Testele la poligraf – efectuate la aparate necertificate și în baza unei legislații ce creează confuzii

Arhiva 21 februarie 2018 1318
Experți în cadrul mesei rotunde “Testarea la poligraf: un deceniu de eșecuri sau de reușite?”, desfășurată de API și portalul MoldovaCurata.md

Cadrul legal general privind testarea la poligraf, dar și legislația specifică referitoare la unele instituții care trebuie să testeze personalul la ”detectorul de minciuni”, trebuie să fie modificate, consideră experții reuniți în cadrul unei dezbateri organizate de Asociația Presei Independente și portalul Moldova Curată, la tema “Testarea la poligraf: un deceniu de eșecuri sau de reușite?”.



„Legea specială privind utilizarea poligrafului a fost adoptată în Republica Moldova în 2008, acum un deceniu, dar testele la poligraf la angajarea personalului au început a fi aplicate acum doi ani. Până în 2014 nu s-a întâmplat nimic în această privință și abia în contextul liberalizării regimului de vize cu UE a fost adoptată hotărârea Guvernului cu privire la unele măsuri de realizare a legii, precum și regulamentul privind organizarea și funcționarea Comisiei de stat pentru testări cu utilizarea poligrafului și Nomenclatorul funcțiilor ce cad sub incidența legii”, a explicat Mariana Kalughin, expertă a Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției. Activitatea Comisiei a început în 2015, iar în 2016 au fost aprobate normele metodice unice de efectuare a testărilor la poligraf. În martie 2016 au fost înregistrați primii poligrafologi din Republica Moldova, a relatat pe scurt istoria testării la poligraf Mariana Kalughin.

Mariana Kalughin, expertă a Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției

Experta a subliniat în acest context că Legea privind utilizarea poligrafului trebuie revăzută, pentru că intră în contradicție cu alte norme și conține o serie de inadvertențe.

Astfel, noțiunea de testare la poligraf este definită în lege astfel încât s-ar părea că scopul testului este să se verifice veridicitatea informației, fapt ce nu e corect, pentru că scopul testării trebuie să fie, de fapt, de a observa dacă persoana a fost sinceră sau nu. ”Nu se verifică informația, dar se verifică persoana”, a explicat Mariana Kalughin.

Referitor la persoanele supuse testării obligatorii, menționate în articolul 7 al legii, nu sunt incluși președintele și vice-președintele Autorității Naționale de Integritate, precum și inspectorii de integritate. De asemenea, Legea cu privire la ANI trebuie racordată la cadrul legal general, care prevede clar că testul la poligraf nu poate fi o probă eliminatorie. În contextul în care legea cu privire la ANI prevede contrariul, că proba poligrafului este una ce îi poate elimina pe candidați din cursă, acest lucru a tergiversat alegerea conducerii ANI, a remarcat experta.

Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege în acest sens, pentru a racorda legea specială ce vizează activitatea ANI la cea cu privire la utilizarea poligrafului, a declarat Adriana Dodon, consultant în direcția de elaborare a actelor normative în cadrul Ministerului Justiției.

Aparatele de testare nu sunt certificate

O altă carență este faptul că deși legea privind testarea la poligraf prevede că la efectuarea testării se folosesc mijloace tehnice care corespund cerinţelor stabilite de legislaţie privind reglementarea tehnică, nu există standarde și nici posibilități de a verifica în ce măsură mijloacele tehnice corespund cerințelor stabilite de legislație. Astfel, aparatele de poligraf nu sunt supuse certificării și conformității, fapt ce ridică semne de întrebare referitor la legalitatea tuturor rezultatelor testelor, pentru că nu poate fi reținut un rezultat al unui test efectuat cu un aparat ne-certificat. Experta a propus ca aparatele să fie certificate cel puțin în afara țării. Ea s-a referit la cazul lui Teodor Cârnaț, fost candidat la funcția de președinte al ANI, care a atacat în instanță rezultatele la poligraf și a ridicat și excepția de neconstituționalitate în fața Curții Constituționale. ”Eu aș invoca un singur lucru - că aparatul nu a fost certificat. Și asta este suficient pentru a obține câștig de cauză”, a explicat Mariana Kalughin.

Experta mai recomandă concretizarea unui statut special poligrafologului, pentru a-i acorda mai multă independență. Potrivit Marianei Kalughin, ar trebui fie să se instituie un organ separat pe lângă Guvern, fie să fie atribuită această sarcină Serviciului de Informații și Securitate în cadrul verificării candidaților la funcții. Totodată, atât timp cât nu există un laborator ce permite certificarea aparatelor, trebuie inclusă prevederea referitoare la recunoașterea certificatelor emise de entități din alte state, a mai spus Mariana Kalughin.

Trebuie formulate mai clar zonele de risc

Unul dintre membrii Consiliului de Integritate din cadrul ANI, reprezentantul Guvernului, avocatul Oleg Efrim, a oferit explicații în legătură cu situația în care rezultatele unor teste la poligraf pentru unii candidați au fost considerate neconcludente. Motivul este că zonele de risc au fost formulate destul de vag. Adică nu a fost clar pentru poligrafolog ce trebuie să afle exact de la candidați. Astfel, este necesară formularea cât mai concretă a întrebărilor, crede Oleg Efrim.

”În cadrul acelui test lipsea concluzia. Membrii Consiliului nu înțelegeau cum trebuie să interpreteze. Specialistul poligrafolog ne-a explicat în cadrul unei ședințe închise că zona de risc era formulată extrem de larg și specialistul a spus că nu ar fi putut fi identificată nicio persoană care să înregistreze alt rezultat decât unul neconcludent. El a dat un exemplu: Chiar dacă omul nu a mituit niciodată pe nimeni, dar a încălcat regulile de circulație de exemplu, a fost oprit de inspector și inspectorul l-a iertat, în acest caz rezultatul va fi neconcludent”, a spus Oleg Efrim.

Niciun judecător nu a fost testat la poligraf

Deși legea prevede testarea la poligraf a judecătorilor, până în prezent nu a fost testat la ”detectorul de minciuni” niciun magistrat, a declara Vera Toma, membră a Consiliului Superior al Magistraturii. Acest lucru ar fi trebuit să se întâmple din 1 ianuarie 2015. ”Cu părere de bine, niciun judecător numit de atunci nu a fost testat la poligraf”, a declarat Vera Toma care s-a pronunțat împotriva acestei proceduri.

”Să revenim la mentalitatea omului nostru din țara noastră. Orice s-ar inventa, noi suntem cei care putem inventa ceva contrariu. De ce Germania nu are așa test? Ce poate să ne dea testul la poligraf? Pentru că oricine îl va contesta, va avea câștig de cauză, deoarece nu poate fi respins din funcție numai pentru faptul că a picat testul. Ce câștigă statul dacă noi îi impunem pe toți să treacă testul la poligraf? Numai pierderi o să avem”, a spus Vera Toma.

De asemenea, deși legea prevede testarea candidaților la funcții în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, acest lucru nu se întâmplă. În cadrul ministerului există două aparate și un poligrafolog, care sunt utilizate mai des pentru investigarea infracțiunilor, a declarat Eduard Cuschevici, șef de secție în cadrul MAI.

Părere: Metodă pseudo-științifică

Există multe păreri printre experții din întreaga lume că testarea la poligraf nu este o metodă științifică, dar mai degrabă pseudo-științifică și nu poate servi drept probă, a mai subliniat Mariana Kalughin. Experiențele unor țări au arătat că totuși testul la poligraf poate fi un instrument eficient, în anumite condiții. Printre puținele țări în care utilizarea poligrafului pentru screeningul personalului este reglementat prin lege specială se numără SUA, Lituania și Republica Moldova.

Natalia Enache
 

Oleg Efrim, membru al Consiliului de Integritate din cadrul ANI



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Accesul la informații pe înțelesul tuturor

Magistrații de la CSJ au decis: ”Poşta Moldovei” este o...

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a emis o decizie irevocabilă prin care obligă Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei” să ofere Asociaţiei Presei Independente (API) informații referitoare la concursurile de achiziții desfășurate pe parcursul anilor 2014-2016.

04 octombrie 2017
1061
Arhiva

CNI caută depozit pentru teancurile de declaraţii de av...

De la începutul acestui an şi până la 31 martie curent, Comisia Naţională de Integritate (CNI) recepţionează declaraţiile de avere şi de interese personale pentru anul 2015. Anual, instituţia primeşte peste o sută de mii de declaraţii. CNI spune că nu mai are spaţiu pentru a colecta documentele, deoarece camera în care acestea erau depozitate până acum deja s-a umplut.

21 ianuarie 2016
1279
Arhiva

Şeful Delegaţiei UE la Chişinău despre deprecierea leul...

Ambasadorul Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, a comentat în cadrul interviului acordat portalului Moldova Curată situaţia din domeniul financiar-bancar din ţara noastră. Diplomatul a atras atenţia la faptul că problemele din sectorul bancar sunt cunoscute şi a lăsat să se înţeleagă că reforma acestui sistem nu ar trebui să întârzie.

25 februarie 2015
724
Arhiva

CNI a depistat conflict de interese în cazul a cinci pe...

Primarul comunei Ghidighici, municipiul Chişinău, ex-procurorul general, ministru Sănătăţii, directorul general al S.A. „Termocom”, primarul comunei Ignăţei, raionul Rezina, ex-directorul Agenţiei „Moldsilva” – sunt persoanele în activitatea cărora Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat conflict de interese. În cazul în care actele de constatare ale CNI nu vor fi contestate în instanţa de judecată, acești foști și actuali demnitari vor fi sancţionați pentru nedeclararea conflictului de interese.

03 iunie 2013
827
Arhiva

Conspirație sau lege: Consiliul orășenesc Cahul i-a ret...

10 octombrie 2015
1294
Arhiva

Preşedintele raionului Edineţ refuză să-şi facă public...

Noul președinte al raionului Edineț, democratul Iurii Garas, refuză să dea publicităţii declarația sa de avere, în pofida faptului că o hotărâre de Guvern din 4 aprilie 2012 obligă persoanele cu funcţii publice să-şi afişeze declaraţiile pe paginile oficiale. În locul declarațiilor referitoare la proprietăți, site-ul Consiliului Raional Edineț e plin de știri ce conțin declarații ale unor consilieri orășenești care pleacă din PLDM. Preşedintele de raion, reprezentant al PDM, a refuzat să comenteze de ce aceste declaraţii politice sunt plasate pe site-ul Consiliului Raional. Iurii Garas a refuzat să ne ofere o copie a declarației de avere chiar și atunci când am solicitat documentul.

15 noiembrie 2015
1636