Profil candidat: Eduard Smirnov

Arhiva 21 ianuarie 2019 116

Integritatea în activitatea politică



Eduard Smirnov s-a născut în orașul Andijan din Uzbekistan și are 79 de ani. Din 2014 este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, membru al fracțiunii PSRM. Fiind cel mai vârstnic ales al poporului, Eduard Smirnov a fost cel care a deschis și prezidat ședința din 29 decembrie 2014 de constituire a Parlamentului de legislatura a XX-a (2014-2018).

Potrivit CV-ului de pe site-ul Parlamentului, Eduard Smirnov și-a făcut studiile la Institutul de Textile din orașul Kostroma, Federația Rusă, după care a activat la o fabrică de postav/textile și la o școală profesională din orașul rus Strîi. În 1973 a devenit directorul unei școli profesionale din Chișinău, iar ulterior, până în 1991, a deținut diverse funcții în cadrul comitetelor Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Între 1991 și 1995 a fost directorul firmei „Business Partener”, care o avea printre fondatori și pe soția sa. Ulterior, timp de patru ani, a fost viceprimar al municipiului Chișinău, iar în 1999 a revenit în calitate de consultant și vice-director la „Business Partener” SRL. Înainte să ajungă deputat în 2014, Smirnov a fost, timp de un an, consilier al președintelui PSRM, Igor Dodon.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

În declarațiile de avere și interese personale depuse în ultimii patru ani, Eduard Smirnov indică un apartament de 75 m.p. în sectorul Botanica al Capitalei, dar și un garaj de 35 m.p. De asemenea, deputatul declară un autoturism Mercedes 200E, fabricat în 1994 și cumpărat în 2013 cu 140 mii lei.

În declarația de avere depusă la obținerea mandatului de deputat, pentru anul 2014, se arată că veniturile curente ale lui Eduard Smirnov erau modeste. El a indicat atunci faptul că a avut 19 026 lei venit de la Partidul Socialiștilor, 40 000 pensia și un venit din dobândă bancară de 23 200 de lei. În schimb, pe conturi de depozit candidatul deținea atunci sume importante. El a indicat 6 conturi bancare, dintre care patru – de depozit. Pe ele Eduard Smirnov deținea în total 302 000 lei. Pe alte două conturi curente se aflau atunci 1480 de euro și 1240 USD.

În 2017 Smirnov a încasat, potrivit declarației de avere pentru acel an, din indemnizația și salariul de deputat, 202 mii lei (16 800 de lei lunar). Pe lângă salariu și indemnizație, Eduard Smirnov a ridicat, în 2017, și o pensie de 46 de mii de lei. Alte 12  977, 51 lei și 50 USD le-a câștigat din dobânzile depozitelor bancare. În cele trei conturi pe care le declară, deputatul socialist păstra la momentul depunerii declaraței 191 de mii de lei și 6 100 de dolari.

În declarația depusă la CEC în campania electorală 2019, candidatul indicat salariul și pensia și  dobânda din depozite. Pe cele trei conturi bancare Eduard Smirnov deținea la momentul depunerii declarației 127 961 de lei, 5 132 USD și 1 011 USD.

În 2015, Comisia Națională de Integritate (în prezent Autoritatea Națională de Integritate) a inițiat un control în privința deputatului Eduard Smirnov, care a vizat o eventuală încălcare a regimului juridic al incompatibilităților. Mai exact, deputatul nu indicase în declarația de interese personale pentru anul 2014 calitatea sa de co-fondator și administrator al Publicației Periodice Ziarul Informativ Politic „Alternativa” SRL. În explicația prezentată Comisiei Naționale de Integritate (CNI), Smirnov a declarat că, începând cu anul 2007, ziarul „Alternativa” a încetat să mai fie editat și că nedeclararea calității de co-fondator și administrator a fost cauzată de sistarea activității publicației. Totodată deputatul a menționat că firma nu poate fi lichidată, deoarece unul dintre co-fondatori s-a mutat în Canada. Pe 11 februarie 2016, CNI a dispus „clasarea cauzei în legătură cu lipsa încălcării regimului juridic al incompatibilităților mandatului de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, deținut de către Smirnov Eduard”. Ulterior, începând cu anul 2015, Eduard Smirnov a inclus „Alternativa” SRL în declarațiile sale de avere și interese personale.

În ultimii șapte ani, Eduard Smirnov a fost un donator constant pentru Partidul Socialiștilor. La alegerile locale din iunie 2011 Smirnov a vărsat în bugetul partidului 30 de mii de lei, iar în 2014, an în care au avut loc alegeri parlamentare, a achitat cotizații de 84 de mii de lei. În 2015 valoarea cotizațiilor a constituit 1500 de lei, iar în 2016 Eduard Smirnov a achitat o cotizație de 5 mii de lei și a contribuit la campania prezidențială a lui Igor Dodon cu 74 800 lei. În 2017 deputatul a donat partidului 59 de mii de lei, iar în 2018 a contribuit cu 32 800 lei, potrivit rapoartelor financiare ale PSRM depuse la Comisia Electorală Centrală.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid

În Parlamentul de legislatura a XX-a, Eduard Smirnov a făcut parte din Comisia mediu și dezvoltare regională a legislativului și a fost co-autorul a cinci proiecte de iniţiative legislative. Două dintre ele au fost respinse, iar trei se află în examinare.

Cazier judiciar

Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale a candidatului.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Republica Moldova, restantă la capitolul creării unui s...

În anul 2015, în runda a IV-a de evaluare, Republica Moldova va fi evaluată de către Grupul de State contra Corupţiei (GRECO) în ce privește conformitatea cu standardele care asigură inclusiv integritatea parlamentarilor. Republica Moldova va trebui să aducă dovezi că are prevederi şi practici aplicabile deputaţilor în Parlament, referitoare la:

21 septembrie 2014
98
Arhiva

Profil candidat: Vladimir Vitiuc

Integritatea în activitatea politică

21 ianuarie 2019
173
Arhiva

Avertizorii de integritate au nevoie de protecție din p...

În septembrie 2013, un Regulament–Cadru adoptat de Guvern a introdus termenul de „avertizor de integritate”, adică funcţionarul public şi alte persoane care prestează servicii publice, care informează benevol, cu bună-credinţă şi în interes public, despre comiterea actelor de corupţie, a faptelor de comportament corupţional, despre nerespectarea regulilor privind declararea veniturilor şi a proprietăţii şi despre încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese. Deși angajaţii instituţiilor publice sunt încurajaţi să-i informeze pe conducători despre încălcările descoperite la locul de muncă, totuși Regulamentul nu le oferă protecție sigură acestor avertizori. Experții anticorupţie sunt de părere că, fără un cadru legislativ adecvat care i-ar proteja de persecuţii, funcţionarii nu vor dori să vorbească despre actele de corupție din instituţiile publice.

21 aprilie 2016
98
Arhiva

Judecătorul Cristi Danileț: Dacă se știu că sunt cu ”pe...

Judecătorul și membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România, Cristi Danileț, a acordat un interviu portalului Moldova Curată în care a vorbit despre performanțele la care a ajuns România în combaterea corupției și despre modelele pe care le poate împrumuta Republica Moldova. Cunoscător al sistemului de drept de la noi datorită conlucrării pe care o are cu autoritățile și magistrații de la Chișinău, magistratul român a punctat și câteva măsuri care se impun în primul rând pentru a avea progrese în ce privește eliminarea corupției.

18 septembrie 2015
92
Arhiva

Comisia de disciplină din cadrul Judecătoriei Chișinău...

Eugeniu Garbuz, grefierul de la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) care a înlocuit numele ”Plahotniuc” cu ”Filat” în procesul-verbal de audiere a lui Veaceslav Platon nu a fost sancționat. Președintele instanței a motivat că sancțiunea disciplinară nu poate fi aplicată, deoarece de la data săvârșirii abaterii disciplinare a expirat termenul de prescripție.

27 iunie 2018
99
Arhiva

Primele declaraţii de avere şi interese pentru anul 201...

Procesarea declaraţiilor de avere şi de interese personale pentru anul 2013 a început la 16 iunie. Astfel primele cinci mii de declaraţii ar putea fi publicate pe site-ul CNI deja săptămâna viitoare.

17 iunie 2014
111