Depunerea declaraţiilor de avere: instrument eficient de prevenire a corupţiei în Polonia şi Letonia

Arhiva 26 mai 2014 1604
Krzysytof Zuk, primarul oraşului polonez Lublin

În statele membre ale Uniunii Europene precum Polonia şi Letonia, declararea averilor de către persoanele cu funcţii de răspundere este o practică ce contribuie la responsabilizarea demnitarilor şi funcţionarilor publici. Primarul oraşului Lublin din Polonia şi directorul Consiliului Fiscal din cadrul Ministerului de Finanţe din Letonia susţin că procesul de declarare a averilor facilitează depistarea posibilelor cazuri de îmbogăţire ilicită, de conflicte de interese, de incompatibilitate, precum și descoperirea și investigarea actelor de corupţie în sectorul public. Aceste practici au fost explicate în exclusivitate pentru Moldova Curată de către cei doi oficiali.



În Polonia doar parlamentarii şi aleşii locali sunt obligaţi să-şi publice declaraţiile de avere

Juris Gaikis, directorul Consiliului Fiscal din cadrul Ministerului de Finanţe din Letonia

Primarul oraşului Lublin, Krzysytof Zuk spune că Legea privind limitarea activităţilor comerciale ale persoanelor învestite în funcţii publice obligă mai multe categorii de persoane să depună anual declaraţii de venit. “Preşedintele ţării, premierul, membrii Guvernului, parlamentarii, ombusmanul, funcţionarii din instituţiile publice, dar şi aleşii locali - acestea sunt categoriile vizate de lege. Declaraţiile de avere se depun la administraţia instituţiei unde îşi desfăşoară activitatea declarantul și ulterior sunt prezentate la organul fiscal până la 31 martie.  Documentul reflectă situaţia financiară şi patrimonială a subiectului pentru anul precedent”, explică alesul local din Lublin. Krzysytof Zuk menţionează că în cazul în care sunt încălcate prevederile legale de declarare a averii, subiectul declarării riscă sancţiuni disciplinare sau i se reziliază contractual de muncă, în funcţie de gravitatea abaterii. “Totodată, pentru includerea informaţiei false în declaraţia de avere, funcţionarul sau demnitarul public este pasibil de răspundere penală, riscând până la trei ani privaţiune de libertate”, mai spune primarul oraşului polonez. Potrivit lui, în Polonia doar parlamentarii şi aleşii locali sunt obligaţi să-şi publice declaraţiile de avere, ceilalţi subiecţi ai declarării pot face acest lucru doar benevol. Alesul local din Lublin susţine că în declaraţia de avere a demnitarilor şi funcţionarilor polonezi trebuie să fie incluse şi date privind averea soţului sau soţiei declarantului.

În Letonia veniturile nejustificate trec în proprietatea statului

În Letonia însă categoriile de persoane care trebuie să depună declaraţii de avere sunt mai multe. Juris Gaikis, directorul Consiliului Fiscal din cadrul Ministerului de Finanţe din Letonia, susţine că formularul de declaraţie include informaţiile de identificare personale ale soţului/soţiei, părinţilor, fraţilor şi copiilor, viza de reşedinţă, bunurile imobile în proprietate, în posesie, în folosinţă sau în locaţiune. “De asemenea, persoanele cu funcţii de răspundere din instituţiile publice trebuie să declare orice formă de participare şi interes în cadrul întreprinderilor, cum ar fi: titluri de valoare, acţiuni, cote-părţi. Totodată, declaranţii trebuie să indice şi mijloacele de transport pe care le au în proprietate sau în folosinţă, inclusiv bunurile mobile pe care le deţin în baza contractelor de leasing”, afirmă directorul Consiliului Fiscal leton.

Juris Gaikis menţionează că în cazul în care veniturile unui declarant depăşesc 20 de salarii lunare şi ele nu pot fi justificate, acestea trec în proprietatea statului. Directorul Consiliului Fiscal din Letonia afirmă că declaraţiile de avere ale persoanelor cu funcţii de răspundere trec printr-o dublă verificare, acestea fiind controlate de instituţia pe care o conduce, dar şi de Biroul pentru preîntâmpinarea şi contracararea corupţiei. În statul leton, încălcarea regulilor de declarare atrage răspundere disciplinară şi civilă.

Menţionăm că spre deosebire de Polonia, unde doar o categorie de demnitari sunt obligaţi să-şi facă publice declaraţiile de avere, în Letonia toţi subiecţii declarării dau publicităţii aceste documente, ele fiind completate cu ajutorul unui sistem electronic. “Din anul 2010, persoanele cu funcţii de răspundere sunt obligate să completeze on-line declaraţiile, iar odată procesate, datele nu mai pot fi schimbate”, afirmă directorul Consiliului Fiscal din Letonia. Deşi aceste documente sunt publice, nu se afişează informaţiile referitoare la identificarea bunurilor mobile şi imobile, publicându-se doar denumirea şi valoarea acestora.

Ţările membre UE se supun Codului European de conduită privind integritatea politică a aleşilor locali şi regionali

Precizăm că mecanismul depunerii şi verificării declaraţiilor de avere este considerat în toate statele membre ale Uniunii Europene o metodă eficientă de prevenire a corupţiei în sectorul public. Astfel, potrivit Codului European de conduită privind integritatea politică a aleşilor locali şi regionali, reprezentantul ales trebuie să respecte cu conştiinciozitate orice măsură impusă de reglementările în vigoare. Acestea prevăd, de regulă, ca interesele personale directe sau indirecte, mandatele, funcţiile şi profesiile deţinute, dar şi evoluţia patrimoniului, să fie făcute publice și să fie controlate.

Lilia Zaharia



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Arhiva

Pentru cine votăm la alegeri? Maia Sandu: tehnocratul c...

Maia Sandu este candidatul „Partidului Acțiune și Solidaritate” (PAS) înregistrat de CEC cu nr. 7 în cursa prezidențială. Este economist de profesie. În 1994–1998, 2005–2006 activează în cadrul Ministerul Economiei, în 1998–2005 — economist, Oficiul Băncii Mondiale în Moldova, din 2007 — coordonator de program, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, în 2010–2012 — consilier al directorului executiv, Banca Mondială, Washington DC, SUA. În 2012–2015 — ministru al Educaţiei în guvernele Filat 2 şi Leancă. 2014–2015 — membră a PLDM. Din 2016 — preşedinte al PAS[1].

14 octombrie 2016
1932
Arhiva

Profil candidat: Alexandr Odințov

Integritatea în activitatea politică

20 ianuarie 2019
1955
Arhiva

Riscă amendă pentru că a cărat ciment cu maşina de serv...

Membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) au decis să-l dea pe Valeriu Didencu, secretarul Consiliului Municipal Chişinău, pe mâinile ofiţerilor Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) pentru a-i aplica o amendă. Hotărârea a fost luată după ce acum câteva luni funcţionarul a fost surprins cu maşina de serviciu la un depozit al unui centru comercial, de unde a cumpărat ciment.

27 octombrie 2014
1869
Arhiva

Fostul judecător Dumitru Visterniceanu: În ultimii ani,...

Judecătorul Dumitru Visterniceanu, fost membru și fost președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, acum pensionat, a comentat, într-un interviu pentru Ziarul de Gardă, diverse aspecte ale activității din ultimii ani a sistemului de justiție. Potrivit lui, procesul de subordonare a justiției de către sfera politicului a început încă în perioaa guvernării comuniste, însă cel mai mare grad de dependență a fost înregistrat în ultimii ani, cnd la putere au fost democrații.

22 august 2019
2632
Arhiva

Primul an de activitate a CNI - factorii care au influe...

În anul 2013 Comisia Națională de Integritate (CNI) a recepționat 110 000 de declaraţii cu privire la venituri şi proprietate și declaraţii de interese personale. Dintre acestea, a verificat doar 3 000 de declaraţii, ceea ce constituie 3 % din totalul declaraţiilor recepţionate.

17 mai 2014
1734
Arhiva

La Cojușna, primarul s-a „distanțat” de cumnata care îi...

Primarul comunei Cojușna din raionul Strășeni este bănuit că ar admite un conflict de interese, deoarece o are în subordine pe cumnata sa, care este directoarea Școlii de Arte din localitate. Primarul se jură că nu a știut că actualul cadru legislativ conține prevederi care ar interzice conflictul de interese.

14 aprilie 2016
1937