Profil candidat:Ghenadi Mitriuc
Integritatea în activitatea politică
Ghenadi Mitriuc este candidat în circumscripția electorală Ungheni din partea PSRM.
Lansarea sa în cursa electorală a avut loc pe 25 septembrie la Ungheni, acolo unde a blamat cursul european al Republicii Moldova. Mitriuc a fost consilier independent în Consiliul Orășenesc Ungheni (2003-2007), după care viceprimar al aceluiași oraș (2007-2011).
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
Conform declarației de avere, înainte de preluarea mandatului de deputat, la finele lui 2014, Mitriuc a raportat venituri cumulate de 58.042 de lei din funcția de director al companiei private RINCOR-PRIM (51.925 de lei) și în calitate de consilier orășenesc la Ungheni (6.123 de lei).
Mitriuc a mai obținut venituri în același an din vânzarea a două automobile cu suma 279.667 de lei. În cont i-a intrat şi un venit simbolic de 100 de lei, în calitate de participant la războiul de pe Nistru din 1992.
Deputatul deţine opt loturi de teren de dimensiuni mici în orașul Ungheni, șase – cumpărate, iar două - donate. Toate terenurile au fost obținute în cele două mandate ale sale de consilier orășenesc. Ghenadi Mitriuc deține șase imobile, printre care un apartament, o casă de locuit, un spațiu comercial, un garaj și o casă de vacanță pe malul Mării Negre în regiunea Odesa, raionul Belgorod-Dnistrovsk, cu valoare cadastrala declarată de 250.001 lei.
Deputatul socialist este un pasionat al automobilelor, având în proprietate nu mai puțin de nouă mașini și o remorcă, de la Mercedes până la Opel. La momentul intrării în Parlament, Mitriuc era acționar la trei societăți: RINCOR-PRIM SRL, Total-Info, Î.I. Ghenadii Mitriuc. Societatea Rincor-Prim este specializată în transport rutier și are un capital de circa 1.000.000 de lei.
La capitolul datorii, Mitriuc a contractat în 2014 un credit de 300.000 de lei și altul pe numele companiei Rincor-Prim, în valoare de 250.000 de lei. În 2015, Mitriuc a raportat un salariu de 202.610 lei în calitate de deputat și vicepreședinte al Comisiei Parlamentare de Securitate Națională, Apărare și Ordine Publică și un venit de 5.576 de lei în calitate de consilier orășenesc Ungheni. În privința proprietăților deținute, nu există modificări.
În 2015, Mitriuc și-a vândut una dintre cele nouă mașini şi a omis declararea venitului obținut. În anul 2016, Mitriuc este debitorul unui credit de 23.630 de euro pentru societatea Top-Level Invest SRL. De asemenea, are calitatea de fidejusor – persoană care garantează pentru împrumut – privind un credit de la Pro Credit Bank al căruia cuantum nu este stabilit.
În 2017, și-a păstrat proprietățile imobiliare și a vândut două „mijloace de transport” cu câte 10.000 de lei fiecare. De asemenea, și-a făcut public creditul de la Pro Credit Bank, pe care îl „omisese” din declaraţia anterioară. Acesta este în valoare de nu mai puțin de 4.551.000 de lei, fiind contractat în 2014, cu scadență în 2023 cu o dobândă anuală de 14%.
Aceasta nu este singura datorie a deputatului, Mitriuc contractând în 2017 un nou credit de 50.090 euro din partea societății NG-Invest SRL, condusă de Ion Gurschi. NG-Invest SRL și Top-Level Invest SRL sunt două companii de construcții cu sediul în Chișinău. NG-Invest construieşte apartamente de lux în centrul Capitalei.
Donaţii de zeci de mii de lei la partid
Mitriuc a cotizat mereu la alegeri în contul PSRM. La localele din iunie 2014 a dat doar 1.500 de lei. În campania electorală pentru prezidențiale din noiembrie 2016 a cotizat cu 33.550 de lei la data de 13.10.2016, pentru ca, la nici două săptâmâni, pe 25.10.2016, să mai cotizeze cu încă 39.800 de lei.
În total, Mitriuc a donat la vedere pentru campania lui Igor Dodon 73.350 de lei. De asemenea, deputatul a cotizat cu 52.000 de lei în conturile socialiștilor pentru referendumul de demitere a primarului Chișinăului, Dorin Chirtoacă și cu 26.600 de lei pentru alegerile locale pentru Primăria Chișinăului pentru candidatul PSRM, Ion Ceban.
Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid
Ghenadi Mitriuc a fost unul dintre semnatarii inițiativei legislative care prevede, între altele, definirea homosexualității. Potrivit unui raport privind situaţia persoanelor LGBT în Republica Moldova, semnat de Gender DOC, în data de 24 martie 2017, opt parlamentari din partea Partidului Socialiștilor, printre care şi Mitriuc, au înregistrat proiectul de lege nr.861 privind modificarea și completarea Legii privind protecția copiilor de impactul negativ al informațiilor.
Aceştia au propus Parlamentului să completeze articolul 1 din legea menționată cu o nouă noțiune după cum urmează: „Homosexualitatea - o perversiune sexuală care constituie o atracție sexuală față de indivizi de același sex; pederastie, inversiune sexuală”, precum și completarea articolului 3 cu termeni precum „de caracter homosexual” și „și homosexual” după „pornografic”, iar articolul 4 cu termenul „imagini care promovează homosexualitatea”.
Ghenadi Mitriuc este și cetățean al României. Originar din raionul Ungheni, el a depus actele pentru redobândirea cetățeniei române în anul 2003 şi a obținut acest drept în anul 2004. Mitriuc menționează în CV-ul său că știe limbile rusă, franceză și engleză și, deși este cetățean român, s-a remarcat prin replici dure la adresa României.
După ce președintele Igor Dodon a refuzat în 2017 să promulge un protocol de amendare a Acordului de cooperare în domeniul militar încheiat între România și Republica Moldova, Mitriuc a reînaintat inițiativa în Legislativ, argumentând că Acordul ar conține prevederi neconstituționale.
„Este un proiect anticonstituțional, având în vedere că în Legea Supremă a Republicii Moldova este stipulată expres neutralitatea statului. Este o tentativă de atac al României asupra statalității Republicii Moldova”, declara Mitriuc în Plenul Legislativului.
„Cazier judiciar”
Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale a candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Inventariere cu bătaie la Primăria din Ciuciuleni?
Directoarea Casei de Cultură din satul Ciuciuleni, raionul Hânceşti, este acum internată la Spitalul de Urgenţă din municipiul Chişinău. Femeia susţine că a fost îmbrâncită de către primarul Gheorghe Grigoraş, a căzut, s-a lovit la cap, şi s-a ales cu o comoţie cerebrală. Primarul însă spune că directoarea ar simula totul.
Noua secretară de stat la Mediu e vechea ministră verif...
Noua secretară de stat la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului este vechea viceministră, apoi ministră liberală Valentina Țapiș. Funcționara s-a aflat în vizorul Comisiei Naționale de Integritate (în prezent - ANI) în anul 2014, după ce Moldova Curată a scris că ea nu-și declarase, doi ani mai devreme, toate averile. Pe atunci viceministră a Mediului, Valentina Țapiș omisese din declarația de avere o casă construită în curtea locuinței sale din suburbia Codru a capitalei. Atunci funcționara a spus că în acea casă locuiește tatăl său și că din acest motiv a uitat să o indice.
Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.
ATENŢIE! Webinar la tema accesului la informaţia de int...
Alianţa pentru o Românie Curată (www.romaniacurata.ro) şi Iniţiativa Civică pentru Integritate în Serviciul Public din Republica Moldova (www.moldovacurata.md) vă invită să vă înscrieţi la cel de-al doilea webinar la tema accesului la informaţia de interes public care va avea loc la 22 IULIE 2015, ORA 11.00.