Profil candidat:Ghenadi Mitriuc
Integritatea în activitatea politică
Ghenadi Mitriuc este candidat în circumscripția electorală Ungheni din partea PSRM.
Lansarea sa în cursa electorală a avut loc pe 25 septembrie la Ungheni, acolo unde a blamat cursul european al Republicii Moldova. Mitriuc a fost consilier independent în Consiliul Orășenesc Ungheni (2003-2007), după care viceprimar al aceluiași oraș (2007-2011).
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
Conform declarației de avere, înainte de preluarea mandatului de deputat, la finele lui 2014, Mitriuc a raportat venituri cumulate de 58.042 de lei din funcția de director al companiei private RINCOR-PRIM (51.925 de lei) și în calitate de consilier orășenesc la Ungheni (6.123 de lei).
Mitriuc a mai obținut venituri în același an din vânzarea a două automobile cu suma 279.667 de lei. În cont i-a intrat şi un venit simbolic de 100 de lei, în calitate de participant la războiul de pe Nistru din 1992.
Deputatul deţine opt loturi de teren de dimensiuni mici în orașul Ungheni, șase – cumpărate, iar două - donate. Toate terenurile au fost obținute în cele două mandate ale sale de consilier orășenesc. Ghenadi Mitriuc deține șase imobile, printre care un apartament, o casă de locuit, un spațiu comercial, un garaj și o casă de vacanță pe malul Mării Negre în regiunea Odesa, raionul Belgorod-Dnistrovsk, cu valoare cadastrala declarată de 250.001 lei.
Deputatul socialist este un pasionat al automobilelor, având în proprietate nu mai puțin de nouă mașini și o remorcă, de la Mercedes până la Opel. La momentul intrării în Parlament, Mitriuc era acționar la trei societăți: RINCOR-PRIM SRL, Total-Info, Î.I. Ghenadii Mitriuc. Societatea Rincor-Prim este specializată în transport rutier și are un capital de circa 1.000.000 de lei.
La capitolul datorii, Mitriuc a contractat în 2014 un credit de 300.000 de lei și altul pe numele companiei Rincor-Prim, în valoare de 250.000 de lei. În 2015, Mitriuc a raportat un salariu de 202.610 lei în calitate de deputat și vicepreședinte al Comisiei Parlamentare de Securitate Națională, Apărare și Ordine Publică și un venit de 5.576 de lei în calitate de consilier orășenesc Ungheni. În privința proprietăților deținute, nu există modificări.
În 2015, Mitriuc și-a vândut una dintre cele nouă mașini şi a omis declararea venitului obținut. În anul 2016, Mitriuc este debitorul unui credit de 23.630 de euro pentru societatea Top-Level Invest SRL. De asemenea, are calitatea de fidejusor – persoană care garantează pentru împrumut – privind un credit de la Pro Credit Bank al căruia cuantum nu este stabilit.
În 2017, și-a păstrat proprietățile imobiliare și a vândut două „mijloace de transport” cu câte 10.000 de lei fiecare. De asemenea, și-a făcut public creditul de la Pro Credit Bank, pe care îl „omisese” din declaraţia anterioară. Acesta este în valoare de nu mai puțin de 4.551.000 de lei, fiind contractat în 2014, cu scadență în 2023 cu o dobândă anuală de 14%.
Aceasta nu este singura datorie a deputatului, Mitriuc contractând în 2017 un nou credit de 50.090 euro din partea societății NG-Invest SRL, condusă de Ion Gurschi. NG-Invest SRL și Top-Level Invest SRL sunt două companii de construcții cu sediul în Chișinău. NG-Invest construieşte apartamente de lux în centrul Capitalei.
Donaţii de zeci de mii de lei la partid
Mitriuc a cotizat mereu la alegeri în contul PSRM. La localele din iunie 2014 a dat doar 1.500 de lei. În campania electorală pentru prezidențiale din noiembrie 2016 a cotizat cu 33.550 de lei la data de 13.10.2016, pentru ca, la nici două săptâmâni, pe 25.10.2016, să mai cotizeze cu încă 39.800 de lei.
În total, Mitriuc a donat la vedere pentru campania lui Igor Dodon 73.350 de lei. De asemenea, deputatul a cotizat cu 52.000 de lei în conturile socialiștilor pentru referendumul de demitere a primarului Chișinăului, Dorin Chirtoacă și cu 26.600 de lei pentru alegerile locale pentru Primăria Chișinăului pentru candidatul PSRM, Ion Ceban.
Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid
Ghenadi Mitriuc a fost unul dintre semnatarii inițiativei legislative care prevede, între altele, definirea homosexualității. Potrivit unui raport privind situaţia persoanelor LGBT în Republica Moldova, semnat de Gender DOC, în data de 24 martie 2017, opt parlamentari din partea Partidului Socialiștilor, printre care şi Mitriuc, au înregistrat proiectul de lege nr.861 privind modificarea și completarea Legii privind protecția copiilor de impactul negativ al informațiilor.
Aceştia au propus Parlamentului să completeze articolul 1 din legea menționată cu o nouă noțiune după cum urmează: „Homosexualitatea - o perversiune sexuală care constituie o atracție sexuală față de indivizi de același sex; pederastie, inversiune sexuală”, precum și completarea articolului 3 cu termeni precum „de caracter homosexual” și „și homosexual” după „pornografic”, iar articolul 4 cu termenul „imagini care promovează homosexualitatea”.
Ghenadi Mitriuc este și cetățean al României. Originar din raionul Ungheni, el a depus actele pentru redobândirea cetățeniei române în anul 2003 şi a obținut acest drept în anul 2004. Mitriuc menționează în CV-ul său că știe limbile rusă, franceză și engleză și, deși este cetățean român, s-a remarcat prin replici dure la adresa României.
După ce președintele Igor Dodon a refuzat în 2017 să promulge un protocol de amendare a Acordului de cooperare în domeniul militar încheiat între România și Republica Moldova, Mitriuc a reînaintat inițiativa în Legislativ, argumentând că Acordul ar conține prevederi neconstituționale.
„Este un proiect anticonstituțional, având în vedere că în Legea Supremă a Republicii Moldova este stipulată expres neutralitatea statului. Este o tentativă de atac al României asupra statalității Republicii Moldova”, declara Mitriuc în Plenul Legislativului.
„Cazier judiciar”
Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale a candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Președintele raionului Strășeni, care s-a dus în Români...
Comisia Națională de Integritate (CNI) s-ar putea autosesiza în cazul președintelui raionului Strășeni, Mihail Popa, care a fost văzut cu mașina de serviciu în județul Harghita din România, unde se află mai multe stațiuni de odihnă. O fotografie cu automobilul acestuia, cu numere de înmatriculare RM A 147 a apărut zilele trecute pe Facebook. Popa susține că a fost în România în interes strict de serviciu.
Pentru cine votăm la alegeri? Dumitru Ciubașenco: candi...
Dumitru Ciubașenco este candidatul „Partidului Nostru” (PN) înregistrat de CEC cu nr. 6 în cursa prezidențială. Este ziarist, absolvent al USM și MGU (Universitatea de Stat din Moscova), activează peste 30 de ani în presă. Pe timpul URSS - la agențiile de presă ATEM/ТАСС, АПН/РИА. După 1991, este fondator și redactor-șef la publicațiile „Respublica”, „Moldavschie Vedomosti”, „Panorama”, corespondent al agenției Reuters. În alegerile din iulie 2009 a candidat pe lista PLDM, iar în noiembrie 2010 - pe lista Partidului Umanist. În 2009, a fost decorat de Mihai Ghimpu, alături de mai mulți jurnaliști, cu Ordinul Republicii, la care a renunțat ulterior.
Drumul spre casa directorului Apă-Canal este blocat ile...
Moldova Curată a publicat, la 26 septembrie curent, un articol care scotea în vileag faptul că, în satul Goianul Nou din comuna Stăuceni, municipiul Chişinău, accesul pe strada unde locuieşte Constantin Becciev, directorul de la ,,Apă-Canal Chişinău”, este blocat din ambele direcţii. Într-o parte stau trei blocuri de beton, iar în cealaltă, la colţul străzii, e plasat indicatorul rutier „acces interzis”. Inspectoratul Naţional de Patrulare (INP) s-a autosesizat în baza acestui articol şi, în aceeaşi zi, indicatorul, care era instalat ilegal, a fost scos. În schimb, drumul din partea de la deal a casei lui Constantin Becciev a rămas încă blocat cu acele plăci de beton. Primarul de Stăuceni susţine că plăcile nu vor fi scoase.
Miniștri cu firme de la PDM: Pavel Filip, Vladimir Botn...
Ministrul democrat Pavel Filip pare să fie sprijinit masiv de angajaţii din întreprinderile de stat subordonate ministerului pe care îl conduce, întrucât aproape 200 de angajaţi la ”Registru” au făcut donaţii de mii de lei în campania electorală a PDM. El însuși nu a donat nimic, deși are de unde, judecând după declarația de avere. Un alt ministru democrat, Vasile Botnari, are și el acumulate ceva bunuri, în afară de locuință. Victor Osipov este un reprezentant al PDM care revine în Guvern și care, la fel ca primii doi, are cote părți în mai multe firme, în special din domeniul media.
Raport Freedom House: Corupția și proasta guvernare la...
Deşi există un larg consens în ceea ce priveşte accederea în Uniunea Europeană, Republica Moldova este încetinită încă de grave conflicte interne şi de clivaje în ceea ce priveşte orientarea sa viitoare – se arată în raportul Nations in Transit 2015 al Freedom House.
Un pachet de legi anticorupție, respins de Guvern. S-au...
Respingerea de către Guvern a proiectelor de lege privind declararea averilor și intereselor personale și reforma Comisiei Naționale de Integritate s-ar putea solda cu tăierea finanțării din partea Uniunii Europene, este de părere experta anticorupție Mariana Kalughin. Adoptarea acestor proiecte era deja o restanță a Republicii Moldova astfel încât, la fel ca și în cazul tărăgănărilor în procesul de reformare a organelor Procuraturii, Republica Moldova ar putea să rateze anumite părți din tranșele care urmau să fie acordate de UE în suportul reformei sectorului justiției, a explicat Mariana Kalughin pentru Moldova Curată.
Aici așteptăm comentariul tău!