Uşa Curţii de Apel Chişinău, închisă pentru judecătorii instanţei lichidate de la Bender
Niciunul din cei cinci judecători ai Curţii de Apel Bender, instanţă lichidată printr-o decizie de Parlament, nu are loc la Curtea de Apel Chişinău, unde au solicitat să fie transferaţi. Pentru că nu au adunat voturi suficiente pentru a ocupa un post în instanţa de apel din Capitală, printr-o decizie, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) le-au sugerat judecătorilor Grigore Druguş, Svetlana Leu, Mihai Antonov, Aurelia Parpalac şi Nicolae Nogai să-şi încerce norocul timp de 15 zile la alte instanţe unde sunt locuri vacante. Pe de altă parte, experţii susţin că lipsa de transparenţă în luarea acestei hotărâri creează o situaţie confuză şi lasă loc de interpretări.
Creată în 1995 pentru a facilita accesul oamenilor din stânga Nistrului la instanţa de judecată, Curtea de Apel Bender a fost lichidată acum două luni. Decizia a fost luată după ce Ministerul Justiţiei a venit cu această iniţiativă, parte a programului de optimizare a hărţii instanţelor judecătoreşti. Oleg Efrim, ministrul Justiţiei, a argumentat în plenul Parlamentului că în toată această perioadă, Curtea de Apel Bender a examinat trei sau patru cazuri cu participarea cetăţenilor din stânga Nistrului. „Nu ştiu dacă în Belize, Insulele Seychelles sau Insulele Virgine se știe unde se află Căușeniul, în schimb această instanță a examinat 300-400 de cazuri cu firme off-shore, mai mult decât toate instanțele de judecată din țară. Nu am zis că acesta este argumentul pentru care optimizăm Curtea de Apel Bender. Avem argumente de ordin economic, necesare pentru buna funcţionare a sistemului judecătoresc”, invoca ministrul înainte ca proiectul să fie votat de deputaţi în prima lectură.
„Decizia este legată şi de suspiciunile privind integritatea Curţii de Apel Bender”
După ce s-au pomenit fără un loc de muncă, cei cinci magistraţi, Grigore Druguş, Svetlana Leu, Mihai Antonov, Aurelia Parpalac şi Nicolae Nogai, au solicitat să fie transferaţi la Curtea de Apel Chişinău, acolo unde au ajuns dosarele pe care le judecau. La şedinţa CSM de miercuri, 17 septembrie, însă judecătorii nu au întrunit suficiente voturi pentru a ajunge la instanţa de apel din Capitală. „La şedinţă au fost prezenţi opt membri. Niciunul din cei cinci judecători nu a adunat şase voturi, atât cât le-ar fi trebuit. Timp de 15 zile ei au şansa să-şi depună candidatura încă o dată la instanţele unde sunt locuri libere, inclusiv la Curtea de Apel Chişinău. Poate data viitoare vor fi acceptaţi. Logic ar fi, însă, să-şi încerce norocul la alte instanţe, dacă nu au fost acceptaţi aici. Sincer, decizia este legată oarecum şi de suspiciunile privind integritatea Curţii de Apel Bender”, ne-a explicat Victor Micu, preşedintele CSM.
Dumitru Visternicean, membru CSM, nu este de acord cu colegii săi şi va veni cu o opinie separată. „Consider că această problemă trebuie rezolvată conform legii, nu prin emoţii”, a spus Dumitru Visternicean, precizând că va expune toate argumentele în scris.
„O mai mare integritate decât la Curtea de Apel Bender nu veţi găsi nicăieri”
La rândul său, Mihai Antonov, preşedintele curţii lichidate, a declarat pentru Moldova Curată că atât el, cât şi colegii săi vor găsi instanţe unde să candideze. „E voia membrilor CSM, iar noi nu avem cum să le dictăm. Vom găsi instanţe unde să candidăm. Nu m-am temut de lucru niciodată şi nu m-am ţinut de funcţii. Nu m-am născut judecător”, a spus magistratul.
Mihai Antonov a ţinut să dea o replică celor care au pus la îndoială integritatea instanţei pe care a reprezentat-o până nu demult. „O mai mare integritate decât la Curtea de Apel Bender nu veţi găsi nicăieri. Suntem gata să fim monitorizaţi 24 de ore pe zi ca să vedeţi cum judecăm. Toată presa a trâmbiţat despre dosarele cu firmele off-shore de la Curtea de Apel Bender, dar cei care s-au ocupat într-adevăr de aceste cazuri sunt promovaţi în funcţii”, a continuat fostul preşedinte al curţii.
Judecătoarea care a blocat conturile Primăriei Căuşeni, „integră din cap până-n picioare”
Doi dintre cei cinci judecători care au pretins la un fotoliu în instanţa de apel din Capitală au fost în vizorul Procuraturii şi opiniei publice pentru nereguli admise în cadrul dosarelor pe care le aveau în gestiune. Nicolae Nogai, bunăoară, a fost acuzat de procurori că în 2011 a legalizat înstrăinarea frauduloasă a acţiunilor de la Moldova Agroindbank. Judecătorul a fost achitat de instanţa de fond de la Căuşeni, fapt calificat de procurori drept „protejarea angajaţilor sistemului judecătoresc de către colegii acestora”. Deşi este în continuare suspendat din funcţie, membrii CSM sunt obligaţi să decidă unde îl vor transfera. „Suspendat nu înseamnă eliberat. După o decizie finală a instanţei vom hotărî ce vom face în cazul lui, dar deocamdată trebuie să-i găsim un loc”, ne-a mai spus Victor Micu.
Şi colega lui Nicolae Nogai, Aurelia Parpalac, a ajuns în vizorul Procuraturii. Din cauza magistratei, conturile Primăriei Căuşeni au fost blocate, instituţia fiind obligată printr-o decizie de judecată să-i plătească 40.000 de euro, bani cu care Aurelia Parpalac urma să-şi cumpere o locuinţă. „Aurelia Parpalac e integră din cap până-n picioare. Cei mai puţini integri ocupă funcţii bune. De ce nu o verificaţi să vedeţi cum munceşte şi sâmbăta, şi duminica? Mai mare bătaie de joc ca de doamna Parpalac nu am văzut!”, a ţinut Mihai Antonov să-şi apere colega.
Obiecţii ignorate
În iulie 2014, experţii Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) au atras atenţia asupra câtorva carenţe legate de lichidarea Curţii de Apel Bender. "Proiectul prevede că toate cauzele examinate de Curtea de Apel Bender sunt transferate în jurisdicţia Curţii de Apel Chişinău. Având în vedere că volumul de muncă la Curtea de Apel Chişinău va creşte în mod corespunzător, ar fi logic ca toate funcţiile de judecător din curtea de apel lichidată să fie transferate la Curtea de Apel Chişinău (...) Spre regret, proiectul de lege nu prevede transferul judecătorilor instanţei lichidate la Curtea de Apel Chişinău şi nici mărirea numărului de funcţii de judecător la Curtea de Apel Chişinău sau în alte curţi de apel”, se arăta în acea scrisoare. Potrivit autorilor, „omisiunea ar putea crea impresia că, de fapt, lichidarea Curţii de Apel Bender urmăreşte scopul de a exclude din sistem judecătorii acestei instanţe şi nu eficientizarea sistemului instanţelor judecătoreşti”. Comisia juridică, numiri şi imunităţi, cea căreia i-a fost adresată scrisoarea nu a ţinut însă cont de aceste obiecţii.
După decizia luată de membrii CSM, Vlad Gribincea, preşedintele CRJM, vine să reitereze această idee. „Membrii Consiliului apar cu declaraţii în presă precum că am scăpat de judecători corupţi, dar fără a avea probele pe faţă. Rolul CSM este să nu admită ingerinţe. Dacă e vorba de integritatea judecătorilor, acest lucru poate fi uşor demonstrat. În cazul în care probe nu există, lucrurile trebuie abordate altfel”, susţine preşedintele CRJM.
Anastasia Nani
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
De ce Guvernul nu organizează un concurs transparent la...
În timp ce reprezentanţii mai multor organizaţii nonguvernamentale acuză Guvernul că nu vrea să organizeze un proces transparent de numire a judecătorilor Curţii Constituţionale, autorităţile se spală pe mâini şi spun că, pe viitor, la perfectarea legislaţiei, vor ţine cont de sugestiile şi criticile societăţii civile. În context, Victor Puşcaş, fost preşedinte al înaltei instanţe, ţine partea ONG-urilor şi afirmă că procedura prin care Executivul numeşte magistraţii la Curte „este nedemocratică şi chiar periculoasă pentru societate”.
Curtea Constituţională: Informaţiile despre utilizarea...
Funcționarii unei instituții publice care refuză să prezinte informații atunci când li se solicită acest lucru sunt obligați să demonstreze că divulgarea datelor pune în pericol securitatea statului și a cetățenilor. Decizia aparține Curții Constituţionale și a fost luată luni, 22 iunie. Magistrații au explicat că dreptul la informație poate fi restrâns doar atunci când are la bază un scop real și justificat de protecție a unui interes legitim privind protejarea cetățenilor sau asigurarea securităţii naţionale, iar interesul public pentru aflarea informației nu prevalează.
Campania „Fii cu ochii pe autorități!” a ajuns la Hârbo...
Satul Hârbovăţ, Anenii Noi, a găzduit o dezbatere publică în cadrul campaniei inițiate de Asociaţiei Presei Independente și portalul MoldovaCurata.md „Fii cu ochii pe autorităţi!”. Peste 30 de locuitori ai Hârbovăţului - consilieri locali, pedagogi, elevi, reprezentanţi ai presei şi mediului asociativ au discutat cu experţii despre transparența decizională și accesul la informație. Experţii Tatiana Savva şi Vitalie Zama le-au vorbit celor prezenţi despre baza legislativă care asigură cetăţenilor accesul la informaţie, obligă autorităţile să aplice principiul consultărilor la luarea deciziilor, dar şi despre modalitățile prin care pot ataca refuzurile de a le furniza informația solicitată.
Avertizorii de integritate au nevoie de protecție din p...
În septembrie 2013, un Regulament–Cadru adoptat de Guvern a introdus termenul de „avertizor de integritate”, adică funcţionarul public şi alte persoane care prestează servicii publice, care informează benevol, cu bună-credinţă şi în interes public, despre comiterea actelor de corupţie, a faptelor de comportament corupţional, despre nerespectarea regulilor privind declararea veniturilor şi a proprietăţii şi despre încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese. Deși angajaţii instituţiilor publice sunt încurajaţi să-i informeze pe conducători despre încălcările descoperite la locul de muncă, totuși Regulamentul nu le oferă protecție sigură acestor avertizori. Experții anticorupţie sunt de părere că, fără un cadru legislativ adecvat care i-ar proteja de persecuţii, funcţionarii nu vor dori să vorbească despre actele de corupție din instituţiile publice.
Accesul la informație este mai presus ca imunitatea lui...
Curtea de Apel Chișinău a decis ieri, în procesul de judecată intentat președintelui Igor Dodon de către fotoreporterul Constantin Grigoriță, că șeful statului nu poate beneficia de imunitatea acordată de lege în cazurile când litigiul vizează accesul la informații de interes public. Constantin Grigoriță, membru al Asociației Presei Independente (API), l-a acționat în judecată pe Igor Dodon pentru îngrădirea accesului la conferințele de presă organizate de Președinție. Prima instanță a considerat că șeful statului are imunitate și nu poate fi acționat în judecată, așa că a respins cererea jurnalistului. Instanța de apel a calificat ca neîntemeiată decizia magistraților de la Judecătoria Chișinău și a notat că jurnalistul nu contestă opiniile exprimate de către Preşedintele ţării, ci contestă îngrădirea neîntemeiată a accesului la informaţie, chestiune care nu se încadrează în imunitatea respectivă.
Primar în conflict de interese și cu dosar penal
Primarul comunei Dumbrăvița, raionul Sângerei, Iurie Porcescu, în privința căruia Comisia Națională de Integritate (CNI) a constatat, în ședința de joi, 28 aprilie, existența situației de conflict de interese, s-a ales între timp și cu un dosar penal pentru abuz în serviciu. Primarul a încheiat contracte de prestări servicii cu firma fiului său. Consiliul Raional Sângerei a depus o sesizare la Procuratura raionului, solicitând o investigație, după ce gimnaziul din sat, care a primit căldură de la firma fului primarului, s-ar fi pomenit cu facturi prea mari la încălzire.