buiucani şi-a cumpărat apartame...

Dorin Dulghieru, preşedintele Judecătoriei Buiucani din municipiul Chişinău, a solicitat de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) să-i fie alocat spaţiu locativ, chiar dacă deține un apartament în Chişinău. Acum magistratul are două apartamente, dintre care unul cu suprafaţa de peste 87 metri patraţi. L-a cumpărat la un preţ preferenţial, de peste 31 de mii de euro.

28 iunie 2016
3103

Constantin Becciev a fost restabilit în funcție: S.A „A...

Judecătoria Chișinău a emis, la 20 februarie curent, o decizie prin care a constatat că fostul director al Societății pe Acțiuni „Apă-Canal” Chișinău, Constantin Becciev, a fost demis ilegal. Prin hotărârea instanței, Becciev a fost restabilit în funcție, iar instituția va trebui să-i plătească un prejudiciu moral în valoare de circa 34 de mii de lei și alte zece mii vor fi achitate pentru cheltuieli de judecată.

20 februarie 2017
2055

Victor Munteanu: Reforma justiției a eșuat. Riscăm să p...

Directorul Programului de Drept al Fundației Soros-Moldova, Victor Munteanu, a acordat un interviu portalului Moldova Curată, în cadrul căruia s-a arătat dezamăgit de modul de desfășurarea a reformelor în sectorul justiției. În opinia sa, Uniunea Europeană și alți parteneri externi ai Republicii Moldova nu şi-au imaginat cât de mare este nivelul de corupţie de aici atunci când au inițiat proiectele de reformare a justiției.

13 octombrie 2015
2121

Profil candidat: Vasile Luca

Integritatea în activitatea politică

04 februarie 2019
2209

Profil candidat: Alexandr Minizianov

Integritate în activitatea politică

07 februarie 2019
1837

ANI i-a plătit 5 mii de lei despăgubire unui procuror s...

Procurorul sectorului Buiucani al capitalei, Igor Demciucin, a câştigat la Curtea Supremă de Justiţie litigiul împotriva Autorităţii Naţionale de Integritate, succesoarea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI). Instituţia a fost obligată să-i plătească procurorului un prejudiciu moral de 5 mii de lei, pentru că nu ar fi avut dreptate atunci când a constatat că omul legii a inclus date false în declaraţia de avere. Procurorul s-a plâns în instanţă că CNI i-ar fi lezat grav onoarea şi demnitatea şi a cerut de la actuala ANI un prejudiciu moral de 300 de mii de lei. Magistraţii au redus suma la 5 mii de lei.

26 mai 2017
2272