Se caută preşedinte şi vicepreşedinte la ANI
S-a dat start concursului pentru ocuparea funcţiilor de conducere în cadrul Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI). Deşi membrii Consiliului de Integritate (CI) sunt optimişti şi cred că în aceste poziţii vor fi alese două persoane integre şi profesioniste, unii experţi şi politicieni sunt de părere că Regulamentul de selectare a acestora conţine criterii sterile, iar candidaţii aleşi vor fi părtinitori.
ANI urma să devină funcţională încă de la începutul anului curent, însă abia acum s-a anunţat concursul pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte ai acestei instituţii. Potrivit Regulamentului privind modul de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ai Autorităţii Naţionale de Integritate, pentru aceste poziţii pot aplica doar persoanele care au studii superioare în domeniul dreptului, al economiei, al administraţiei publice sau al managementului şi au o vechime în muncă de şapte şi respectiv cinci ani. De asemenea, Regulamentul prevede că vor fi acceptate la concurs persoanele care întrunesc următoarele criterii: deţin cetăţenia Republicii Moldova; au capacitatea de exerciţiu deplină; au o reputaţie ireproşabilă; sunt apte din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei conform certificatului medical de sănătate eliberat în condiţiile legii; cunosc şi posedă limba română şi nu au fost colaboratori operativi sau agenţi sub acoperire ai serviciilor de informaţii, inclusiv informatori ai acestor servicii până în anul 1991.
Tudor Deliu: „Concurs făcut de ochii lumii”
Un criteriu pentru a fi acceptat la concurs este ca acel candidat să nu fi fost în ultimii doi ani membru al vreunui partid. Vicepreşedintele Comisiei parlamentare juridice numiri şi imunităţi, Tudor Deliu, consideră că această condiţie, cel mai probabil, nu va fi respectată. Deputatul a dat drept exemplu situaţia în care Legislativul l-a acceptat la concursul de selectare a unui membru al CI din partea Parlamentului pe Mircea Tanasov, consilier local din satul Palanca, raionul Ştefan-Vodă, ales pe lista Partidului Democrat din Moldova. „Şi atunci acel candidat nu era eligibil, deoarece avea afiliere politică, iar una din condiţiile concursului era ca membrii de partid sau persoanele care au desfăşurat activităţi politice să nu pretindă la o astfel de poziţie. În opinia mea, acest concurs este făcut de ochii lumii, deoarece ambele poziţii vor fi suplinite de membri ai Partidului Democrat din Moldova”, este de părere Tudor Deliu.
CRJM: „Criteriile de selectare îngustează cercul eventualilor candidaţi”
În opinia experţilor de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), membrii Consiliului nu au pus în dezbatere şi nu au îmbunătăţit criteriile pentru evaluarea candidaţilor la funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte ai ANI, aşa cum li s-a recomandat. „Regulamentul este conceput într-un mod care impune indirect deţinerea obligatorie a experienţei de activitate în CNI sau în sistemul de prevenire a corupţiei, condiţie care nu este prevăzută de lege şi îngustează substanţial cercul eventualilor candidaţi. De asemenea, documentul nu face delimitare pentru candidaţii la funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte al ANI”, se spune într-un comunicat emis de CRJM.
La rândul său, Tatiana Paşcovschi, membră a Consiliului de Integritate, menţionează că criteriile de selectare a preşedintelui şi vicepreşedintelui nu pot fi diferite, deoarece legea nu delimitează atribuţiile celor doi.
Candidaţii care doresc să aplice la concurs pot depune dosarele pentru ambele funcţii, indicând prioritatea pentru una dintre ele. La dosar vor fi anexate următoarele acte: copia buletinului de identitate valabil; copia sau copiile diplomei de studii superioare şi postuniversitare relevante funcţiei; Curriculum Vitae; copia carnetului de muncă, în cazul candidaţilor care au carnet de muncă; cazierul judiciar valabil (certificat de cazier detaliat, valabil la momentul depunerii); certificatul medical privind starea sănătăţii (forma medicală nr.86 perfectată după data de anunţare a concursului); declaraţia pe propria răspundere privind reputaţia candidatului; declaraţia pe propria răspundere de care dovedeşte că nu face parte dintr-un partid politic; declaraţia de confirmare al acordului de prelucrare a datelor cu caracter personal; declaraţia de confirmare a acordului pentru acceptarea şi susţinerea testului de poligraf ca parte a concursului; declaraţia pe propria răspundere privind interesele personale în raport cu membrii Consiliului, comisiilor şi secretariatului concursului; declaraţia pe propria răspundere de integritate publică, conţinând informaţii cu referire la avere şi interese personale.
Dosarul va fi expediat la sediul ANI, iar termenul-limită de depunere a acestuia este 3 mai 2017.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Președintele raionului Strășeni, care s-a dus în Români...
Comisia Națională de Integritate (CNI) s-ar putea autosesiza în cazul președintelui raionului Strășeni, Mihail Popa, care a fost văzut cu mașina de serviciu în județul Harghita din România, unde se află mai multe stațiuni de odihnă. O fotografie cu automobilul acestuia, cu numere de înmatriculare RM A 147 a apărut zilele trecute pe Facebook. Popa susține că a fost în România în interes strict de serviciu.
Şeful Delegaţiei UE la Chişinău despre deprecierea leul...
Ambasadorul Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, a comentat în cadrul interviului acordat portalului Moldova Curată situaţia din domeniul financiar-bancar din ţara noastră. Diplomatul a atras atenţia la faptul că problemele din sectorul bancar sunt cunoscute şi a lăsat să se înţeleagă că reforma acestui sistem nu ar trebui să întârzie.
Depunerea declaraţiilor de avere: instrument eficient d...
În statele membre ale Uniunii Europene precum Polonia şi Letonia, declararea averilor de către persoanele cu funcţii de răspundere este o practică ce contribuie la responsabilizarea demnitarilor şi funcţionarilor publici. Primarul oraşului Lublin din Polonia şi directorul Consiliului Fiscal din cadrul Ministerului de Finanţe din Letonia susţin că procesul de declarare a averilor facilitează depistarea posibilelor cazuri de îmbogăţire ilicită, de conflicte de interese, de incompatibilitate, precum și descoperirea și investigarea actelor de corupţie în sectorul public. Aceste practici au fost explicate în exclusivitate pentru Moldova Curată de către cei doi oficiali.
