Proiect PAS/ Președinția ar urma să delege un reprezentant în Consiliul de Integritate al ANI. Ce și-a dorit și ce a obținut ANI în vederea unei activități mai eficiente

Un proiect de lege referitor la activitatea Autorității Naționale de Integritate, elaborat de Partidul Acțiune și Solidaritate, a fost supus consultărilor publice la 28 iulie 2021, într-o dezbatere organizată la Parlament de către autorii documentului, cu participarea conducerii ANI, a membrilor Consiliului de Integritate, reprezentanților autorităților locale și ai societății civile. Documentul înglobează o serie de propuneri care se regăsesc și într-un proiect mai vechi al ANI, transmis Ministerului Justiției încă în 2019, dar care nu a ajuns să fie examinat în Parlament. Principalele prevederi ale ambelor proiecte se referă la oferirea mai multor împuterniciri inspectorilor de integritate, extinderea controalelor asupra unui cerc mai larg de persoane apropiate subiecților declarării, mecanisme pentru declararea valorii reale a bunurilor deținute și lărgirea noțiunii de diferență substanțială. Totuși, în proiectul PAS se observă tendința de a întări rolul Consiliului de Integritate, iar în cel al ANI – de a-l diminua.

PAS propune în proiectul său majorarea numărului de membri în cadrul Consiliului de Integritate, astfel încât Parlamentul să fie reprezentat de două persoane, și nu doar de una ca în prezent, argumentând că ANI este instituție aflată sub control parlamentar. Totodată, se propune ca și Președinția să aibă un reprezentant în CI, pentru că în prezent nu îl are, pe motiv că în cadrul Consiliului ar trebui să fie un număr impar de membri. În prezent, în cadrul CI sunt 7 membri, unul desemnat de Parlament, unul – de Guvern, unul de – Consiliul Superior al Magistraturii, unul de – Consiliul Superior al Procurorilor, unul de – Congresul Autorităților Locale din Moldova și doi reprezentanți ai societății civile, selectați de Ministerul Justiției prin concurs, în baza unui regulament aprobat de Guvern.

40 la sută din controale pe numele deputaților, miniștrilor, judecătorilor, procurorilor și conducătorilor de instituții

PAS mai propune ca declarațiile de avere și interese personale ce vor fi verificate anual de către inspectorii de integritate să fie identificate aleatoriu și aprobate anual de către Consiliul de Integritate, în funcție de factorii de risc, de corupție, de vulnerabilitate a subiecților declarării sau a activității profesionale pe care o desfășoară aceștia. În același context, al controalelor, se detaliază o prevedere deja existentă în lege, care stipulează că cel puțin 40% dintre controalele declarațiilor de avere și interese personale efectuate în decursul unui an calendaristic vor viza persoanele cu funcții de demnitate publică, care vor fi selectate în mod aleatoriu pentru controlul din oficiu al acestora. PAS propune ca cele 40 la sută să se refere concret la deputați, miniștri, judecători, procurori, conducători ai instituțiilor și autorităților publice autonome. „Prin modificarea respectivă se înlătură situația în care majoritatea declarațiilor de avere verificate și controalelor inițiate de ANI viza doar aleșii locali, pentru încălcări minore. Prin mecanismul respectiv, se propune ca ANI să se concentreze în mod preponderent pe demnitarii de rang înalt, a căror activitate presupune riscuri ridicate de corupție”, se arată în nota informativă a proiectului.

Consiliul de Integritate ar urma să primească noi împuterniciri și printr-o altă modificare înaintată de PAS, care stipulează două temeiuri suplimentare pentru a dispune revocarea din funcție a președintelui și vicepreședintelui ANI, și anume, situația când: Consiliul constată managementul defectuos ca urmare a analizei raportului anual de activitate a Autorității sau neîndeplinirea obiectivelor de performanță stabilite în strategia și planul de activitate al Autorității și când Consiliul constată îndeplinirea necorespunzătoare sau neexecutarea obligațiilor, prerogativelor sau atribuțiilor de serviciu. Se mai propune consultarea CI în privința delimitării clare a atribuțiilor președintelui ANI și ale vicepreședintelui. În prezent, președintele îi deleagă vicepreședintelui sarcini și atribuții, astfel se reduce rolul acestuia, argumentează autorii proiectului.

Pe de altă parte, în proiectul ANI se propune retragerea unor competențe din sfera de activitate a CI, adică pe cea de a soluționa conflictele de interese reale ale inspectorilor de integritate. Acestea ar urma să fie soluționate de către președintele ANI, argumentându-se că membrii CI nu reușesc să ia aceste decizii în termenul prevăzut de lege, de trei zile.

Conducerea ANI să propună numărul de angajați ai Autorității

În ceea ce privește modul de administrare a Autorității, PAS propune ca efectivul-limită al ANI şi structura organizatorică a acesteia să fie stabilite printr-o hotărâre a Parlamentului, la propunerea președintelui ANI. „Din momentul ce propunem să fortificăm rolul Autorității, este imperios necesar ca Autoritatea să se bucure și de o autonomie în activitatea sa. Astfel, pentru a evita scenarii viitoare în care Autoritatea Națională de Integritate este șantajată politic cu o potențială reducere a cadrului de personal al acesteia, afectând astfel activitatea acesteia, propunem ca efectivul-limită al Autorității și structura organizatorică a Autorității să fie la propunerea Președintelui ANI”, se arată în nota informativă.

ANI nu dorește să fie verificată anual de Curtea de Conturi

Iar ANI solicită noi posibilități de finanțare, care să nu fie exclusiv de la bugetul de stat, dar și „din alte surse neinterzise de lege”, pentru instruirea inspectorilor, pentru schimb de experiență, dotare cu bunuri, din surse din programe de asistență ale ambasadelor. Autoritatea își mai dorește excluderea auditului anual al ANI de către Curtea de Conturi, prin substituirea cu auditul planificat, argumentând că frecvența controalelor perturbează activitatea ANI, subdiviziunea responsabilă fiind antrenată în acest proces 3 luni pe an. Totodată, ANI crede că este necesară înăsprirea temeiurilor de revocare din funcție a membrilor CI, conducerii ANI și a inspectorilor de integritate, urmând a fi demiși nu doar pentru nedepunerea declarației, dar și pentru depunerea tardivă, pentru a nu prejudicia imaginea instituției. Reprezentații Autorității mai propun ca la funcțiile de președinte și vicepreședinte ANI să nu mai poată candida persoanele care au candidat anterior și au avut rezultat negativ la proba poligrafului. Pe de altă parte, proiectul PAS prevede eliminarea testului la poligraf din procedura de concurs pentru funcțiile  de președinte și vicepreședinte ANI și cele de inspectori de integritate.

Noi împuterniciri pentru inspectorii de integritate

Proiectul PAS prevede împuterniciri lărgite pentru inspectorii de integritate. Ei vor putea solicita suspendarea din funcție a subiectului declarării pe perioada examinării contestațiilor în judecată în privința actului de constatare în care se solicită demiterea din funcție sau retragerea mandatului. O prevedere similară conține și proiectul ANI. Totodată, PAS consideră necesară o clarificare legată de solicitarea demiterii unui subiect al declarării care a încălcat legislația, astfel încât să nu se mai ceară încetarea mandatului pentru abateri mai puțin grave de situații de conflicte de interese, incompatibilități, dar nu și în cazurile de averi nejustificate. „Prevederile legale în vigoare mai prevăd și obligația inspectorului de a solicita încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu de fiecare dată când rămâne definitiv actul de constatare privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, incompatibilităților, restricțiilor şi limitărilor. Acest lucru nu este echitabil în raport cu subiectul declarării, a cărui încălcare este una neesențială sau care nu provoacă un prejudiciu grav în raport cu funcția deținută sau este săvârșită din neștiință, imprudență sau neatenție. Mai mult ca atât, în cele mai multe cazuri, cu sancțiunea de încetarea mandatului sunt vizați aleșii locali, care din circumstanțe obiective nu pot să evite starea de conflict de interes, iar conflictul de interese nu este soluționat de ANI în termen. Pentru a evita astfel aplicarea celei mai aspre sancțiunii pentru orice încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese, incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, propunem introducerea dreptului inspectorului de integritate de a prevedea în actul de constatare propunerea tipului de sancțiune ce urmează a fi aplicată de autoritatea responsabilă de numirea în funcție a subiectului declarării”, potrivit argumentării oferită de autorii proiectului.

Controale extinse asupra interpușilor și asupra donatorilor

O altă modificare importantă ține de extinderea ariei persoanelor supuse controlului, dacă există bănuiala rezonabilă că subiectul declarării a înregistrat unele bunuri pe numele altor persoane, precum și asupra donatorilor, de la care subiecții declarării susțin că au primit donații. O recomandare similară se regăsește și în proiectul elaborat de ANI, care a propus să se verifice inclusiv averea înregistrată pe numele copiilor majori, a persoanelor înrudite prin sânge, prin adopție sau afinitate, și identificarea surselor de venit și de proveniență a bunurilor.

În plus, PAS propune partajarea sarcinii probațiunii, care nu poate fi confundată cu inversarea sarcinii probațiunii, astfel nu contravine Constituției, după cum au specificat autorii proiectului. Astfel, dacă se constată că există dubii rezonabile că subiectul deține și alte bunuri ori există aparența diferenței substanțiale între venituri, cheltuieli și avere, inspectorul poate solicita dovezi privind justificarea acestora.

Declararea bunurilor la valoarea lor reală, de piață

De asemenea, inspectorul de integritate va putea cere efectuarea unor expertize sau evaluări pentru determinarea valorii de piață a bunurilor supuse verificării în cadrul procesului de control al averii și intereselor  personale. Expertizele și evaluările menționate urmează a fi acoperite din contul bugetului ANI. În acest context, bugetul ANI urmează să prevadă un capitol aparte pentru a asigura posibilitatea inspectorului de a dispune efectuarea unor astfel de evaluări/expertize.  Proiectul mai prevede introducerea obligației subiectului declarării de a declara valoarea reală sau de pe piață a bunului. Acest lucru se va efectua reieșind din analiza valorii de pe piață a unor obiecte similare sau în baza unui raport de evaluare eliberat de întreprinderile de evaluare. Propuneri similare se regăsesc și în proiectul ANI. Autoritatea a mai propus ca ANI să fie inclusă în calitate de beneficiar în Legea privind activitatea de evaluare. Astfel, s-ar putea utiliza mecanismele acestei legi care stabilește că evaluarea poate fi benevolă, dar și obligatorie. Astfel, dacă proprietarul ar refuza efectuarea unei expertize, evaluatorul este în drept să estimeze valoarea obiectului conducându-se de datele cadastrului bunurilor imobile sau de valoarea obiectelor similare.

PAS mai propune ca la noțiunea de „diferență substanțială” să se includă și serviciile procurate, care urmează a fi declarate de subiectul declarării în cazul în care valoarea individuală acesteia depășește 4 salarii medii lunare pe economie. Totodată, în procedura de control al averii și intereselor personale ar urma să fie verificate nu doar veniturile dobândite pe parcursul exercitării mandatului sau funcției raportate la situația averilor deținute, dar să fie examinate și luate în considerare și cheltuielile realizate. Modificările propuse au drept scop evidențierea și constatarea „stilului de viață” a subiecților declarării, argumentează autorii.

Limitarea în timp a controalelor

PAS mai consideră necesară instituirea unui termen de 5 ani în interiorul căruia poate fi efectuat controlul privind conflictele de interese, incompatibilități, restricții și limitări pentru a evita cazurile de intimidări politice sau rea-credință. „Menționăm că în adresa noastră au fost aduse mai multe exemple, în care aleșii locali, funcționarii publici precum și alte persoane care sunt subiecți ai declarării averii și intereselor personale, au fost supuși controalelor cu privire la unele situații de fapt și de drept care au avut loc 10-15 ani în urmă”, notează autorii. De asemenea, se propune introducerea unui termen fix în interiorul căruia inspectorul de integritate urmează să efectueze controalele, care poate fi prelungit în baza unei solicitări motivate, ținându-se cont de complexitatea cauzei, volum de informații ce urmează a fi obținute și analizate, comportamentul participanților vizați, conduita autorităților relevante. „Introducerea unui termen fix pentru efectuarea controlului va disciplina inspectorii de integritate și va curma situațiile abuzive în care controalele se examinează ani de rând fără a ajunge la o finalitate în acest sens”, susțin autorii. Menționăm că asemenea prevederi sunt similare cu cele din proiectele PSRM și PDM din legislatura trecută.

Lacune în legislație, neacoperite de inițiativa PAS

În documentul cu recomandări de modificare a legislației, ANI a subliniat necesitatea de a redefini noțiunea de„concubin/concubină”, care în actuala legislație este stabilită prin traiul în comun timp de cel puțin 183 de zile pe an. Astfel, ANI a propus a cataloga drept „concubin/concubină” persoana cu care subiectul a format un cuplu, a dus o viață în comun, a deținut, a folosit sau a dispus în comun de unul sau mai multe bunuri în anul fiscal precedent, fără încheierea căsătoriei.

De altfel, acest lucru a fost remarcat și în cadrul dezbaterilor publice de către reprezentanta Inspectoratului de Integritate din cadrul ANI, Alina Munteanu, care a subliniat că este imposibil de dovedit acest termen de 183 de zile în cadrul controalelor efectuate. 

În cadrul aceiași dezbateri, avocatul Ion Guzun a mai remarcat că rămâne neclară situația legată de rolul vice-președintelui ANI și că aceste lacune au generat conflicte până acum în interiorul Autorității. Iar președintele CRJM, Vladislav Gribincea, a observat că proiectul PAS nu se referă la salarizarea inspectorilor de integritate, prevăzută inițial la nivelul unui judecător din prima instanță, dar ulterior fiind redusă, astfel afectând activitatea acestora.

„Filozofia de bază a proiectului este îmbunătățirea legislației în partea ce ține de controlul averilor și intereselor. Să excludem situațiile în care este legal să declari un Porsche Cayenne la preț de 10 mii de lei și să nu pățești nimic”, a rezumat documentul elaborat deputatul PAS, Sergiu Litvinenco.

Președinta ANI, Rodica Antoci, a subliniat că problema declarării valorii reale a bunurilor a fost identificată de Autoritate încă la primele procese de control inițiate de inspectorii de integritate. Ea a mai subliniat necesitate creării funcției de șef al Inspectoratului de Integritate, care nu există în prezent și care ar urma să contribuie la eficientizarea și uniformizarea proceselor interne pe care le aplică inspectorii în procedurile de control. Președinta ANI a mai pledat pentru acordarea unor facilități sociale pentru inspectorii de integritate, aceștia fiind funcționari publici cu statut special. „E o prioritate pentru mine, în calitate de conducător, pentru că astfel vom contribui la asigurarea independenței inspectorilor de integritate în procedurile de control, să nu fie intervenții din partea conducerii ANI, a Consiliului de Integritate sau a altor factori”, a spus Rodica Antoci.

Autorii proiectului au anunțat că vor lua în considerare recomandările formulate în cadrul dezbaterilor și rămân deschiși și către alte propuneri ce le pot fi expediate. Deputatul PAS, Sergiu Litvinenco a informat la finalul discuțiilor că vor mai urma și alte consultări, într-un format similar, pentru a fi definitivat proiectul care ulterior să fie depus la Parlament și supus votului.

Natalia Zaharescu

Acest material apare cu suportul Fundației Soros Moldova. Fundația nu intervine în politica editorială a redacției.