Profil candidat: Nicolae Melnic
Integritatea în activitatea politică
Nicolae Melnic (56 de ani), candidează pe circumscripția nr. 3 Edineț. Din martie 2016 până în prezent este viceprimar în Primăria Cupcini, raionul Edineț. A activat din anul 1983 și până în 2001 în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, potrivit datelor biografice publicate de portalul Tribuna.md. Ulterior, din 2002 până în 2007 a activat la SA „MDV CONSTRUCT” din Edineț, din 2007 până în 2016 a fost Director la Casa de Cultură din Cupcini.
El a devenit membru al PSRM în decembrie 2015, iar din aprilie 2016 este președinte al OT PSRM Edineț.
Integritatea în gestionarea averilor și intereselor personale
În declarația de avere și interese personale pentru anul 2017, Nicolae Melnic a indicat venitul din salariul de la Primăria Cupcini, în sumă de 70 118,18 lei, salariul de la Î.C.S. „MoldovaZahăr” S.R.L. în mărime de 60 057,10 lei, pensia – 30 000 lei, din vânzarea a ½ dintr-un teren agricol – 40 000 lei și plata încasată dintr-un contract de arendă – 2 136 lei. Terenul agricol se regăsește în declarația de avere depusă de Nicolae Melnic în2016.
Candidatul a mai indicat că deține 5 terenuri agricole și unul cu o alta destinație decât agricolă, toate dobândite în intervalul 1994 – 2012. Nicolae Melnic are și un apartament, dobândit în 1994, cu suprafața de 46,2 m² și valoarea de 34 149 lei. De asemenea, a indicat deținerea altei averi imobiliare cu suprafața de 22,1 m², cu valoarea de 11 324 lei (0,5 cotă parte) și cu suprafața de 11,9 m², valoarea de 6 097 lei, ambele dobândite în 1994. Candidatul are de rambursat un împrumut bancar de 100 de mii de lei, luat în anul 2016 și scadent în 2020.
Integritatea în gestionarea funcției publice sau de partid
La alegerile prezidențiale din 2016, Nicolae Melnic a donat în fondul electoral al lui Igor Dodon de două ori: o dată 5000 de lei, potrivit raportului depus la CEC de PSRM (nr. 22 pe listă), iar a doua oară – 1800 de lei (nr. 14 în lista din raportul financiar).
Întrebat la telefon de reporterul Campaniei pentru un Parlament Curat dacă într-adevăr a făcut donații pentru PSRM, Nicolae Melnic a răspuns că ”fiecare membru de partid contrbuie, doar că nu-și amintește suma pe care a donat-o”.
Cazier judiciar
Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Judecătorii sancţionaţi disciplinar rămân fără prime la...
De la începutul anului curent, Colegiul disciplinar din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a aplicat 11 sancţiuni judecătorilor care au comis abateri disciplinare în exercitarea funcţiei. Potrivit Codului Muncii, odată cu aplicarea acestor sancţiuni disciplinare, judecătorii nu mai beneficiază de stimulări salariale pe perioada validităţii sancţiunii şi nici nu pot fi avansaţi în funcţie.
Instituțiile statului nu sunt obligate să examineze pet...
Întrebare: As vrea să știu dacă instituțiile de drept/control - Poliția, Procuratura anticorupție, Centrul Național Anticorupție etc. examinează petițiile anonime? Cunosc persoane care ar vrea să sesizeze organele de drept despre anumite abuzuri, ilegalități dar le este frică să o facă.
TRANSPARENŢA INSTITUŢIILOR PUBLICE – UN IDEAL GREU DE A...
La mai bine de 15 ani de la intrarea în vigoare a legislaţiei privind liberul acces la informaţii de interes public, cele mai multe instituţii publice din România şi Republica Moldova încă nu îşi publică rapoartele anuale de activitate. Mai mult, deşi transparenţa decizională este reglementată în România din 2003 şi în Republica Moldova din 2008, există mari lacune în ceea ce priveşte participarea publică la actul decizional în ambele ţări, fapt cauzat nu numai de lipsa de înţelegere sau de capacitate de implicare a cetăţenilor şi organizaţiilor civice, ci şi de„închiderea” instituţiilor publice.