Profil candidat: Domnica Manole

Domnica Manole are 57 de ani, iar peste 25 de ani a purtat robă de judecător, întâi în funcție de magistrată la Judecătoria Chișinău, iar din 2005, la Curtea de Apel Chișinău. Domnica Manole nu este membră a vreunui partid. Legea cu privire la statutul judecătorului nu permite acest lucru.

Integritatea în activitatea politică

Ex-magistrata s-a alăturat pentru prima dată protestelor organizate de partidele din opoziția extraparlamentară (PPDA, PAS și PLDM) pe 20 iunie 2018, la o zi după ce Judecătoria Chișinău a invalidat rezultatele alegerilor locale noi din mun. Chișinău.

Candidează atât pe lista națională a Blocului ACUM (poziția 29), cât și pe o circumscripție uninominală: nr. 40 Cimișlia.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

Pe parcursul carierei sale de judecător, Domnica Manole a fost de două ori subiect de discuție la autoritatea de integritate.

În 2013, ZdG a scris că magistrata deţinea cele mai multe maşini dintre toţi judecători din Republica Moldova – 11. Majoritatea dintre ele erau de model Dacia (6), fiind date în chirie unei companii de taxi. După publicarea articolului, Domnica Manole a fost investigată de Comisia Naţională de Integritate (CNI), care a constatat că magistrata nu a indicat în declaraţia sa de avere un garaj, venitul din vânzarea a două maşini, două conturi bancare şi două firme ale soţului. Drept explicație, Manole le-a spus organelor abilitate că nu şi-a declarat toată averea dintr-o eroare, neintenţionat, prezentând în acest sens mai multe documente prin care se preciza că firmele nedeclarate nu i-au adus venituri, fiind nefuncţionale. CNI a sesizat Procuratura Generală în legătură cu inexactitățile identificate în declarația cu privire la venituri și proprietate a Domnicăi Manole. La scrut timp, Procuratura Anticorupție a refuzat iniţierea urmăririi penale.

În iulie 2016, la scurt timp după ce CSM și-a dat acordul pentru urmărirea penală a magistratei, Procuratura Anticorupție a sesizat CNI-ul și a cerut examinarea eventualei încălcări a regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii pentru anul 2015 de către Domnica Manole. La 14 iulie 2016, CNI a respins solicitarea.

În declarația depusă la CEC în campania electorală 2019, care cuprinde anii 2017 și 2018, fosta judecătoare indică un salariu la CA Chișinău de 126 de mii de lei, pensie în valoare de 390 de mii de lei, un depozit bancar în valoare de 205 480 de lei, dobândă de 12 292 de lei și 14 100 de euro drept venit după înstrăinarea unui automobil de model Mitsubishi Pajero Sport.

Familia Manole deține un lot pomicol de 0,0574 ha, evaluat la puțin peste 40 de mii de lei, un apartament de 130 metri pătrați cu o valoare de aproape un milion de lei, un garaj și un loc de parcare subterană. Soții Manole au în proprietate două mașini: Nissan Murano, fabricat în 2012 și cumpărat în 2018 cu 14 100 de euro, și Dacia Logan, fabricat în 2007 și cumpărat în 2011 cu 40 de mii de lei. Familia declară cote-părți în trei firme: SA „Filomela”, „Impex-Div” SRL și „Vad-Com” SRL.

În conturile bancare, familia deține 40 159 de lei.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice

În luna mai 2016 Domnica Manole s-a ales cu un dosar penal după ce a pronunțat o hotărâre prin care a obligat Comisia Electorală Centrală să organizeze un referendum republican la inițiativa PPDA, iar la 4 iulie 2017 a fost demisă din funcție de către Consiliul Superior al Magistraturii, în baza unui aviz al Serviciului de Informații și Securitate.

Pe parcursul carierei, aceasta a ajuns de mai multe ori în vizorul presei.

Domnica Manole, promovată la Curtea de Apel prin decretul lui Vladimir Voronin, a fost surprinsă în 2008 de o echipă Pro TV, în timp ce discuta, în birorul său de serviciu, cu preşedintele de atunci al Consiliului Municipal, consilierul comunist Eduard Muşuc. Se întâmpla înainte de începerea unei ședințe de judecată într-un dosar civil judecat de Manole în care una dintre părți era Mușuc. Domnica Manole îi dădea sfaturi acestuia (Mușuc reprezenta comuniștii, care atunci erau la guvernare) cum să se comporte în proces ca să câștige. Discuția a fost înregistrată în spatele ușii întredeschise a biroului magistratei. După mediatizarea cazului, Domnica Manole a calificat reportajul Pro TV despre discuția sa cu o parte din proces drept un amestec în justiție și s-a retras din examinarea dosarului. La un an și jumătate de la acest caz, Consiliul Superior al Magistraturii, a stabilit că Domnica Manole se face vinovată de încălcarea Codului de Etică al Judecătorului, dar i-a aplicat cea mai ușoară pedeapsă posibilă, avertismentul.

În pofida acestui episod, în 2012, Domnicăi Manole i-a fost acordată Diploma de Onoare a CSM.

În iunie 2016, solicitată să comenteze discuția sa cu comunistul Eduard Mușuc înainte de procesul de judecată, Domnica Manole a declarat în cadrul emisiunii În Profunzime: „În activitatea unui judecător de 25 de ani pot exista și erori, dar nu este asta important, deci sunt importante acțiunile mele la acest moment. Nu vreau să mă justific în cazul Mușuc, da, a fost cu opt ani în urmă, am greșit. A fost o primă experiență a mea cu presa, cu părțile în biroul meu. Vreau doar un moment să accentuez: că nu am examinat pe fond dosarul, am examinat o cerere de recuzare. Dar nu contează, efectele s-au stins demult”.

Potrivit Asociației „Juriștii pentru Drepturile Omului”, Domnica Manole figurează printre judecătorii care au luat decizii în două cauze penale pierdute de Republica Moldova la CtEDO. Este vorba despre dosarele „Avram şi alţii c. Moldovei” şi „Hyde Park şi alţii contra Moldovei”. Drept urmare a acestor condamnări, Guvernul a fost obligat să achite reclamanților despăgubiri de mii de euro din bugetul de stat.

Magistrata care în repetate rânduri a avut discursuri critice în privința sistemului judecătoresc din R. Moldova, a fost demisă din funcție la 4 iulie 2017 de către CSM, după ce membrii Consiliului au examinat în ședință închisă avizul consultativ suplimentar al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) pe numele acesteia. CSM a hotărât că Manole nu este compatibilă cu statutul de judecător. Eliberarea din funcție a fost confirmată la 21 iulie 2017, când Igor Dodon a semnat decretul de demitere.

Magistrata a contestat decizia CSM și a depus o sesizare la Curtea Constituțională (CC) privind verificarea constituționalității prevederilor legale care oferă SIS atribuții de verificare a judecătorilor. La 5 decembrie 2017, CC a declarat neconstituționale normele legale care prevăd verificarea de către SIS a judecătorilor. În pofida acestei hotărâri, Domnica Manole a pierdut lupta pentru restabilirea sa în sistem, CSM-ul și Curtea Supremă de Justiție refuzând să anuleze hotărârea prin care aceasta a fost demisă din funcție.

„În acest mod s-au răzbunat cei care slujesc guvernarea. Este o decizie politică, pentru că un judecător a îndrăznit să emită o hotărâre care nu a convenit guvernării”, a comentat Domnica Manole refuzul din 19 noiembrie 2018 al CSJ de a o restabili în funcție. Aceasta s-a arătat sigură că va obține dreptate la CtEDO.

Cazier judiciar

Numele magistratei a figurat într-un proces penal, instrumentat în 2015 de Procuratura Anticorupţie. Corneliu Gurin, pe atunci procuror general, a cerut CSM-ului ridicarea imunităţii judecătoarei Domnica Manole, dar și a altor doi colegi de complet, pe motiv că aceştia ar fi acţionat ilegal în examinarea unui dosar, atunci când au acceptat un apel tardiv depus de o companie și au trimis cauza spre reexaminare. Din acest motiv, compania a mers la CtEDO, iar ulterior, printr-o decizie a CSJ, statul a transferat pe contul fondatorului companiei 787 mii de lei, recunoscând, practic, că i-au fost încălcate drepturile. Procurorii au considerat că aceşti bani au fost achitaţi din cauza celor trei judecători, astfel că au cerut pedeapsă penală pentru ei. CSM, însă, a refuzat ridicarea imunităţii magistraţilor, iar în aprilie 2015, procurorii i-au acţionat pe cei trei în judecată, printr-o acţiune de regres „pentru repararea prejudiciului cauzat statului”. Acțiunea de regres însă a fost respinsă, pe rând, de Judecătoria Buiucani, Curtea de Apel Bălți și Curtea Supremă de Justiție.

În prezent, Domnica Manole figurează într-un dosar penal, deschis după ce la 14 aprilie 2016, fiind judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, a luat o decizie prin care a anulat o hotărâre a Comisiei Electorale Centrale și a obligat instituția să inițieze organizarea unui referendum republican privind alegerea președintelui țării de către popor, propus de Platforma „Demnitate şi Adevăr”. Hotărârea care autoriza organizarea referendumului a fost contestată de CEC la CSJ. La numai o săptămână, instanța superioară de justiție anula actul semnat de Manole pe motiv că ar fi „ilegal”, iar președintele CEC de atunci, Iurie Ciocan, cerea Procuraturii Generale și CSM-ului investigarea acțiunilor judecătoarei.

În acest context, pe 23 mai, Eduard Harunjen, la acel moment procuror general interimar, solicita Consiliului acordul pentru iniţierea urmăririi penale, pe motiv că hotărârea Domnicăi Manole ar fi fost adoptată cu „interpretarea eronată de prima instanţă a unei legi care nu putea fi aplicată, deoarece era abrogată, depăşirea limitelor împuternicirilor de către prima instanţă prin faptul interpretării Constituţiei…”. Cu excepția a trei membri, CSM și-a dat acordul pentru anchetarea penală a magistratei, iar decizia a fost menținută ulterior de CSJ.

Magistrata a declarat că interpretarea diferită a aceleiași norme de drept de către două instanțe nu poate constitui temei pentru urmărirea penală, iar dosarul este „o tentativă de intimidare” a sa și un „precedent periculos pentru întregul sistem judecătoresc”.

Solicitarea de punere sub învinuire a Domnicăi Manole a fost urmată de un val de critici din partea altor judecători din sistem, a organizațiilor non-guvernamentale din domeniul justiției, a Forumului Judecătorilor din România și a organismelor internaționale. Ulterior, Uniunea Europeană și Ambasada SUA au reacționat cu mesaje de îngrijorare în privința acestui dosar.

Ancheta procurorilor a durat aproape doi ani, iar dosarul a fost trimis în instanță abia la 22 aprilie 2018, în prezent fiind examinat la Judecătoria Chișinău. Dacă va fi găsită vinovată, fosta magistrată riscă amendă de până la 1 150 de unități convenționale sau închisoare de până la cinci ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii pe un termen de până la cinci ani.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.