Se caută preşedinte şi vicepreşedinte la ANI
S-a dat start concursului pentru ocuparea funcţiilor de conducere în cadrul Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI). Deşi membrii Consiliului de Integritate (CI) sunt optimişti şi cred că în aceste poziţii vor fi alese două persoane integre şi profesioniste, unii experţi şi politicieni sunt de părere că Regulamentul de selectare a acestora conţine criterii sterile, iar candidaţii aleşi vor fi părtinitori.
ANI urma să devină funcţională încă de la începutul anului curent, însă abia acum s-a anunţat concursul pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte ai acestei instituţii. Potrivit Regulamentului privind modul de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ai Autorităţii Naţionale de Integritate, pentru aceste poziţii pot aplica doar persoanele care au studii superioare în domeniul dreptului, al economiei, al administraţiei publice sau al managementului şi au o vechime în muncă de şapte şi respectiv cinci ani. De asemenea, Regulamentul prevede că vor fi acceptate la concurs persoanele care întrunesc următoarele criterii: deţin cetăţenia Republicii Moldova; au capacitatea de exerciţiu deplină; au o reputaţie ireproşabilă; sunt apte din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei conform certificatului medical de sănătate eliberat în condiţiile legii; cunosc şi posedă limba română şi nu au fost colaboratori operativi sau agenţi sub acoperire ai serviciilor de informaţii, inclusiv informatori ai acestor servicii până în anul 1991.
Tudor Deliu: „Concurs făcut de ochii lumii”
Un criteriu pentru a fi acceptat la concurs este ca acel candidat să nu fi fost în ultimii doi ani membru al vreunui partid. Vicepreşedintele Comisiei parlamentare juridice numiri şi imunităţi, Tudor Deliu, consideră că această condiţie, cel mai probabil, nu va fi respectată. Deputatul a dat drept exemplu situaţia în care Legislativul l-a acceptat la concursul de selectare a unui membru al CI din partea Parlamentului pe Mircea Tanasov, consilier local din satul Palanca, raionul Ştefan-Vodă, ales pe lista Partidului Democrat din Moldova. „Şi atunci acel candidat nu era eligibil, deoarece avea afiliere politică, iar una din condiţiile concursului era ca membrii de partid sau persoanele care au desfăşurat activităţi politice să nu pretindă la o astfel de poziţie. În opinia mea, acest concurs este făcut de ochii lumii, deoarece ambele poziţii vor fi suplinite de membri ai Partidului Democrat din Moldova”, este de părere Tudor Deliu.
CRJM: „Criteriile de selectare îngustează cercul eventualilor candidaţi”
În opinia experţilor de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), membrii Consiliului nu au pus în dezbatere şi nu au îmbunătăţit criteriile pentru evaluarea candidaţilor la funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte ai ANI, aşa cum li s-a recomandat. „Regulamentul este conceput într-un mod care impune indirect deţinerea obligatorie a experienţei de activitate în CNI sau în sistemul de prevenire a corupţiei, condiţie care nu este prevăzută de lege şi îngustează substanţial cercul eventualilor candidaţi. De asemenea, documentul nu face delimitare pentru candidaţii la funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte al ANI”, se spune într-un comunicat emis de CRJM.
La rândul său, Tatiana Paşcovschi, membră a Consiliului de Integritate, menţionează că criteriile de selectare a preşedintelui şi vicepreşedintelui nu pot fi diferite, deoarece legea nu delimitează atribuţiile celor doi.
Candidaţii care doresc să aplice la concurs pot depune dosarele pentru ambele funcţii, indicând prioritatea pentru una dintre ele. La dosar vor fi anexate următoarele acte: copia buletinului de identitate valabil; copia sau copiile diplomei de studii superioare şi postuniversitare relevante funcţiei; Curriculum Vitae; copia carnetului de muncă, în cazul candidaţilor care au carnet de muncă; cazierul judiciar valabil (certificat de cazier detaliat, valabil la momentul depunerii); certificatul medical privind starea sănătăţii (forma medicală nr.86 perfectată după data de anunţare a concursului); declaraţia pe propria răspundere privind reputaţia candidatului; declaraţia pe propria răspundere de care dovedeşte că nu face parte dintr-un partid politic; declaraţia de confirmare al acordului de prelucrare a datelor cu caracter personal; declaraţia de confirmare a acordului pentru acceptarea şi susţinerea testului de poligraf ca parte a concursului; declaraţia pe propria răspundere privind interesele personale în raport cu membrii Consiliului, comisiilor şi secretariatului concursului; declaraţia pe propria răspundere de integritate publică, conţinând informaţii cu referire la avere şi interese personale.
Dosarul va fi expediat la sediul ANI, iar termenul-limită de depunere a acestuia este 3 mai 2017.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Păcatele primarului de la Râşcani: dosar pentru acte de...
Victor Bogatico, primarul oraşului Râşcani, cercetat penal pentru că ar fi luat 5.000 de dolari de la un agent economic din Bălţi pentru a favoriza o licitaţie privind vânzarea unui imobil, a revenit la serviciu după ce a fost eliberat din arest. Dosarul ar putea ajunge pe masa judecătorilor în ianuarie 2016. Tot atunci ar urma să fie examinat un alt caz, conexat la acest dosar – cel în care edilul a fost învinuit că a făcut accident de circulaţie cu automobilul de serviciu pe care l-a folosit în scopuri personale.
Uşa Curţii de Apel Chişinău, închisă pentru judecătorii...
Niciunul din cei cinci judecători ai Curţii de Apel Bender, instanţă lichidată printr-o decizie de Parlament, nu are loc la Curtea de Apel Chişinău, unde au solicitat să fie transferaţi. Pentru că nu au adunat voturi suficiente pentru a ocupa un post în instanţa de apel din Capitală, printr-o decizie, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) le-au sugerat judecătorilor Grigore Druguş, Svetlana Leu, Mihai Antonov, Aurelia Parpalac şi Nicolae Nogai să-şi încerce norocul timp de 15 zile la alte instanţe unde sunt locuri vacante. Pe de altă parte, experţii susţin că lipsa de transparenţă în luarea acestei hotărâri creează o situaţie confuză şi lasă loc de interpretări.
Proiectul Melniciuc: unii judecători înstrăinează apart...
Unii judecători care au primit apartamente în anul 2015 în condiții preferențiale datorită unui proiect de construcție gestionat de magistratul Oleg Melniciuc s-au dezis deja de aceste locuințe. În baza de date Cadastru în prezent figurează alte persoane ca proprietari. Judecătorii au obținut apartamentele noi la prețul de 360 de euro pentru un metru pătrat, în timp ce pe piață prețul este de 500 - 600 de euro. Moldova Curată a încercat să afle motivele pentru care judecătorii au renunțat atât de ușor la apartamentele, în a căror construcție au fost investiți și bani publici - pentru arenda terenului Judecătoria sectorului Râșcani a plătit peste 2 milioane de lei. Astăzi prezentăm cazul magistratului Serghei Papuha.
Magistratul care nu declară prețul mașinilor sale, prop...
Magistratul Radu Țurcanu, care nu indică în declarațiile de avere pentru ultimii ani prețul mașinilor pe care le deține, ar urma să fie avansat în funcție. Consiliul Superior al Magistraturii l-a ales astăzi, în urma unui concurs, președinte al nou-formatei Judecătorii a municipiului Chișinău. Candidatura sa urmează să fie aprobată de președintele Igor Dodon. La funcția de vicepreședinți ai acestei instanțe CSM i-a propus pe Oleg Melniciuc și Dorin Dulghier. Cei doi au condus până acum Judecătoria sectorului Râșcani și, respectiv, Judecătoria sectorului Buiucani.
INTERVIU// Sorin Ioniță, Expert Forum: Clientelismul po...
Sorin Ioniță, președinte al organizației Expert Forum din România, a vorbit în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre fenomenul clientelismului politic și riscurile acestuia pentru societate. În opinia sa, un exemplu de clientelism în Republica Moldova este programul ”Drumuri bune”, desfășurat în preajma alegerilor parlamentare.