Victor Micu: ”Vom lua act de apelul ONG-urilor. Deja investigăm cazurile de nedistribuire aleatorie a dosarelor”
Un grup de organizații neguvernamentale a adresat un apel Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) prin care solicită investigarea urgentă și sancționarea cazurilor de manipulare a sistemului electronic de distribuire aleatorie a dosarelor în instanțele de judecată din Republica Moldova. La rândul său, președintele CSM, Victor Micu, susține că el însuși este interesat ca aceste investigații să aibă loc, iar persoanele implicate să fie pedepsite.
Apelul vine după mai multe cazuri mediatizate în ultimele luni, în care s-a dovedit că unii judecători ar fi implicați în ”înșelarea” sistemului electronic, astfel ca unele dosare să nimerească pentru examinare la anumiți judecători. Unul dintre aceste cazuri este al vicepreședintelui Curții Supreme de Justiție (CSJ), Svetlana Filincova, în privința căreia la 24 decembrie 2014 câțiva membri ai CSM, inclusiv președintele Victor Micu, au depus o sesizare la Centrul Național Anticorupție (CNA). Potrivit lor, timp de mai multe luni, CSJ ar fi utilizat nejustificat opțiunea de blocare a utilizatorilor programului electronic de repartizare aleatorie. Astfel, s-ar fi constatat că în jur de 20 de dosare civile au fost repartizate prin manipulare vicepreședitelui CSJ, Svetlana Filincova. Magistrata nu a răspuns deocamdată acuzației. Membrii CSM au cerut CNA să verifice dacă nu cumva există elemente ale infracțiunii abuz în serviciu.
”Manipularea distribuirii aleatorii reprezintă o abatere deosebit de gravă”
Tot în decembrie 2014 CNA și Procuratura Anticorupție au audiat 8 angajați ai Judecătoriei Râșcani din municipiul Chișinău, bănuiți că au intervenit în programul de gestionare a dosarelor.
Făcând trimitere la aceste cazuri, reprezentanții ONG-urilor spun că ”aceste fapte nu pot fi comise de către o singură persoană și pot fi ușor depistate”. Semnatarii apelului cer CSM să efectueze de urgență controale privind modul de distribuire a dosarelor în toate instanțele din țară, să identifice vulnerabilitățile sistemului și să sancționeze dur persoanele implicate în manipularea acestuia. ”Nedistribuirea aleatorie a dosarelor la Curtea Supremă de Justiție este frapantă și știrbește serios din încrederea în sistemul judecătoresc. Nerespectarea dispozițiilor privind distribuirea aleatorie a dosarelor constituie o abatere disciplinară. Manipularea distribuirii aleatorii reprezintă o abatere deosebit de gravă”, se spune în Apelul semnat de 16 ONG-uri, între care Centrul de Resurse Juridice, Promo-Lex, Asociația Presei Independente sau Transparency International-Moldova.
Victor Micu: ”Eu însumi sunt interesat ca aceste cazuri să fie investigate eficient”
La rândul său, președintele CSM, Victor Micu, spune că va lua act de apel, dar că el însuși este interesat ca investigarea acestor cazuri să aibă o finalitate logică. Magistratul afirmă că a solicitat de la Centrul de Telecomunicații Speciale, care gestionează programul, rapoarte referitoare la distribuirea dosarelor în toate instanțele din Chișinău și că deocamdată le-a primit doar pe cele de la Curtea Supremă. ”Centrul de Telecomunicații Speciale urmează să ne prezinte rapoartele și pentru restul instanțelor din municipiul Chișinău. Apoi vom solicita pe raioane. Noi tot suntem interesați să facem investigația respectivă. Este o muncă foarte complexă, sunt mii de dosare. Este imposibil să cuprindem toate instanțele odată. Dar pot demonstra că am făcut demersuri în acest sens”, ne-a declarat Victor Micu.
”Moldovenii sunt inventivi. Programul e făcut ca să fie exploatat corect, iar la noi oamenii caută să îl manipuleze”
Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor a început să funcționeze integral în toate instanțele din țară din luna decembrie 2013, în baza unui regulament aprobat de CSM la 27 aprilie 2013. Pentru program și echipament Statele Unite au donat 10 milioane de dolari. ”Moldovenii sunt inventivi. Programul e făcut ca oamenii să îl utilizeze corect, la noi reiese că ei caută cum să îl manipuleze. Această situație de la Curtea Supremă tocmai arată că sistemul a fost manipulat. Acolo era o operațiune foarte simplă. Persoana era scoasă din program, dosarul era repartizat și apoi judecătorul era inclus înapoi în program. Și asta e tot. Tot programul care costă foarte mult se duce de râpă. Acum, prin decizia CSM, noi am anulat opțiunea prin care instanțele puteau scoate judecătorii din program. O a doua măsură este că am introdus la Curtea de Apel și la Judecătoria Botanica o versiune nouă a acestui program, îmbunătățită. Dar factorul uman e factorul uman”, conchide Victor Micu.
Implementarea programului de repartizare computerizata a dosarelor, pentru a exclude posibilitatea ca președinții sau vicepreședinții de instanțe să distribuie dosarele preferențial unor magistrați, este, la fel ca și obligativitatea înregistrării audio a ședințelor de judecată, o măsură de prevenire a corupției în justiție. Aceasta, alături de pachetul de legi anticorupție propuse de Ministerul Justiției și adoptate în anul 2013, fac parte din Strategia de Reformare a Justiției pentru anii 2011-2016.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Сын председателя Народного собрания Гагаузии и бизнесме...
От села Ферапонтьевка Центризбирком Гагаузии зарегистрировал троих кандидатов в депутаты. Это Леонид Константинов, который является сыном председателя законодательного органа Гагаузии Дмитрия Константинова, Виталий Чебану, преуспевающий бизнесмен, чье имя фигурировало в одном из уголовных дел по факту вывода денег из «Banca de Economii», и медсестра Елена Марченко, которую поддерживает Партия социалистов.
PRECIZARE
În legătură cu intrepretările care au apărut într-o știre a postului de televiziune Jurnal TV despre ”solicitarea Asociației Presei Independente (API) către Comisia Națională de Integritate (CNI) de a verifica conturile bancare ale membrilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) pentru a vedea dacă membrii CCA au obținut sau nu beneficii de la liderii socialiști după acordarea licenției firmei ”Exclusiv Media” SRL care va retransmite postul rusesc NTV”, facem următoarele precizări:
MAI vrea să-şi testeze angajații, de rând cu CNA
La trei săptămâni de la demararea procesului de testare a integrităţii profesionale a funcționarilor publici, divergenţele dintre instituţii ies la iveală. Bunăoară, reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne (MAI) insistă să le fie acordat dreptul de a-şi verifica propriii angajaţi. Deocamdată, în baza noilor prevederi, împuternicirea de a desfăşura astfel de testări o au doar Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) şi Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS). Conducerea Centrului deschide parantezele şi explică faptul că MAI încearcă astfel să obţină acces la baza de date a cazierelor integrităţii profesionale în privinţă poliţiştilor, pe care ar urma să o deţină CNA şi SIS. Acest lucru, consideră angajaţii Centrului, ar duce la deconspirări şi scurgeri de informaţie.
Un deputat din autonomia găgăuză intenţionează să modif...
Ivan Burgudji, deputat în Adunarea Populară a autonomiei găgăuze, iniţiază în regiune consultări publice cu scopul de a modifica câteva prevederi din Codul Electoral al autonomiei găgăuze. Deputatul vrea ca numărul de circumscripţii electorale să fie redus: de la 35, câte sunt în prezent, la cinci, dar să fie schimbată şi procedura de alegere a deputaţilor. Burgudji spune că amendamentele ar fi cerute de Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), care obligă Adunarea Populară să ajusteze legislaţia electorală la articolul 38 din Constituţie. Argumentul este combătut de Curte.
Ziarul de Gardă: Palatul şi relaţiile unei judecătoare...
Judecătoarea Tamara Chişca-Doneva de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi soţul ei, Vasile Chişca, inspector principal la Vama Leuşeni, locuiesc într-o casă din sectorul Râşcani, cu două niveluri şi cu mansardă, estimată la 7- 8 milioane de lei. Împreună, ei mai deţin nouă terenuri, un automobil Hyundai Santa Fe, un Mercedes E 220 şi bonuri patrimoniale într-o societate pe acţiuni. Totodată, membrii familiei Chişca figurează în calitate de persoane afiliate în mai multe rapoarte ale BC Victoriabank prin intermediul unei firme, iar potrivit paginii web a unei companii germane, specializate în comercializarea hranei pentru câini şi pisici, pe adresa unde locuieşte magistrata este înregistrată o firmă din R. Moldova, reprezentantă a companiei germane „Happy Dog” („Câine fericit”).
Interese.md, un instrument pentru jurnalişti şi membrii...
Juriştii Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) au lansat un portal în care au adunat la un loc mii de documente ce vizează oficialii şi funcţionarii din Republica Moldova, de la proclamarea independenţei până în prezent. La un click distanţă, oricine poate afla parcursul politic sau profesional al unui demnitar, iar prin încrucişarea informaţiilor, poate face conexiuni pentru a-i afla interesele de-a lungul carierei. Baza de date, susţin autorii proiectului, va fi un instrument util atât pentru jurnalişti, cât şi pentru membrii Comisiei Naţionale de Integritate.