Acțiunea de regres împotriva judecătorilor Domnica Manole, Sergiu Arnăut și Gheorghe Crețu a ajuns la Curtea de Apel Bălți
Trei judecători ai Curții de Apel Chișinău - Domnica Manole, Sergiu Arnăut și Gheorghe Crețu (ultimul - deja trecut în avocatură) - ar putea fi obligați de către instanță să achite statului suma de 787 886 de lei, care reprezintă valoarea prejudiciului pe care statul l-a plătit unei companii într-o cazuă judecată inclusiv de către Curtea de Apel Chișinău. Împotriva acestor magistrați Procuratura Anticorupție a pornit o procedură de regres la începutul anului 2016.
Câștig de cauză în prima instanță
În prima instanță, la Judecătoria Buiucani, magistrații au avut câștig de cauză. La 16 septembrie 2016, judecătoarea Aliona Miron a emis o hotărâre prin care a respins acțiunea și a dictat încasarea a câte 5000 de lei cheltuieli de judecată în folosul fiecărui judecător vizat. Procuratura Anticorupție însă nu s-a mulțumit cu înfrângerea și a depus recurs la Curtea de Apel Chișinău, adică în instanța în care muncesc doi dintre magistrații vizați.
Președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, a solicitat Curții Supreme de Justiție să expedieze dosarul pentru examinare la Curtea de Apel Bălți, menționând că magistrații din instanța pe care o conduce, fiind colegi cu cei vizați, ar putea fi părtinitori. În consecință, CSJ a decis, la 7 decembrie 2016, să trimită cauza la Curtea de Apel Bălți.
„Se merge abuziv cu unele chestii ca să înfricoșeze judecătorii”
Solicitat de Moldova Curată, unul dintre magistrații vizați, Gheorghe Crețu, în prezent avocat, a declarat că nu vrea să comenteze acțiunea de regres împotriva sa pentru că aceasta ar fi o „aberație”. „Nu comentez pentru că sunt aberații. Aberațiile nu se comentează. În Republica Moldova poți să te aștepți la orice. Ceea ce am invocat în instanță rămâne în vigoare. Acolo cineva dacă și a greșit, au greșit alți judecători și sunt nume concrete. Se interpretează greșit legea și se merge abuziv cu unele chestii ca să înfricoșeze alți judecători. Procurorului anticorupție i-am spus: dacă vrei să stabilești vinovatul, caută-l pe C., care a prezentat date false, pe judecătorii care au examinat revizuirea și trebuiau să verifice unele lucruri… acolo sunt alte încălcări, pur și simplu au vrut să acopere o deficiență de drept. Printr-o încălcare au comis o încălcare mai mare. Pur și simplu așa se procedează acum, ca să sperie judecătorii să nu fe independenți”, a spus Gheorghe Crețu.
Ceilalți doi magistrați vizați în dosar nu ne-au răspuns la telefon, iar dacă vor dori să se expună, le vom acorda dreptul la replică.
Toți cei trei judecători au fost anterior subiecți ai investigațiilor jurnalistice. Ziarul de Gardă a scris despre Domnica Manole că, în anul 2013, era judecătoarea cu cele mai multe autoturisme înregistrate pe numele său - 11. De asemenea, în anul 2008 ea a fost sancționată cu avertisment pentru că a fost surprinsă dându-i sfaturi legate de proces lui Eduard Mușuc, atunci președinte al Consiliului Municipal din partea comuniștilor, înainte de ședința de judecată în care acesta era parte. În prezent, Domnica Manole este cercetată penal pentru că ar fi decis ilegal organizarea unui referendum constituțional inițiat de Platforma DA. Ea a declarat că dosarul i-a fost intentat pe motive politice.
Gheorghe Crețu este fostul președinte al Curții de Apel Chișinău, condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru omor din imprudență, în dosarul „Pădurea Domnească”, deschis în anul 2013. Acum, Gheorghe Crețu este avocat.
Sergiu Arnăut a fost și el vizat în anchete jurnalistice ca posesor a câtorva mașini și a unei case luxoase situate în cartierul Poșta Veche, pe care nu a declarat-o. Ulterior, s-a dovedit că în acte, magistratul este divorțat, iar casa este trecută pe numele fostei soții, cu care locuiește împreună.
Alte acțiuni de regres
La începutul anului 2016 ministrul Justiției Vladimir Cebotari a anunțat drept „măsură fără precedent” inițierea unor acțiuni de regres în privința a peste 30 de judecători și funcționari de diferit rang ale căror nume figurau în cauze pierdute de Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Până în prezent, într-un singur caz a fost încasat un prejudiciu de 20 de mii de lei de la viceprimarul Capitalei, Vlad Coteț, în prezent urmărit penal. În alte două cazuri instanța a respins acțiunea, însă MJ a depus recurs. În paralel, Procuratura Generală are și ea competențe de inițiere a acțiunilor de regres. Procurorii se ocupă în special de dosarele în care, prin hotărâri definitive, CSJ a stabilit compensații pentru persoane care au fost neîntemeiat subiecți ai urmăririi penale. „Astfel de acțiuni se fac, ele nu sunt neglijate. Pur și simplu acest dosar, în care sunt implicați magistrații, este mai cunoscut deoarece e vorba despre judecători”, ne-a spus Constantin Cachița, șef al Direcției contencios administrativ de la Ministerul Justiției.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Adriana Bețișor: un milion de lei câștigat la nuntă și...
Procurora din Procuratura Anticorupție Adriana Bețișor, care a condus urmărirea penală în dosarul de trafic de influență și luare de mită al fostului premier Vlad Filat, a declarat pentru anul 2015 un venit de peste un milion de lei obținut din donațiile care i-au fost făcute la nunta sa cu actualul șef interimar al Direcției Antifraudă a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, arată o investigație a jurnaliștilor de la Ziarul de Gardă, publicată joi, 7 iunie. Tot în anul 2015 ea a intrat în posesia unui autoturism Skoda Octavia nou, care valorează cel puțin 15 mii de euro. Adriana Bețișor a declarat pentru Ziarul de Gardă că acesta este un autoturism care aparține unei persoane aflate peste hotare, iar ea îl folosește prin mandat.
Președintele raionului Orhei, cu CV, dar fără casă
Democratul Tudor Golub, care a preluat conducerea raionului Orhei în luna iulie 2015, are un CV impresionant, dar o declarație de avere aproape goală. El vine în această funcție de pe poziția de șef al Oficiului Teritorial al Cancelariei de Stat.
(VIDEO) Ministrul Justiției: Presa nu mai este o sursă...
Presa nu mai este o sursă de informare veridică, de aceea Autoritatea Națională de Integritate (ANI) nu se va mai putea sesiza din materialele din mass-media, a declarat ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată. El a argumentat în acest mod excluderea mijloacelor de informare în masă din legea referitoare la ANI, ca surse din care inspectorii de integritate se vor putea sesiza pentru a face controale.
Eleonora Graur solicită dreptul la replică: ”Am obținut...
La sfârșitul lunii aprilie curent, portalul Moldova Curată și ziarul ”Cuvântul” de la Rezina au publicat o investigație jurnalistică în care se vorbea despre vila-pensiune din România pe care o deține Alexandra Graur, cumnata președintei raionului Rezina Eleonora Graur. Autoarea investigației este reportera portalului Moldova Curată, Lilia Zaharia. În procesul documentării, nici Alexandra Graur și nici Eleonora Graur – ambele angajate la stat, nu au vrut să discute cu autoarea, care le-a întrebat și telefonic, și în scris, din ce surse a fost achiziționată pensiunea și cui aparține de facto această afacere. După publicarea investigației însă, președinta de raion a expediat ziarului regional ”Cuvântul” un text despre care spune că ar fi dreptul ei la replică.
Aici așteptăm comentariul tău!