Profil candidat: Eduard Smirnov
Integritatea în activitatea politică
Eduard Smirnov s-a născut în orașul Andijan din Uzbekistan și are 79 de ani. Din 2014 este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, membru al fracțiunii PSRM. Fiind cel mai vârstnic ales al poporului, Eduard Smirnov a fost cel care a deschis și prezidat ședința din 29 decembrie 2014 de constituire a Parlamentului de legislatura a XX-a (2014-2018).
Potrivit CV-ului de pe site-ul Parlamentului, Eduard Smirnov și-a făcut studiile la Institutul de Textile din orașul Kostroma, Federația Rusă, după care a activat la o fabrică de postav/textile și la o școală profesională din orașul rus Strîi. În 1973 a devenit directorul unei școli profesionale din Chișinău, iar ulterior, până în 1991, a deținut diverse funcții în cadrul comitetelor Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Între 1991 și 1995 a fost directorul firmei „Business Partener”, care o avea printre fondatori și pe soția sa. Ulterior, timp de patru ani, a fost viceprimar al municipiului Chișinău, iar în 1999 a revenit în calitate de consultant și vice-director la „Business Partener” SRL. Înainte să ajungă deputat în 2014, Smirnov a fost, timp de un an, consilier al președintelui PSRM, Igor Dodon.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
În declarațiile de avere și interese personale depuse în ultimii patru ani, Eduard Smirnov indică un apartament de 75 m.p. în sectorul Botanica al Capitalei, dar și un garaj de 35 m.p. De asemenea, deputatul declară un autoturism Mercedes 200E, fabricat în 1994 și cumpărat în 2013 cu 140 mii lei.
În declarația de avere depusă la obținerea mandatului de deputat, pentru anul 2014, se arată că veniturile curente ale lui Eduard Smirnov erau modeste. El a indicat atunci faptul că a avut 19 026 lei venit de la Partidul Socialiștilor, 40 000 pensia și un venit din dobândă bancară de 23 200 de lei. În schimb, pe conturi de depozit candidatul deținea atunci sume importante. El a indicat 6 conturi bancare, dintre care patru – de depozit. Pe ele Eduard Smirnov deținea în total 302 000 lei. Pe alte două conturi curente se aflau atunci 1480 de euro și 1240 USD.
În 2017 Smirnov a încasat, potrivit declarației de avere pentru acel an, din indemnizația și salariul de deputat, 202 mii lei (16 800 de lei lunar). Pe lângă salariu și indemnizație, Eduard Smirnov a ridicat, în 2017, și o pensie de 46 de mii de lei. Alte 12 977, 51 lei și 50 USD le-a câștigat din dobânzile depozitelor bancare. În cele trei conturi pe care le declară, deputatul socialist păstra la momentul depunerii declaraței 191 de mii de lei și 6 100 de dolari.
În declarația depusă la CEC în campania electorală 2019, candidatul indicat salariul și pensia și dobânda din depozite. Pe cele trei conturi bancare Eduard Smirnov deținea la momentul depunerii declarației 127 961 de lei, 5 132 USD și 1 011 USD.
În 2015, Comisia Națională de Integritate (în prezent Autoritatea Națională de Integritate) a inițiat un control în privința deputatului Eduard Smirnov, care a vizat o eventuală încălcare a regimului juridic al incompatibilităților. Mai exact, deputatul nu indicase în declarația de interese personale pentru anul 2014 calitatea sa de co-fondator și administrator al Publicației Periodice Ziarul Informativ Politic „Alternativa” SRL. În explicația prezentată Comisiei Naționale de Integritate (CNI), Smirnov a declarat că, începând cu anul 2007, ziarul „Alternativa” a încetat să mai fie editat și că nedeclararea calității de co-fondator și administrator a fost cauzată de sistarea activității publicației. Totodată deputatul a menționat că firma nu poate fi lichidată, deoarece unul dintre co-fondatori s-a mutat în Canada. Pe 11 februarie 2016, CNI a dispus „clasarea cauzei în legătură cu lipsa încălcării regimului juridic al incompatibilităților mandatului de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, deținut de către Smirnov Eduard”. Ulterior, începând cu anul 2015, Eduard Smirnov a inclus „Alternativa” SRL în declarațiile sale de avere și interese personale.
În ultimii șapte ani, Eduard Smirnov a fost un donator constant pentru Partidul Socialiștilor. La alegerile locale din iunie 2011 Smirnov a vărsat în bugetul partidului 30 de mii de lei, iar în 2014, an în care au avut loc alegeri parlamentare, a achitat cotizații de 84 de mii de lei. În 2015 valoarea cotizațiilor a constituit 1500 de lei, iar în 2016 Eduard Smirnov a achitat o cotizație de 5 mii de lei și a contribuit la campania prezidențială a lui Igor Dodon cu 74 800 lei. În 2017 deputatul a donat partidului 59 de mii de lei, iar în 2018 a contribuit cu 32 800 lei, potrivit rapoartelor financiare ale PSRM depuse la Comisia Electorală Centrală.
Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid
În Parlamentul de legislatura a XX-a, Eduard Smirnov a făcut parte din Comisia mediu și dezvoltare regională a legislativului și a fost co-autorul a cinci proiecte de iniţiative legislative. Două dintre ele au fost respinse, iar trei se află în examinare.
Cazier judiciar
Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale a candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Iniţiative de contracarare a spălării banilor publici
Documentele naţionale şi internaţionale în domeniu atestă o îngrijorare vădită în legătură cu extinderea fenomenului de spălare a banilor şi cel al finanţării terorismului. Circulaţia capitalului, inclusiv fluxurile băneşti de origine suspectă, ia amploare. Sunt pe larg utilizate tehnologiile informaţionale alternative pentru transfer, care, în majoritatea cazurilor, privează de informaţie organele de supraveghere. O parte substanţială a capitalurilor provenite din activităţi ilicite ajung în sectorul economic legal. Activitatea criminală transnaţională profită uşor, pe de o parte, de nivelul sporit de organizare, iar pe de altă parte, de suportul informaţional şi financiar. Odată cu integrarea sistemului financiar şi celui nefinanciar naţional în economia mondială, aceste riscuri devin proprii şi Republicii Moldova.
“Imperiul lui Gofman”, cu proprietăţi ieftine
Legislaţia actuală cu privire la declararea averii conţine reglementări lacunare în ce priveşte modul de indicare a valorii bunurilor, iar acest lucru permite funcţionarilor să indice preţuri mult mai mici chiar şi decât cele indicate în actele cadastrale. Astfel, legea prevede declararea valorii contractuale doar a bunurilor imobile neevaluate cadastral, însă unele persoane indică în formularul declaraţiei costul acestor proprietăţi, chiar dacă ele sunt înregistrate la Agenția Relații Funciare și Cadastru. Aşa a procedat şi Mihail Gofman, fostul șef adjunct al Serviciului Prevenire și Combatere a Spălării Banilor al Centrului Național Anticorupție. El a indicat valori foarte mici ale imobilelor în raport cu estimările prezentate de Agenția Relații Funciare și Cadastru, iar asta a făcut ca CNI să claseze dosarul de verificare a lui Mihail Gofman.
Un pachet de legi anticorupție, respins de Guvern. S-au...
Respingerea de către Guvern a proiectelor de lege privind declararea averilor și intereselor personale și reforma Comisiei Naționale de Integritate s-ar putea solda cu tăierea finanțării din partea Uniunii Europene, este de părere experta anticorupție Mariana Kalughin. Adoptarea acestor proiecte era deja o restanță a Republicii Moldova astfel încât, la fel ca și în cazul tărăgănărilor în procesul de reformare a organelor Procuraturii, Republica Moldova ar putea să rateze anumite părți din tranșele care urmau să fie acordate de UE în suportul reformei sectorului justiției, a explicat Mariana Kalughin pentru Moldova Curată.
Posibile conflicte de interese în cadrul Primăriei Bălț...
Viceprimarul orașului Bălți, Lilia Sava, este bănuită de Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat (OTC) Bălți că s-ar afla în situație de conflict de interese, întrucât este responsabilă de domeniile învățământ, tineret și sport, iar șefa Direcției Învățământ i-ar veni drept fiică vitregă. OTC, prin semnătura șefului Octavian Mahu, a expediat o sesizare la Comisia Națională de Integritate (CNI) cu solicitarea să examineze această situație. Mahu, care este fost primar al orașului Bălți, a explicat în document că Lilia Sava se află în mariaj civil cu tatăl șefei Direcției de Învățământ, Tatiana Dubițcaia, iar ultima, la rândul său, o are în subordine pe sora sa, Nadejda Oprea, care este șefa unei grădinițe din oraș.
Dumitru Visterniceanu despre tăierea finanțării europen...
Dumitru Visterniceanu, unul dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii aflat la final de mandat, a vorbit în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre transparența concursului pentru funcțiile de membri ai CSM și despre tăierea finanțării europene pentru reformele în sectorul justiției din Republica Moldova. El susține că CV-urile candidaților ar fi putut fi publicate mai devreme și că nu a fost niciun motiv ca să nu fie făcute publice din timp.