Profil candidat: Andrei Năstase

Andrei Năstase s-a lansat, oficial, în politică pe 13 decembrie 2015, odată cu alegerea sa în funcția de președinte al Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr” (PPDA), apărut în aceeași zi prin preluarea și redenumirea Partidului Forța Poporului. La noul partid au aderat majoritatea liderilor Platformei Civice „Demnitate și Adevăr”, apărută cu un an mai devreme, în februarie 2015. Platforma Civică și, mai târziu, partidul condus de Năstase, a organizat mai multe proteste antiguvernamentale la Chișinău în perioada 2015 - 2016.

Integritatea în activitatea politică

Andrei Năstase nu a participat la alegerile prezidențiale din 2016, atunci când s-a retras în favoarea Maiei Sandu. Ulterior, în cadrul alegerile locale anticipate din 2018, Andrei Năstase a fost candidatul comun al PPDA, al Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) și al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de Maia Sandu. Deși a reușit să câștige alegerile, Năstase nu a obținut mandatul de primar, după ce judecătoarea Rodica Berdilo, confirmată de alți magistrați din instanțele superioare, a decis invalidarea alegerilor, pe motiv că acesta ar fi făcut agitație electorală în ziua alegerilor. În cadrul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, Andrei Năstase candidează pe listele Blocului „ACUM”, format din PAS și PPDA și susținut de PLDM, dar și în circumscripția uninominală nr. 33, care cuprinde mai multe suburbii ale Chișinăului.

Integritatea în declararea averii și intereselor personale

Andrei Năstase locuiește într-o casă la sol din or. Codru, mun. Chișinău. Oficial, conform datelor cadastrale, imobilul valorează 2,23 milioane de lei și are o suprafață de 156 m.p., fiind dat în exploatare în 2014. Casa este însă înregistrată pe numele mamei sale, Anna, de 79 de ani, care locuiește în satul ei de baștină, Mândrești, Telenești. Deși înregistrată pe numele mamei, Năstase a trecut casa în declarațiile de avere prezentate organelor abilitate în timpul campaniilor electorale în care a participat.

„Când am început să-mi construiesc casa, era o perioadă foarte tulbure, când m-am luat la luptă cu acest regim care, pe de o parte, își zicea pro-european, iar pe de altă parte, jefuia oamenii, îi deposeda de afaceri. Atunci am zis că, dacă ies în spațiul public și mă bat cu ei, atunci trebuie să mă protejez. N-am făcut nimic altceva decât să mă protejez și mi-am protejat ceea ce aveam mai scump – casa familiei mele. Eu țin foarte mult la casa părintească, la casa familiei pe care eu împreună cu soția și cu copiii mei am reușit s-o avem. Dacă aș fi fost un angajat la stat, dacă aș fi trăit din banii primiți de la stat, ar fi trebuit să dau socoteală – ce fac cu casa mea, cu banii mei. Dar atâta timp cât eu mi-am adus banii acasă, toți banii pe care i-am făcut în străinătate, nu i-am dus în off-shore-uri, și după 12 ani de trăit într-un cămin studențesc era absolut firesc să pot să am o casă, o masă, un loc în care să pot trăi cu familia mea”, a explicat Năstase de ce a înscris casa pe numele mamei sale pensionare.

Deși în declarația cu privire la venituri și proprietate depusă în 2016 la Comisia Electorală Centrală (CEC), dar și în declarația de avere și interese depusă la CEC în cadrul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, liderul PPDA indica 10 construcții la categoria „case de locuit”, informație intens mediatizată la instituțiile de presă afiliate Partidului Democrat din Moldova (detalii AICI și AICI), în realitate, Năstase este proprietarul sau co-proprietarul a doar 3 case, celelalte 7 fiind construcții accesorii și anexe. Astfel, pe lângă casa de la Codru, în care locuiește, Năstase este și proprietarul casei părintești de la Mândrești, care i-a fost lăsată drept moștenire cu toate anexele.

De asemenea, familia lui Năstase a primit drept moștenire 2/3 din casa părinților soției sale, din Bubuieci, mun. Chișinău. Alături, pe aceeași stradă, soții Năstase mai dețin două terenuri pentru construcții: unul de 25 de ari, cumpărat în 2010 de la mama soției politicianului, și altul cu suprafața de 14 ari. Soții Andrei și Angela Năstase au în proprietate și un apartament de 32 m.p. în sectorul Botanica, dar și două terenuri extravilane la Durlești, mun. Chișinău.

În declarația pe proprie răspundere depusă în cadrul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, Andrei Năstase a indicat faptul că, în ultimii doi ani, nu a avut venituri oficiale. În schimb, soția sa, care locuieşte împreună cu copiii familiei Năstase în Germania, a avut un venit anual de aproape 68 de mii de euro (1,33 milioane de lei) de la o companie germană, în declarație nefiindu-i indicat numele. De asemenea, în bugetul familiei Năstase au mai intrat 14,04 mii de euro (300 de mii de lei) sub formă de indemnizaţii pentru copiii minori, dar și 35 de mii de euro (700 de mii de lei) obținuți în urma vânzării unui automobil de model Mercedes S350. Andrei Năstase mai declară nouă terenuri, o casă de locuit în or. Codru, un apartament și mai multe bunuri imobile primite drept moștenire în s. Mândrești, r. Telenești. Acesta declară un singur automobil, un Nissan Maxima, fabricat în 2004 și cumpărat în 2005.

„Toată avuția mea este una pe care am căpătat-o pe căi licite, muncind în R. Moldova și în străinătate, astfel încât să nu am de dat socoteală absolut nimănui. N-am lucrat la stat, n-am lucrat în administrația publică locală sau centrală, nu am avut banul public la discreția mea. Dimpotrivă, am lucrat de dimineață până seara apărând drepturile omului acasă și în străinătate”, a declarat Năstase pentru ZdG la începutul campaniei electorale din primăvara anului 2018.

Până a intra în politică, Năstase, care este jurist de profesie, a fost procuror, până în 2000, apoi vicedirector la Air Moldova. În 2002 a devenit avocat, meserie pe care a practicat-o până la implicarea sa în politică. Năstase a fost unul dintre avocații oamenilor de afaceri Viorel și Victor Țopa, condamnați la închisoare în R. Moldova, dar care s-au refugiat în Germania. Victor Țopa, proprietarul postului Jurnal TV, este și nașul de cununie al lui Andrei Năstase. „Da, sunt finul lui Victor Țopa. L-am cunoscut în 1998, iar în 1999 mi-a devenit naș de cununie. De atunci, suntem într-o relație foarte bună. Nu sunt însă dependent de el nici de altcineva. Mă ghidez de propriile principii. Victor și Viorel Țopa sunt însă doar victime ale regimului și nu sunt nici pe departe oamenii pe care-i prezintă o parte din presă”, declara, anterior, Andrei Năstase pentru ZdG.

Tot ZdG constata anterior că, încă de la fondarea Platformei Civice „Demnitate și Adevăr”, acțiunile acesteia s-au bucurat de o promovare intensă la postul Jurnal TV, care aparține lui Victor Țopa. La fel, de o reflectare pozitivă la Jurnal TV s-a bucurat și PPDA, inclusiv în campania electorală din primăvara anului 2018, pentru funcția de primar al mun. Chișinău, acolo unde Andrei Năstase a fost candidat. În cel de-al doilea raport de monitorizare a mass-media în campania electorală pentru alegerile locale noi din 20 mai 2018, elaborat de Centrul pentru Jurnalism Independent, se spune că, în perioada 28 aprilie – 4 mai 2018, „Jurnal TV a reflectat imparțial toate evenimentele de presă organizate de concurenți. În același timp, în alte știri cu caracter electoral, se observă defavorizarea candidatei independente Silvia Radu și favorizarea candidatului PPDA/PAS/PLDM, Andrei Năstase”.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid

Rise Moldova a scris în campania electorală din 2016, atunci când Andrei Năstase a candidat pentru funcția de președinte al R. Moldova (s-a retras ulterior în favoarea Maiei Sandu) că acesta a lucrat mai puțin de trei ani într-o instituție publică. Pe 22 august 1997 el a fost angajat la Procuratura de transport din Chișinău. Inițial, ca ajutor-interimar, apoi ca ajutor al procurorului de transport. Despre activitatea sa în această funcție nu se știu prea multe, notau jurnaliștii. Într-un răspuns transmis solicitării RISE Moldova, Procuratura Generală preciza că „în arhivă au fost identificate unele acte întocmite de către ajutorul procurorului de transport Andrei Năstase, privind controalele efectuate asupra mai multor aspecte ale activității întreprinderilor din domeniul aviației civile, inclusiv la întreprinderea de stat Air Moldova”.

Procuratura Generală: Deși, ca urmare a controalelor, au fost stabilite un șir de derogări în activitatea Air Moldova (aflată în subordinea Administrației de Stat a Aviației Civile (ASAC), condusă la acea dată de Victor Țopa – n.r.), nu au fost întreprinse actele de reacționare de procuror pe măsura încălcărilor depistate, nota Rise Moldova, cu referire la răspunsul PG.

„Am acceptat oferta Air Moldova pentru că era de perspectivă, cu investiții străine foarte mari. Este pură speculație că plecarea mea este legată de controalele la Air Moldova sau la ASAC și dosare inițiate contra lui Victor Țopa. Eu nu am emis nicio ordonanță pe numele lui Țopa și nu am fost implicat în dosarele intentate de procuratură contra lui. De fapt abia în 2002, regimul comunist a pornit mai multe dosare contra lui Victor Țopa”, declara Andrei Năstase, pentru aceeași sursă.

Tot Rise Moldova nota că de numele lui Andrei Năstase sunt legate și o serie de tranzacții financiare făcute de companii offshore, care au intrat în vizorul anchetatorilor.

Potrivit unei anchete derulate de autoritățile din Moldova privind o serie de transferuri efectuate în conturi din Moldova de compania Aero Flight Limited din Gibraltar, mama lui Andrei, Anna Năstase, a primit suma de 101.000 de euro în conturile de la două bănci din Moldova. Alte 1,37 milioane lei au intrat apoi în conturile ei de la firma Euroleasing (sub forma „rambursare a împrumutului”), iar alți 3,35 milioane lei au fost depuși de Andrei Năstase. În perioada 2009-2012, Andrei Năstase ar fi retras din conturile mamei sale, pe care le gestiona în baza unei procuri, suma de 5,66 milioane lei. La fel s-a întâmplat și în cazul soacrei prezidențiabilului Năstase, Maria Brăileanu, care a primit de la compania Aero Flight Limited în conturile bancare 96.000 de euro, iar de la Euroleasing – suma de 408.548 lei, la care s-au adăugat depuneri în numerar de 50.000 de euro de la Andrei Năstase. Ulterior, în baza unei procuri, Andrei Năstase a retras sumele respective din conturile soacrei sale.

Andrei NĂSTASE: Nu au fost niciodată cinci milioane de lei. Au fost doar 200.000 de euro, jumătate pe conturile mamei, iar alta pe cel al soacrei. Sunt plata pentru serviciile prestate companiei Aero Flight Limited. E o firmă din străinătate, dar cui aparține nu știu. Banii au fost puși pe conturi. Totul a fost legal. Or astfel de transferuri sunt verificate de CNA. Cât despre Euroleasing, apoi eu am scos de pe conturile de la bancă banii primiți de la Aero Flight și i-am dat acestei firme pentru că oferea dobândă mai mare. Acolo, director era Vladimir, fratele lui Victor Țopa. Sunt aceiași bani primiți de la Aero, dar convertiți în lei”, declara acesta pentru Rise Moldova.

Cazier judiciar  

Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale a candidatului.

În luna mai 2018, Centrul Național Anticorupție (CNA) și Procuratura Generală (PG), întrebate de Ziarul de Gardă au menționat că Andrei Năstase nu are dosare penale deschise pe numele său. „Andrei Năstase nu are nicio calitate procesual-penală în vreun dosar intentat de CNA”, preciza CNA. „Procuratura nu are în gestiune o cauză penală intentată pe numele lui Andrei Năstase”, anunța PG. 

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.