Profil candidat: Grigore Novac
Integritatea în activitatea politică
Grigore Novac s-a născut la 6 februarie 1983 în satul Sălcuța, raionul Căușeni. În anii 2011-2013 a fost jurist la Fundația de Binefacere “Soluția”, iar între 2013 – 2014 - jurist al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). În decembrie 2014 a devenit deputat PSRM, potrivit CV-ului său publicat pe parlament.md. Novac este membru al Comisiei parlamentare pentru drepturile omului şi relaţii interetnice și membru-fondator al asociațiilor obștești „Garda Tânără” și „Institutul de modernizare a Moldovei”.
Grigore Novac este semnatarul mai multor proiecte de lege și inițiative legislative, între care cel privind denunțarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană (2014). El a semnat acest proiect împreună cu alți colegi socialiști. Proiectul a fost examint în prima lectură, apoi a fost retras. La fel, a semnat un proiect de abrogare a Legii privind asigurarea egalității, care, la fel, a fost retras (2016).
Integritatea în declararea averii și intereselor personale
Pe parcursul anilor 2012 şi 2013, politicianul a avut un venit de 35 561 de lei și un teren în Stăuceni. În 2014 acesta declara că a avut un venit de 28.639 lei, (9.585 lei- salariu de deputat), (19.054 lei pentru servicii juridice) și 15.000 ruble rusești – remitențe. Cu toate acestea, Novac a donat partidului în campania electorală din 2014, 85 000 lei. Această sumă depășește veniturile sale legale pentru acel an. El a explicat atunci pentru Moldova Curată că în anii precedenți avusese venituri mai mari, pe care le-ar fi declarat corespunzător la Fisc. „Suma pe care ați văzut-o declarată pe ultimul an nu reflectă nici pe aproape sumele din anii precedenți”, a spus atunci Grigore Novac.
În 2015, conform declarației de avere, deputatul a ridicat un salariu de 189.620 lei. El declară și un teren la Stăuceni. Și-a achiziționat și un automobil marca Volvo XC 90, anul producerii 2007, care a fost estimat la 113.000 lei. Socialistul și-a deschis și un cont bancar pe care a depus 7010 lei. Și în 2015 Novac a donat PSRM-ului 95 000 lei pentru alegerile locale. Aceste date arată că procurările și donațiile către partid sunt mai mari decât venitul legal obținut de către deputat în 2015. Grigore Novac susține că ar fi câștigat acești bani în anii precedenți, muncind peste hotare. „Până a veni în funcție o să vedeți decarațiile mele pe acei ani precedenți, bani pe care i-am câștigat în străinătate și pe care i-am declarat la Fisc. Eu pot demonstra aceste venituri de peste hotare. Sursele mele de venit toate au fost declarate”, a declarat Grigore Novac în octombrie 2018 pentru reporterul Campaniei ”Pentru un Parlament Curat”.
În 2016 Novac a ridicat un salariu de 115 224 lei plus indemnizația de la Parlament în valoare de 73 485 lei. În 2016 deputatul a donat partidului 5000 lei, iar la alegerile prezidențiale de la sfârșitul lui 2016, Novac a donat 74 850 lei lui Igor Dodon.
În 2017, parlamentarul a avut un venit de 219.502 lei, 121.079 lei din salariu de deputat și 98 423 lei indemnizație. Și în 2017, Grigore Novac a donat partidului din care face parte 53 900 lei, iar în 2018 – alte 26 450 lei le-a donat colegului său de partid Ion Ceban, pentru alegerile primarului din Chișinău, potrivit avere.md.
Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid
De când a devenit deputat, Grigore Novac a ieșit în evidență și prin comportamentul său. În mai 2015 la ședința Consiliului Municipal un grup de socialiști, din care făcea parte și deputatul Grigore Novac, s-a luat la bătaie cu aleșii locali, cerând retragerea de pe ordinea de zi a unor proiecte funciare. Deputatul nu a fost sancționat.
În aprilie 2016 Grigore Novac a sărit cu pumnii la liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu. Acesta apăra de la tribună proiectul ce urma să îi ofere primarului general competenţe sporite. Nici de această dată Novac nu a fost sancționat, motivul fiind lipsa Codului de etică din Parlament. Un an mai târziu, în luna aprilie, Grigore Novac și-a numit colegii din Parlament, într-o postare pe Facebook, „mecegai”, iar ulterior și ”kazioli”. El și-a exprimat astfel indignarea față de avizul pozitiv al Comisiei parlamentare pentru securitate națională la proiectul privind declararea zilei de 27 martie (Ziua Unirii cu România) drept sărbătoare națională.
Cazier judiciar
În anul 2011, când era jurist la Fundația de binefacere ”Soluția”, Grigore Novac a dobândit un teren public de 0,0390 hectare în comuna Stăuceni. În declarațiile de venit ale socialistului figurează acel teren, costul căruia ar fi de 80.000 lei. Terenul face parte din cele peste 300 de parcele oferite gratuit în anul 2010 de către Consiliul Local Stăuceni familiilor nou formate, precum și celor defavorizate, pentru a-și construi locuințe. Deschide.md a scris că socialiștii Grigore Novac, Marina Rădvan și Vladimir Odnostalco ar fi obținut și ei terenuri, datorită încheierii unor căsătorii fictive. Informația că Grigore Novac a primit un teren ca membru al unei familii noi a fost confirmată pentru Deschide de către Primăria localității (doc în articol). Secretarul Consiliului Local Stăuceni, Natalia Turturică, declara în iunie 2015, citată de Agora, că „cele trei persoane care fac parte în prezent din partidul socialist, conform actelor depuse, erau căsătorite și aveau viza de reședință în comuna Stăuceni”.
Purtătoarea de cuvânt a CNA a declarat pentru reporterul Campaniei Pentru un Parlament Curat că la moment dosarul este în fază de urmărire penală.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Uşa Curţii de Apel Chişinău, închisă pentru judecătorii...
Niciunul din cei cinci judecători ai Curţii de Apel Bender, instanţă lichidată printr-o decizie de Parlament, nu are loc la Curtea de Apel Chişinău, unde au solicitat să fie transferaţi. Pentru că nu au adunat voturi suficiente pentru a ocupa un post în instanţa de apel din Capitală, printr-o decizie, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) le-au sugerat judecătorilor Grigore Druguş, Svetlana Leu, Mihai Antonov, Aurelia Parpalac şi Nicolae Nogai să-şi încerce norocul timp de 15 zile la alte instanţe unde sunt locuri vacante. Pe de altă parte, experţii susţin că lipsa de transparenţă în luarea acestei hotărâri creează o situaţie confuză şi lasă loc de interpretări.
Deputatul XXX a admis incompatibilitate de funcții: mag...
Portalul unic al instanțelor de judecată continuă să fie ineficient atunci când jurnaliștii, avocații, dar și justițiabilii încearcă să caute hotărâri ale instanțelor după numele părților. De aproape un an acest instrument de căutare a fost exclus, invocându-se protejarea datelor cu caracter personal. Deși autoritățile au promis că vor găsi soluții, problema rămâne nerezolvată, iar cel mai mult au de suferit jurnaliștii de investigație, care nu pot lucra cu decizii de judecată în care sunt ascunse numele părților, acestea fiind înlocuite cu semne XXX sau YYY. Săptămâna viitoare, CSM intenționează să adopte un Regulament care va impune condiții noi de publicare a deciziițor de judecată pe portalul unic al instanțelor de judecată, document care nu a fost consultat cu societatea civilă.
Un deputat din autonomia găgăuză intenţionează să modif...
Ivan Burgudji, deputat în Adunarea Populară a autonomiei găgăuze, iniţiază în regiune consultări publice cu scopul de a modifica câteva prevederi din Codul Electoral al autonomiei găgăuze. Deputatul vrea ca numărul de circumscripţii electorale să fie redus: de la 35, câte sunt în prezent, la cinci, dar să fie schimbată şi procedura de alegere a deputaţilor. Burgudji spune că amendamentele ar fi cerute de Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), care obligă Adunarea Populară să ajusteze legislaţia electorală la articolul 38 din Constituţie. Argumentul este combătut de Curte.
„Eficientizarea CNI: obiecţii şi propuneri”
Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul web www.moldovacurata.md Vă invită la masa rotundă „Eficientizarea CNI: obiecţii şi propuneri”, care va avea loc miercuri, 25 februarie 2015, cu începere de la ora 11:00, la Hotelul Codru (mun. Chişinău, str. str. 31 August 1989, 127).
Profil candidat: Dorin Chirtoacă
Dorin Chirtoacă are două dosare penale active și se află sub control judiciar. În primul caz este bănuit de trafic de influență și corupere pasivă în dosarul parcărilor cu plată, iar în al doilea - de depășirea atribuțiilor de serviciu. Chirtoacă respinge acuzațiile, se declară nevinovat și susține că dosarele sunt politice.
