Deputatul XXX a admis incompatibilitate de funcții: magistrații de la instanța de apel i-au dat dreptate instituției XXX

Portalul unic al instanțelor de judecată continuă să fie ineficient atunci când jurnaliștii, avocații, dar și justițiabilii încearcă să caute hotărâri ale instanțelor după numele părților. De aproape un an acest instrument de căutare a fost exclus, invocându-se protejarea datelor cu caracter personal. Deși autoritățile au promis că vor găsi soluții, problema rămâne nerezolvată, iar cel mai mult au de suferit jurnaliștii de investigație, care nu pot lucra cu decizii de judecată în care sunt ascunse numele părților, acestea fiind înlocuite cu semne XXX sau YYY. Săptămâna viitoare, CSM intenționează să adopte un Regulament care va impune condiții noi de publicare a deciziițor de judecată pe portalul unic al instanțelor de judecată, document care nu a fost consultat cu societatea civilă. 

Una dintre deciziile ”secrete” publicate pe portalul unic al instanțelor de judecată este cea în care este vizat deputatul Boris Golovin. Acesta se judecă cu Autoritatea Națională de Integritate (ANI), care a constatat că deputatul a admis intenționat o incompatibilitate de funcții, fiind simultan în pozițiile de parlamentar și director al Centrului Naţional de Asistenţă Medicală Urgentă Prespitaliască (CNAMUP).

Deputatul Boris Golovin a deținut simultan două funcții publice

La un an de la obținerea mandatului de ales al poporului, Boris Golovin a participat la concursul pentru funcția de director al CNAMUP, pe care l-a și câștigat. După aproape o lună, a fost suspendat din funcție printr-un ordin emis de Ministerul Sănătății, astfel ca să-și poată menține mandatul de deputat, iar când acesta va expira, să poată reveni în funcție la CNAMUP.

Potrivit actului de constatare al Comisiei Naționale de Integritate (în prezent ANI), astfel, Golovin a deținut o perioadă două funcții concomitent. Membrii de atunci ai CNI au concluzionat că deputatul trebuia să demisioneze, dar nu să fie suspendat din funcție. ”De la data apariţiei situaţiei de incompatibilitate, în termenul instituit de lege, deputatul va opta între mandatul de parlamentar şi altă funcţie, având opţiunea de a demisiona din una din funcţii. În cazul prezentării cererii de demisie, mandatul de deputat încetează în momentul depunerii acesteia. Dacă deputatul nu întreprinde nici o acţiune în termenul stabilit de lege, mandatul acestuia va înceta de drept la data expirării termenului legal, stabilit în vederea înlăturării situaţiei de incompatibilitate. Demisia se aduce la cunoştinţa Parlamentului, care declară mandatul vacant”, se spune în actul CNI.

Deputatul a mers în instanță și a argumentat că ”incompatibilitatea a fost temporară şi a durat doar 28 zile, încetând imediat cu suspendarea contractului de muncă” și a cerut ca actul CNI să fie anulat.

La sfârșitul anului trecut, actul CNI a fost anulat de Judecătoria Chișinău. În vara acestui an însă ANI (succesoarea CNI) a contestat decizia, iar magistrații Curții de Apel Chișinău au stabilit că deputatul Golovin a admis o incompatibilitate de funcții. Parlamentarul a depus recurs, iar acum dosarul se află pe rol la Curtea Supremă de Justiție, ședința fiind planificată pentru 19 octombrie curent.

XXX versus XXX

Deși părțile care se judecă reprezintă instituții publice: deputat și instituție de stat, atât în decizia primei instanțe, cât și în cea de la apel, numele lor sunt anonimizate, fiind înlocuite cu XXXX. ”Se respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă de XXXXXXXXX împotriva XXXXXXXXX, în calitate de succesor în drepturi a XXXXXXXXX privind anularea actului de constatare nr.04/158 din XXXXXXXXX a Comisiei Naționale de Integritate, prin care a fost constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităților de către XXXXXXXXX, deputat în Parlamentul Republicii Moldova”, este menționat în decizia CA Chișinău.

De aproape un an există problema ascunderii numelor părților în deciziile de judecată, dar și imposibilitatea căutării hotărârilor pe portalurile instanțelor după numele părților implicate în proces. În ianuarie 2017, când au exclus căutarea după nume, Ministerul Justiției argumenta prin faptul că odată cu publicarea numelor părților, se divulgă date cu caracter personal, fapt ce ar încălca drepturile părților.

De cealaltă parte, jurnaliștii de investigație, dar și avocații spun că această interdicție le va îngreuna munca. Problema nu a fost încă remediată, chiar dacă reprezentanți ai Ministerului Justiției, ai CSM , dar și ai Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal au declarat că se va forma un grup de lucru care va examina condițiile în care deciziile pot fi făcute publice. Valentina Grigoriș, directoare adjunctă la Agenția de administrare a instanțelor judecătorești (instituție subordonată Ministerului Justiţiei care asigură activitatea organizatorică a judecătoriilor şi curţilor de apel), a declarat pentru Moldova Curată că acel grup de lucru s-a întrunit la CSM și că urmează să examineze mai multe propuneri, însă nu știe la ce etapă sunt discuțiile.

Pe agenda ședinței CSM din 10 octombrie curent, este inclusă examinarea unui Regulament în care vor fi incluse condițiile de publicare a acestor date, document care nu a fost discutat cu reprezentanți ai societății civile. Anterior, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a menționat că la hotărârile depersonalizate vor avea acces doar persoanele care se vor înregistra ca operatori de prelucrare a datelor cu caracter personal, în această categorie fiind incluși și jurnaliștii.

Tentativă gravă de îngrădire a accesului la informație

Pe jurnaliștii de investigație această interdicție îi împiedică să prezinte argumente în procesul de documentare. Victoria Dodon, jurnalistă la Centrul de Investigații Jurnalistice, afirmă că excluderea opțiunii de căutare după nume pe portalul instanțelor ar fi o tentativă gravă de îngrădire a accesului la informație. ”Atunci când avem nevoie de detalii dintr-un dosar, o hotărâre sau încheiere, în primul rând căutăm informațiile după numele părților. De când a dispărut opțiunea, a devenit mult mai dificil și, pe alocuri, imposibil să găsești o decizie, ceea ce îngreunează foarte mult lucrul jurnaliștilor de investigație care, până la urmă, scriu despre subiecte de interes public, nu despre treburile personale ale unui funcționar/demnitar. Zilnic ne ia timp să răscolim pe portal până dăm de un document, cu riscul de a admite și erori... ”, afirmă jurnalista.

Totuși, în sistemul judecătoresc există și voci care se opun anonimizării hotărârilor de judecată. Anterior, Mihail Poalelungi, președintele CSJ, a publicat un comentariu amplu la acest subiect, menționând că publicarea hotărârilor judecătorești pe internet reprezintă o modalitate eficientă de a informa publicul prin intermediului presei.

Lilia Zaharia