Testele la poligraf – efectuate la aparate necertificate și în baza unei legislații ce creează confuzii
Cadrul legal general privind testarea la poligraf, dar și legislația specifică referitoare la unele instituții care trebuie să testeze personalul la ”detectorul de minciuni”, trebuie să fie modificate, consideră experții reuniți în cadrul unei dezbateri organizate de Asociația Presei Independente și portalul Moldova Curată, la tema “Testarea la poligraf: un deceniu de eșecuri sau de reușite?”.
„Legea specială privind utilizarea poligrafului a fost adoptată în Republica Moldova în 2008, acum un deceniu, dar testele la poligraf la angajarea personalului au început a fi aplicate acum doi ani. Până în 2014 nu s-a întâmplat nimic în această privință și abia în contextul liberalizării regimului de vize cu UE a fost adoptată hotărârea Guvernului cu privire la unele măsuri de realizare a legii, precum și regulamentul privind organizarea și funcționarea Comisiei de stat pentru testări cu utilizarea poligrafului și Nomenclatorul funcțiilor ce cad sub incidența legii”, a explicat Mariana Kalughin, expertă a Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției. Activitatea Comisiei a început în 2015, iar în 2016 au fost aprobate normele metodice unice de efectuare a testărilor la poligraf. În martie 2016 au fost înregistrați primii poligrafologi din Republica Moldova, a relatat pe scurt istoria testării la poligraf Mariana Kalughin.
Experta a subliniat în acest context că Legea privind utilizarea poligrafului trebuie revăzută, pentru că intră în contradicție cu alte norme și conține o serie de inadvertențe.
Astfel, noțiunea de testare la poligraf este definită în lege astfel încât s-ar părea că scopul testului este să se verifice veridicitatea informației, fapt ce nu e corect, pentru că scopul testării trebuie să fie, de fapt, de a observa dacă persoana a fost sinceră sau nu. ”Nu se verifică informația, dar se verifică persoana”, a explicat Mariana Kalughin.
Referitor la persoanele supuse testării obligatorii, menționate în articolul 7 al legii, nu sunt incluși președintele și vice-președintele Autorității Naționale de Integritate, precum și inspectorii de integritate. De asemenea, Legea cu privire la ANI trebuie racordată la cadrul legal general, care prevede clar că testul la poligraf nu poate fi o probă eliminatorie. În contextul în care legea cu privire la ANI prevede contrariul, că proba poligrafului este una ce îi poate elimina pe candidați din cursă, acest lucru a tergiversat alegerea conducerii ANI, a remarcat experta.
Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege în acest sens, pentru a racorda legea specială ce vizează activitatea ANI la cea cu privire la utilizarea poligrafului, a declarat Adriana Dodon, consultant în direcția de elaborare a actelor normative în cadrul Ministerului Justiției.
Aparatele de testare nu sunt certificate
O altă carență este faptul că deși legea privind testarea la poligraf prevede că la efectuarea testării se folosesc mijloace tehnice care corespund cerinţelor stabilite de legislaţie privind reglementarea tehnică, nu există standarde și nici posibilități de a verifica în ce măsură mijloacele tehnice corespund cerințelor stabilite de legislație. Astfel, aparatele de poligraf nu sunt supuse certificării și conformității, fapt ce ridică semne de întrebare referitor la legalitatea tuturor rezultatelor testelor, pentru că nu poate fi reținut un rezultat al unui test efectuat cu un aparat ne-certificat. Experta a propus ca aparatele să fie certificate cel puțin în afara țării. Ea s-a referit la cazul lui Teodor Cârnaț, fost candidat la funcția de președinte al ANI, care a atacat în instanță rezultatele la poligraf și a ridicat și excepția de neconstituționalitate în fața Curții Constituționale. ”Eu aș invoca un singur lucru - că aparatul nu a fost certificat. Și asta este suficient pentru a obține câștig de cauză”, a explicat Mariana Kalughin.
Experta mai recomandă concretizarea unui statut special poligrafologului, pentru a-i acorda mai multă independență. Potrivit Marianei Kalughin, ar trebui fie să se instituie un organ separat pe lângă Guvern, fie să fie atribuită această sarcină Serviciului de Informații și Securitate în cadrul verificării candidaților la funcții. Totodată, atât timp cât nu există un laborator ce permite certificarea aparatelor, trebuie inclusă prevederea referitoare la recunoașterea certificatelor emise de entități din alte state, a mai spus Mariana Kalughin.
Trebuie formulate mai clar zonele de risc
Unul dintre membrii Consiliului de Integritate din cadrul ANI, reprezentantul Guvernului, avocatul Oleg Efrim, a oferit explicații în legătură cu situația în care rezultatele unor teste la poligraf pentru unii candidați au fost considerate neconcludente. Motivul este că zonele de risc au fost formulate destul de vag. Adică nu a fost clar pentru poligrafolog ce trebuie să afle exact de la candidați. Astfel, este necesară formularea cât mai concretă a întrebărilor, crede Oleg Efrim.
”În cadrul acelui test lipsea concluzia. Membrii Consiliului nu înțelegeau cum trebuie să interpreteze. Specialistul poligrafolog ne-a explicat în cadrul unei ședințe închise că zona de risc era formulată extrem de larg și specialistul a spus că nu ar fi putut fi identificată nicio persoană care să înregistreze alt rezultat decât unul neconcludent. El a dat un exemplu: Chiar dacă omul nu a mituit niciodată pe nimeni, dar a încălcat regulile de circulație de exemplu, a fost oprit de inspector și inspectorul l-a iertat, în acest caz rezultatul va fi neconcludent”, a spus Oleg Efrim.
Niciun judecător nu a fost testat la poligraf
Deși legea prevede testarea la poligraf a judecătorilor, până în prezent nu a fost testat la ”detectorul de minciuni” niciun magistrat, a declara Vera Toma, membră a Consiliului Superior al Magistraturii. Acest lucru ar fi trebuit să se întâmple din 1 ianuarie 2015. ”Cu părere de bine, niciun judecător numit de atunci nu a fost testat la poligraf”, a declarat Vera Toma care s-a pronunțat împotriva acestei proceduri.
”Să revenim la mentalitatea omului nostru din țara noastră. Orice s-ar inventa, noi suntem cei care putem inventa ceva contrariu. De ce Germania nu are așa test? Ce poate să ne dea testul la poligraf? Pentru că oricine îl va contesta, va avea câștig de cauză, deoarece nu poate fi respins din funcție numai pentru faptul că a picat testul. Ce câștigă statul dacă noi îi impunem pe toți să treacă testul la poligraf? Numai pierderi o să avem”, a spus Vera Toma.
De asemenea, deși legea prevede testarea candidaților la funcții în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, acest lucru nu se întâmplă. În cadrul ministerului există două aparate și un poligrafolog, care sunt utilizate mai des pentru investigarea infracțiunilor, a declarat Eduard Cuschevici, șef de secție în cadrul MAI.
Părere: Metodă pseudo-științifică
Există multe păreri printre experții din întreaga lume că testarea la poligraf nu este o metodă științifică, dar mai degrabă pseudo-științifică și nu poate servi drept probă, a mai subliniat Mariana Kalughin. Experiențele unor țări au arătat că totuși testul la poligraf poate fi un instrument eficient, în anumite condiții. Printre puținele țări în care utilizarea poligrafului pentru screeningul personalului este reglementat prin lege specială se numără SUA, Lituania și Republica Moldova.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Raionul Briceni, condus de un fost şef de vamă
În urma alegerilor din vara anului curent, preşedinte al raionului Briceni a fost ales democratul Mihail Gnatiuc, fost primar de Briceni. Acesta a candidat la ultimele alegeri locale pentru un nou mandat de primar, dar a pierdut în faţa reprezentantului PSRM. Ucrainean de naţionalitate, Gnatiuc s-a născut în Iacutia în 1956, unde au fost deportaţi părinţii săi. A absolvit facultatea de drept a Universităţii de Stat din Moldova, după care s-a stabilit cu traiul la Briceni. A activat în calitate de şef al birourilor vamale Briceni și Ocniţa şi la Aeroportul Chişinău. În 2011 a fost ales primar de Briceni. Noul preşedinte de raion susţine că nu are decât o casă de locuit, nu deține afaceri şi nici măcar maşini personale.
Procuror care locuiește în sediul Procuraturii
Noul procuror al raionului Șoldănești, Petru Botnaru, ales în funcție acum o lună, locuiește în sediul procuraturii, deoarece autoritățile locale încă nu i-au repartizat o locuință de serviciu. Botnaru nu se arată deranjat de această situație și spune că timpul va arăta ce va fi în continuare și unde va locui. Petru Botnaru a venit la Șoldănești de la Nisporeni, unde a condus procuratura teritorială timp de două mandate. „Aș fi candidat încă o dată, dar legea nu-mi permite să fac acest lucru pentru a treia oară”, a explicat Botnaru mutarea la Șoldănești. El a fost ales de Consiliul Superior al Procurorilor să ocupe această funcție după ce contracandidatul său, Vladimir Erhan, s-a retras din concurs pe ultima sută de metri, chiar dacă la evaluare acumulase cel mai mare punctaj.
Familia deputatei Ivanov: Casă de lux în construcţie şi...
Familia deputatei Violeta Ivanov şi-a ridicat o casă cu două niveluri în Chişinău. Deşi acum o săptămână declara presei că fiica sa, Margarita, ajunsă în atenţia opiniei publice pentru fotografiile de lux pe care le posta pe reţelele de socializare, nu are, „cu părere de rău, casă”, datele oficiale demonstrează contrariul. Minora este, în acte, proprietara terenului pe care părinţii şi-au ridicat casa de lux, dar şi stăpâna vechiului imobil de pe acel teren, demolat între timp. Totodată, familia alesei poporului gestionează, de peste un deceniu, două terenuri în Chişinău, folosite ca şi parcări, pe care le închiriază de la Primăria Chişinău contra 20 de lei pentru o singură zi.