Se caută preşedinte şi vicepreşedinte la ANI

Arhiva 11 aprilie 2017 1306

S-a dat start concursului pentru ocuparea funcţiilor de conducere în cadrul Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI). Deşi membrii Consiliului de Integritate (CI) sunt optimişti şi cred că în aceste poziţii vor fi alese două persoane integre şi profesioniste, unii experţi şi politicieni sunt de părere că Regulamentul de selectare a acestora conţine criterii sterile, iar candidaţii aleşi vor fi părtinitori.



ANI urma să devină funcţională încă de la începutul anului curent, însă abia acum s-a anunţat concursul pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte ai acestei instituţii. Potrivit Regulamentului privind modul de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ai Autorităţii Naţionale de Integritate, pentru aceste poziţii pot aplica doar persoanele care au studii superioare în domeniul dreptului, al economiei, al administraţiei publice sau al managementului şi au o vechime în muncă de şapte şi respectiv cinci ani. De asemenea, Regulamentul prevede că vor fi acceptate la concurs persoanele care întrunesc următoarele criterii: deţin cetăţenia Republicii Moldova; au capacitatea de exerciţiu deplină; au o reputaţie ireproşabilă; sunt apte din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei conform certificatului medical de sănătate eliberat în condiţiile legii; cunosc şi posedă limba română şi  nu au fost colaboratori operativi sau agenţi sub acoperire ai serviciilor de informaţii, inclusiv informatori ai acestor servicii până în anul 1991.

Tudor Deliu: „Concurs făcut de ochii lumii”

Un criteriu pentru a fi acceptat la concurs este ca acel candidat să nu fi fost în ultimii doi ani membru al vreunui partid. Vicepreşedintele Comisiei parlamentare juridice numiri şi imunităţi, Tudor Deliu, consideră că această condiţie, cel mai probabil, nu va fi respectată. Deputatul a dat drept exemplu situaţia în care Legislativul l-a acceptat la concursul de selectare a unui membru al CI din partea Parlamentului pe Mircea Tanasov, consilier local din satul Palanca, raionul Ştefan-Vodă, ales pe lista Partidului Democrat din Moldova. „Şi atunci acel candidat nu era eligibil, deoarece avea afiliere politică, iar una din condiţiile concursului era ca membrii de partid sau persoanele care au desfăşurat activităţi politice să nu pretindă la o astfel de poziţie. În opinia mea, acest concurs este făcut de ochii lumii, deoarece ambele poziţii vor fi suplinite de membri ai Partidului Democrat din Moldova”, este de părere Tudor Deliu.

CRJM: „Criteriile de selectare îngustează cercul eventualilor candidaţi”

În opinia experţilor de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), membrii Consiliului nu au pus în dezbatere şi nu au îmbunătăţit criteriile pentru evaluarea candidaţilor la funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte ai ANI, aşa cum li s-a recomandat. „Regulamentul este conceput într-un mod care impune indirect deţinerea obligatorie a experienţei de activitate în CNI sau în sistemul de prevenire a corupţiei, condiţie care nu este prevăzută de lege şi îngustează substanţial cercul eventualilor candidaţi. De asemenea, documentul nu face delimitare pentru candidaţii la funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte al ANI”, se spune într-un comunicat emis de CRJM.

La rândul său, Tatiana Paşcovschi, membră a Consiliului de Integritate, menţionează că criteriile de selectare a preşedintelui şi vicepreşedintelui nu pot fi diferite, deoarece legea nu delimitează atribuţiile celor doi.

Candidaţii care doresc să aplice la concurs pot depune dosarele pentru ambele funcţii, indicând prioritatea pentru una dintre ele. La dosar vor fi anexate următoarele acte: copia buletinului de identitate valabil; copia sau copiile diplomei de studii superioare şi postuniversitare relevante funcţiei; Curriculum Vitae; copia carnetului de muncă, în cazul candidaţilor care au carnet de muncă; cazierul judiciar valabil (certificat de cazier detaliat, valabil la momentul depunerii); certificatul medical privind starea sănătăţii (forma medicală nr.86 perfectată după data de anunţare a concursului); declaraţia pe propria răspundere privind reputaţia candidatului; declaraţia pe propria răspundere de care dovedeşte că nu face parte dintr-un partid politic; declaraţia de confirmare al acordului de prelucrare a datelor cu caracter personal; declaraţia de confirmare a acordului pentru acceptarea şi susţinerea testului de poligraf ca parte a concursului; declaraţia pe propria răspundere privind interesele personale în raport cu membrii Consiliului, comisiilor şi secretariatului concursului; declaraţia pe propria răspundere de integritate publică, conţinând informaţii cu referire la avere şi interese personale.

Dosarul va fi expediat la sediul ANI, iar termenul-limită de depunere a acestuia este 3 mai 2017.

Lilia Zaharia



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Arhiva

Moldova Curată solicită membrilor Consiliului Superior...

După publicarea, la 29 noiembrie 2016, pe portalul anticorupție.md, a unei investigații din care a devenit clar că președintele Judecătoriei Râșcani, Oleg Melniciuc, i-a făcut o favoare președintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, acordându-i apartament la preț redus într-un bloc destinat judecătorilor, portalul Moldova Curată a depus o sesizare la CSM. Am solicitat ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii să discute, în ședință deschisă, eventualul conflict de interese în care se află Victor Micu în raport cu Oleg Melniciuc. Una dintre situațiile în care acest conflict a putut apărea a fost la 29 noiembrie 2016, când Oleg Melniciuc a fost ales de către membrii CSM în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, care este creată în urma optimizării hărții judecătorești. Victor Micu nu s-a abținut de la examinarea acestei candidaturi, așa cum a făcut membrul CSM Mihai Poalelungi, care este nașul de cununie al lui Melniciuc. 

05 ianuarie 2017
1840
Arhiva

Primarul din Ciripcău şi-a angajat fratele şi cumnata l...

Primarul comunei Ciripcău din raionul Floreşti şi-a angajat cumnata (soţia fratelui) în funcţia de directoare a grădiniţei din localitate.  Pe fratele său însă îl angajase mai înainte în calitate de paznic al instituţiei preşcolare. Mihail Donos spune că nu ţine cont de buchea legii atunci când vine vorba să apere interesele tinerei generaţii.

21 iulie 2016
2462
Arhiva

Profil candidat: Otilia Drăguțanu

Integritatea în activitatea politică

19 ianuarie 2019
2005
Arhiva

Președintele, îndemnat să țină cont de integritatea can...

Un grup de asociații obștești îl îndeamnă pe președintele Nicolae Timofti să nu se grăbească să numească în funcție 5 judecători, propuși de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în ședința de pe 17 septembrie. Într-un apel expediat Președinției, Centrul de Resurse Juridice, Asociația ”Promo-Lex” și alte asociații îi cer președintelui să verifice suplimentar integritatea candidaților Petru Harmaniuc, Lucia Bagrin, Corneliu Crețu, Maria Cozma, Natalia Berbec.

30 septembrie 2014
1778
Arhiva

Profil candidat: Mihai Stratulat

Integritate în activitatea politică

09 februarie 2019
2226
Arhiva

UE „taie” din averile dobândite ilicit, Moldova mai aşt...

Republica Moldova are deja de doi ani prevederi legale referitoare la confiscarea averilor dobândite ilicit, însă deocamdată nu le pune în practică. Modificările respective au fost adoptate în anul 2014. Tot atunci Parlamentul European a adoptat o Directivă ce prevede că ţările comunitare vor putea aplica confiscarea extinsă în cazul în care valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată nu este justificată. În România sunt înregistrate deja câteva cazuri de rezonanţă, în care funcţionari publici şi politicieni şi-au pierdut averile ce nu au putut fi justificate, uneori confiscarea fiind aplicată şi rudelor acestora.

10 februarie 2016
1629