Profil de integritate: Adela Răileanu

În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), o echipă de jurnaliști de investigație ai portalului MoldovaCurata.md a documentat cele mai relevante informații despre integritatea celor 101 deputați din legislatura a XI-a și a elaborat profiluri individuale pentru fiecare dintre ei. La realizarea acestor profiluri au fost aplicate aceleași criterii de integritate și aceeași metodologie de analiză utilizate în evaluarea candidaților la alegerile parlamentare. Profilurile includ informații privind parcursul profesional și activitatea publică a deputaților până la obținerea mandatului, precum și date despre averile declarate, interesele personale și de familie, eventuale controverse publice și alte aspecte relevante pentru evaluarea integrității. Metodologia de investigare a integrității candidaților poate fi consultate aici. Profilurile altor candidați pot fi citite aici.

Informații generale

Adela Răileanu (50 de ani) este deputată în fracțiunea Partidului Socialiștilor din R. Moldova, aleasă pe lista Blocului Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”. Născută în s. Târșiței, r. Telenești, Adela Răileanu este jurnalistă de meserie. Ea și-a făcut studiile la școala medie din satul natal, iar ulterior a învățat la Liceul nr. 2 din Chișinău și la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea de Stat din Moldova, pe care a absolvit-o în 1996. Între 2006 și 2009 a făcut un master în Relații Internaționale la Academia de Administrare Publică.

Și-a început activitatea profesională în 1996, imediat după absolvirea Facultății, ca redactoră la postul Catalan TV. Peste doi ani devine directoare adjunctă la acest post tv, funcție pe care o deține până în 2001, când ajunge redactoră la Radio Moldova Internațional, în cadrul Companiei de Stat Teleradio Moldova. Ulterior, între 2003-2004, este prezentatoare la Radio Moldova Actualități. În 2004 se mută la televiziunea publică Moldova 1, unde devine, pe rând, comentatoare în Departamentul Actualități TV, iar la scurt timp, directoare a acestui departament. În același an devine directoarea televiziunii publice Moldova 1, funcție pe care o deține până în 2010, când părăsește postul public de televiziune și devine directoare generală la postul de televiziune NIT, afiliat comuniștilor. A deținut funcția până în 2015.

În 2016, Răileanu preia postul de directoare al postului NTV Moldova, care era afiliat Partidului Socialiștilor, fiind deținut de firma „Exclusiv Media”, controlată de Corneliu Furculiță, pe atunci deputat socialist. 

Integritatea în activitatea politică
În paralel cu jurnalismul, Adela Răileanu s-a implicat în politică. Ea a candidat pe lista Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) la parlamentarele din noiembrie 2014, fiind pe locul 34, fără a reuși să acceadă în Parlament. În acea perioadă, ea era directoare la compania care deținea postul de televiziune NIT. Răileanu a lucrat și în biroul de presă al comuniștilor. Contactată anterior de RISE Moldova, ea a precizat că nu a fost angajată de PCRM și că a făcut acest lucru în voluntar. 

Adela Răileanu a devenit deputată în 2019, pe listele Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM), regăsindu-se pe locul 11 în lista electorală. În urma alegerilor parlamentare anticipate din 2021, ea a acces din nou în Parlament, fiind pe locul 19 pe listele Blocului „Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor”. În ianuarie 2022 a fost aleasă membră în Consiliul Republican al PSRM. 

La parlamentarele din 2025, Răileanu a fost pe locul 12 în lista Blocului Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”. Ea este membră a fracțiunii parlamentare a PSRM și vicepreședinta Comisiei pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media. 

Adela Răileanu deține medalia „Meritul Civic”, acordată în 2008 de președintele comunist Vladimir Voronin. În 2018, președintele socialist Igor Dodon i-a conferit titlul onorific de „Om Emerit”.
 

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

În declarația de avere și interese personale pentru anul 2024 depusă la Autoritatea Națională de Integritate (ANI), Adela Răileanu a indicat venituri salariale de 210,9 mii de lei din salariul de deputată. Pentru activitatea parlamentară, ea a beneficiat de indemnizații neimpozabile, compensații, indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă sau compensarea cheltuielilor legate de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu în valoare totală de circa 375 de mii de lei. Răileanu a raportat și venituri de 4,8 mii de lei din dobânda obținută de la Moldindconbank, acolo unde, în noiembrie 2025, raporta că deține într-un cont curent, 342 de mii de lei.

Deputata mai declară un apartament de 67,4 metri pătrați, cumpărat în 2017 cu 450 de mii de lei, dar și un automobil Mitsubishi ASX, fabricat și procurat în 2021 cu 301 mii de lei. 

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid
Postul public de televiziune Moldova 1, care era condus în aprilie 2009 de Adela Răileanu, nu a organizat o transmisiune în direct în timpul evenimentelor din 7 şi 8 aprilie 2009 din centrul capitalei, când se protesta violent faţă de rezultatul alegerilor legislative din 5 aprilie 2009, câștigate de Partidul Comuniștilor, ci transmitea emisiuni de divertisment, asta deși companiei Teleradio-Moldova i-au revenit, în 2009, din bugetul de stat, peste 90 milioane de lei, adică de aproape două ori mai mult decât pentru spitale sau de aproape trei ori mai mult decât pentru grădiniţe, se arată într-un articol de pe site-ul azi.md, citat de portalul moldovacurata.md.

Adela Răileanu a fost demisă de la conducerea postului Moldova 1 la 31 decembrie 2009, la câteva luni după ce comuniștii au pierdut guvernarea, pe motiv că nu a asigurat pluralismul de opinie şi a transformat instituţia într-un instrument politic, afiliat comuniștilor. Decizia a fost luată cu votul a opt membri ai Consiliului de Observatori.

Răileanu a acționat în judecată compania Teleradio Moldova pentru că a fost demisă, solicitând anularea hotărârii pe motiv că ar fi fost „ilegală, emisă în lipsa încălcării și cu încălcarea procedurii stabilite”. Ea a cerut și repararea prejudiciului moral în mărime de 50 de mii de lei. Pe rând, Judecătoria Grigoriopol, iar ulterior Curtea de Apel (CA) Chișinău i-au respins cererile, considerându-le neîntemeiate. „Sancțiunea disciplinară aplicată cu destituirea din funcție ține de dreptul exclusiv al angajatorului”, au remarcat judecătorii de la CA Chișinău.

La doi ani și jumătate după ce a preluat conducerea postului de televiziune NIT, la 5 aprilie 2022, Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) a luat decizia de a retrage licența postului, acuzându-l că mediatiza intens PCRM și nu asigura pluralismul de opinii. Înainte de această decizie, CCA a sancționat postul tv de mai multe ori pentru că „nu a ţinut cont de solicitarea Consiliului şi a făcut în continuare partizanat politic direct pentru PCRM”. Pe 27 aprilie 2022, CCA a respins o solicitare de a-și anula decizia.

Adela Răileanu declara, într-un interviu pentru Europa Liberă că „postul TV a prezentat şi platformele altor partide, dar nu cu invitaţi din partea partidelor, ci prin dezbaterea platformelor de către analişti”.

Decizia a fost atacată în instanță, iar ulterior cazul a ajuns și la  Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). În mai 2013, CSJ a respins recursurile firmei „Noile Idei Televizate”, care deținea postul TV, iar CtEDO constata, în aprilie 2022, că nu au fost încălcate articole din Convenție atunci când postului TV condus de Adela Răileanu i-a fost retrasă licența.

După plecarea din funcția de responsabil de relații cu presa de la PCRM, Adela Răileanu a devenit directoare la televiziunea NTV Moldova, care era deținută de compania „Exclusiv Media” SRL fondată de deputatul socialist Corneliu Furculiță. Postul TV a fost de mai multe ori sancționat de Consiliul Audiovizualului (CA) pentru diverse încălcări. La 10 februarie 2017 postul de televiziune NTV Moldova a fost sancționat de către CCA cu avertizare publică, pentru difuzarea reportajului „Sandu - speranța imigranților sirieni” în campania electorală pentru alegerea președintelui țării din toamna anului 2016, reportaj bazat pe unul dintre cele mai răspândite falsuri ale campaniei electorale prezidențiale din acel an. 

Cazier judiciar
Nu există informații despre eventuale antecedente penale ale candidatului.
În iunie 2022, deputata Adela Răileanu a fost trasă la răspundere contravențională pentru faptul că a încălcat prevederile articolului 365 (5) din Codul Contravențional: i-a fost aplicată o amendă de 9 mii de lei pentru că a purtat, la 9 mai 2022, o panglică negru-oranj, cunoscută ca „panglica Sfântului Gheorghe”, la manifestațiile organizate în centrul capitalei, lucru interzis de lege. Răileanu a ales să poarte o reinterpretare a panglicii negru-oranj, păstrând culorile, așa cum constata Ziarul de Gardă.

Adela Răileanu a contestat amenda în instanță prin intermediul avocatei Ana Bolboceanu. Avocata a considerat că amendarea deputatei fără ridicarea imunității parlamentare ar fi fost „abuzivă și constituie o ingerință în activitatea deputatului”. În iulie 2023, judecătoarea Liliana Cușcă de la Judecătoria Chișinău a admis contestația și a anulat procesul verbal.

În aprilie 2024, judecătorii Alexandru Spoială, Denid Băbălău și Igor Chiroșca au admis recursul depus de agentul constatator și au remis cauza la rejudecare, în prima instanță. Magistrații au constatat că „instanța de fond a constatat eronat că contravenientei Răileanu Adela nu i-au fost aduse la cunoștință drepturile sale procedurale în special dreptul de a fi informat despre învinuirea adusă într-o limbă pe care o cunoaște, dreptul la apărate şi dreptul la egalitatea armelor, or conform materialelor anexate la dosar, este cert faptul că cet. Răileanu Adela a fost citată pentru a se prezenta la Inspectoratul de Poliție Buiucani, pentru a fi audiat în calitate de persoană în privința căreia a fost pornit procesul contravențional, însă din motive necunoscute nu s-a prezentat”, se precizează în decizia Curții de Apel Chișinău. Judecătorii au mai constatat că nu era nevoie de ridicat imunitatea deputatei pentru a fi amendată, or, aceasta se ridică „doar în cazurile de reținere, arest, percheziție sau trimitere în judecată”.

Cauza este în proces de reexaminare în prima instanță, următoarea ședință fiind programată pentru luna februarie 2026, după ce precedentele au fost amânate din diverse motive. 

Acest profil este realizat în cadrul proiectului „Promovarea integrității și combaterea dezinformării în alegerile parlamentare 2025 și post-alegeri", implementat de Asociația Presei Independente (API), cu suportul Fundației Soros Moldova. Opinia autorilor nu reflectă neapărat opinia Fundației Soros Moldova.