Profil candidat: Reghina Apostolova
Integritatea în activitatea politică
Viceprimara oraşului Orhei, Reghina Apostolova, este a șasea pe lista Partidului ”Șor” pentru circumscripța națională și candidata formațiunii pentru circumscripția uninominală nr.28 din municipiul Chișinău.
Reghina Apostolova și-a început cariera în 1968 în calitate de instructor de pionieri la Școala rusă nr.14 din Chișinău, actualmente liceul rus „Natalia Gheorghiu”. După absolvirea studiilor, este angajată în calitate de profesoară de geografie, iar în 1981 este avansată la funcția de director-adjunct al școlii. La 8 iulie 1985, este desemnată în funcția de directoare a Liceului „Natalia Gheorghiu”, funcție pe care o deține până la 20 februarie 2007, fiind numită în funcția de pretor al sectorului Râșcani al Capitalei.
Înainte de a fi numită în funcția de pretor, Reghina Apostolova a fost timp de 8 ani consilier municipal în Chișinău, fiind aleasă pe listele Partidului Comuniștilor. În 2007, președintele Vladimir Voronin, o decorează pe Apostolova cu ordinul Gloria Muncii.
Apostolova se află în funcția de pretor timp de 8 luni, după care revine la Liceul „Natalia Gheorghiu” şi activează în calitate de profesoară.
În 2015, când Ilan Șor câștigă funcția de primar al orașului Orhei, Reghina Apostolova este numită viceprimară a orașului Orhei, responsabilă de domeniul construcții și infrastructură. Apostolova mai deține și funcția de preşedinte al Organizaţiei de Veterani a Partidului „Șor”.
În 2018 a fost candidata Partidului „Șor” la alegerile pentru funcția de primar al municipiului Chișinău, dar a fost exclusă din competiția electorală pe motiv că ar fi fost finanțată din surse externe.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
Conform declarației depusă de Apostolova la CEC, în perioada anilor 2017-2018, candidata a avut venituri salariale de 147 mii 121 lei și 89,6 mi de lei din pensii. Totodată, în calitate de victimă a represiunilor politice ,Apostolova a beneficiat și de indemnizații în sumă de 4800 lei de la Casa Națională a Asigurărilor Sociale. Candidata lui Șor mai raportează în proprietate și jumătate dintr-un apartament cu suprafața de 93.7 metri pătrați, valoarea căruia este de 541. 395 lei. În Declarațiile de avere pentru 2016 și 2017, Apostolova declara în proprietate un apartament de 53 metri pătrați, evaluat la 300 de mii de lei.
Numele Reghinei Apostolova apare în primul raport Kroll în lista de persoane private care, în 2013, au cumpărat acţiuni de la Banca Socială și Unibank, pe bani împrumutați de la off-shore-uri britanice, folosind conturi în banca letonă ABLV Bank. Banca ABLV din Riga, Letonia este considerată a fi una dintre cele trei instituții bancare care au servit drept „porți europene” pentru preluarea controlului asupra celor trei bănci din R. Moldova care au ajuns să fie lichidate din cauza fraudei bancare de aproximativ un miliard de euro.
Într-o dezbatere de la postul de televiziune PRO TV Chișinău, Reghina Apostolova a declarat că a rambursat toate creditele și că nu are probleme cu legea. „Da, cu adevărat am fost un mic acționar al Unibank. Am luat un credit. În țara noastră e permis acest lucru. Am returnat totul. Nu am probleme cu legea și justiția”, a declarat Apostolova. Fiind întrebată cum a obținut acești bani, candidata din partea Partidului „ȘOR” a evitat să răspundă.
Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid
Din 2015, Primăria Orhei nu a prezentat niciun raport de activitate şi nu a informat publicul despre rezultatele auditelor interne, nu a publicat pe pagină web nicio Declaraţie de bună guvernare. Timp de 3 ani (iulie 2015 - mai 2018), la rubrica „Achiziţii publice” pe pagina web oficială a Primăriei Orhei au fost publicate doar opt informaţii, dintre care doar șase privitor la achiziţiile publice, potrivit constatărilor raportului de monitorizare a achizițiilor publice de la Orhei, care a fost realizat în cadrul proiectului "Promovarea dezvoltării locale durabile prin utilizarea transparentă a banilor publici", implementat de IDIS-Viitorul.
Autorii au constatat că primul plan de achiziţii a fost publicat pe pagina web a Primăriei Orhei abia pe data de 15 ma2018, după ce 80% din achiziţiile planificate pentru anul 2018 au fost deja realizate.
Cele mai mari două contracte de achiziție publică atribuite de Primăria Orhei, sunt:
-1.997.721,00 lei pentru “Servicii de deservire și întreținere a spațiilor verzi în municipiul anul 2018” (Pe pagina web a AC, Primăria Orhei, nu exista vreun document sau vreo informaţie privind respectiva procedură de achiziţie)
-3.427.679,02 lei pentru “Lucrări de extindere a iluminatului public în mun. Orhei” (fără ca publicul să aibă acces la informaţii concrete şi relevante despre această tranzacţie, este imposibil de urmărit cum, unde şi dacă lucrările de cca 3,5 milioane lei au fost efectuate)
Cazier judiciar
Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatei.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Laura Ştefan: Factorul politic este esenţial atunci cân...
Experta anticorupţie de la Bucureşti Laura Ştefan a vorbit în cadrul unui interviu cu Moldova Curată despre experienţa acumulată de instituţiile de drept din România în domeniul combaterii corupţiei şi ce ar putea prelua Republica Moldova în acest sens. Ea a subliniat importanţa asumării reformelor de către clasa politică, dar, mai ales, de către oamenii legii, de la poliţişti şi procurori până la judecători.
Eurodeputații așteaptă reformarea CNI și CNA
La reuniunea Consiliului de Asociere UE – Republica Moldova, desfășurată la 15 martie la Bruxelles, primul ministru Pavel Filip a fost întrebat de către europarlamentari cum actualul Executiv își propune să combată corupția din țară și cum va fi elucidată frauda din sistemul bancar. De asemenea, eurodeputații au fost interesați să afle dacă și cum vor fi reformate Comisia Națională de Integritate și Centrul Național Anticorupție. Premierul nu a dat un răspuns exact, menționând că acest punct este o prioritate a actualei guvernări.
Doar o treime din persoanele cu funcţii de răspundere a...
Persoanele cu funcţii de răspundere mai au zile numărate în care pot să-și completeze declaraţiile de venituri şi proprietate, dar şi de interese personale pentru anul 2014. Până acum, din cele circa o sută de mii de declaraţii, câte sunt aşteptate la Comisia Naţională de Integritate (CNI), au fost depuse doar o treime.
O nouă iniţiativă a autorităţilor, criticată de experţi...
Pachetul de legi cu privire la reformarea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) şi a sistemului de declarare a averilor şi intereselor de către persoanele cu funcţii publice riscă să rămână la nivel de proiecte, deoarece în prezent se elaborează o altă iniţiativă. Documentul prevede lichidarea CNI şi transmiterea atribuţiilor acesteia către Centrul Naţional Anticorupţie (CNA). Unii jurişti sunt de părerea că iniţiativa este periculoasă, deoarece va duce la concentrarea instituţiilor anticorupţie sub controlul unei singure forţe politice.
Mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile au manife...
„Nu legalizaţi corupţia!” „Nu legalizaţi banii furaţi!” „Nu amnistiei fiscale!”. Acesta sunt câteva mesaje care au fost transmise la un flashmob organizat în dimineaţa zilei de vineri, 16 decembrie, de către câţiva reprezentanţi ai societăţii civile, dar şi reprezentanţi ai unor formaţiuni politice. Manifestanţii au protestat în faţa Parlamentului, înainte de şedinţa în plen, faţă de adoptarea unor iniţiative legislative care prevăd liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală.
