Depunerea declaraţiilor de avere: instrument eficient de prevenire a corupţiei în Polonia şi Letonia
În statele membre ale Uniunii Europene precum Polonia şi Letonia, declararea averilor de către persoanele cu funcţii de răspundere este o practică ce contribuie la responsabilizarea demnitarilor şi funcţionarilor publici. Primarul oraşului Lublin din Polonia şi directorul Consiliului Fiscal din cadrul Ministerului de Finanţe din Letonia susţin că procesul de declarare a averilor facilitează depistarea posibilelor cazuri de îmbogăţire ilicită, de conflicte de interese, de incompatibilitate, precum și descoperirea și investigarea actelor de corupţie în sectorul public. Aceste practici au fost explicate în exclusivitate pentru Moldova Curată de către cei doi oficiali.
În Polonia doar parlamentarii şi aleşii locali sunt obligaţi să-şi publice declaraţiile de avere
Primarul oraşului Lublin, Krzysytof Zuk spune că Legea privind limitarea activităţilor comerciale ale persoanelor învestite în funcţii publice obligă mai multe categorii de persoane să depună anual declaraţii de venit. “Preşedintele ţării, premierul, membrii Guvernului, parlamentarii, ombusmanul, funcţionarii din instituţiile publice, dar şi aleşii locali - acestea sunt categoriile vizate de lege. Declaraţiile de avere se depun la administraţia instituţiei unde îşi desfăşoară activitatea declarantul și ulterior sunt prezentate la organul fiscal până la 31 martie. Documentul reflectă situaţia financiară şi patrimonială a subiectului pentru anul precedent”, explică alesul local din Lublin. Krzysytof Zuk menţionează că în cazul în care sunt încălcate prevederile legale de declarare a averii, subiectul declarării riscă sancţiuni disciplinare sau i se reziliază contractual de muncă, în funcţie de gravitatea abaterii. “Totodată, pentru includerea informaţiei false în declaraţia de avere, funcţionarul sau demnitarul public este pasibil de răspundere penală, riscând până la trei ani privaţiune de libertate”, mai spune primarul oraşului polonez. Potrivit lui, în Polonia doar parlamentarii şi aleşii locali sunt obligaţi să-şi publice declaraţiile de avere, ceilalţi subiecţi ai declarării pot face acest lucru doar benevol. Alesul local din Lublin susţine că în declaraţia de avere a demnitarilor şi funcţionarilor polonezi trebuie să fie incluse şi date privind averea soţului sau soţiei declarantului.
În Letonia veniturile nejustificate trec în proprietatea statului
În Letonia însă categoriile de persoane care trebuie să depună declaraţii de avere sunt mai multe. Juris Gaikis, directorul Consiliului Fiscal din cadrul Ministerului de Finanţe din Letonia, susţine că formularul de declaraţie include informaţiile de identificare personale ale soţului/soţiei, părinţilor, fraţilor şi copiilor, viza de reşedinţă, bunurile imobile în proprietate, în posesie, în folosinţă sau în locaţiune. “De asemenea, persoanele cu funcţii de răspundere din instituţiile publice trebuie să declare orice formă de participare şi interes în cadrul întreprinderilor, cum ar fi: titluri de valoare, acţiuni, cote-părţi. Totodată, declaranţii trebuie să indice şi mijloacele de transport pe care le au în proprietate sau în folosinţă, inclusiv bunurile mobile pe care le deţin în baza contractelor de leasing”, afirmă directorul Consiliului Fiscal leton.
Juris Gaikis menţionează că în cazul în care veniturile unui declarant depăşesc 20 de salarii lunare şi ele nu pot fi justificate, acestea trec în proprietatea statului. Directorul Consiliului Fiscal din Letonia afirmă că declaraţiile de avere ale persoanelor cu funcţii de răspundere trec printr-o dublă verificare, acestea fiind controlate de instituţia pe care o conduce, dar şi de Biroul pentru preîntâmpinarea şi contracararea corupţiei. În statul leton, încălcarea regulilor de declarare atrage răspundere disciplinară şi civilă.
Menţionăm că spre deosebire de Polonia, unde doar o categorie de demnitari sunt obligaţi să-şi facă publice declaraţiile de avere, în Letonia toţi subiecţii declarării dau publicităţii aceste documente, ele fiind completate cu ajutorul unui sistem electronic. “Din anul 2010, persoanele cu funcţii de răspundere sunt obligate să completeze on-line declaraţiile, iar odată procesate, datele nu mai pot fi schimbate”, afirmă directorul Consiliului Fiscal din Letonia. Deşi aceste documente sunt publice, nu se afişează informaţiile referitoare la identificarea bunurilor mobile şi imobile, publicându-se doar denumirea şi valoarea acestora.
Ţările membre UE se supun Codului European de conduită privind integritatea politică a aleşilor locali şi regionali
Precizăm că mecanismul depunerii şi verificării declaraţiilor de avere este considerat în toate statele membre ale Uniunii Europene o metodă eficientă de prevenire a corupţiei în sectorul public. Astfel, potrivit Codului European de conduită privind integritatea politică a aleşilor locali şi regionali, reprezentantul ales trebuie să respecte cu conştiinciozitate orice măsură impusă de reglementările în vigoare. Acestea prevăd, de regulă, ca interesele personale directe sau indirecte, mandatele, funcţiile şi profesiile deţinute, dar şi evoluţia patrimoniului, să fie făcute publice și să fie controlate.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Acasă soţ şi soţie, la primărie angajator şi angajată
Iurie Buga, primarul comunei Micleşti din raionul Criuleni, continuă să lucreze cu soţia sa, care este contabilă la primărie. Deşi membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) au examinat acest caz cu doi ani în urmă și au clasat cauza, totuși experții anticorupție spun că la mijloc ar putea fi un conflict de interese, deoarece primarul este autoritatea în subordinea căruia se află angajaţii primăriei.
Zubco scapă de amenda Comisiei Naționale de Integritate
Fostul procuror general, Valeriu Zubco, a fost absolvit de obligația de a achita amenda în valoare de 6 000 de lei pentru că s-ar fi aflat într-un conflict de interese în cazul vânătorii din Pădurea Domnească. Judecătoria sectorului Râșcani a dispus anularea hotărârii Comisiei Naționale de Integritate (CNI) prin care aceasta l-a amendat pe Zubco pentru conflictul de interese depistat în cazul Pădurea Domnească. Magistrații care au examinat contestația depusă de Zubco au ajuns la concluzia că fostul procuror nu era obligat să sesizeze Consiliul Superior al Magistraturii despre faptul că Gheorghe Crețu este bănuit că l-ar fi omorât pe Sorin Paciu, atâta timp cât asupra judecătorului Curții de Apel Chișinău nu exista o bănuială rezonabilă. De asemenea, cred judecătorii Judecătoriei Râșcani, Zubco nu era obligat nici să anunțe Parlamentul despre incidentul de la vânătoare, întrucât Procuratura Generală este o instituție autonomă. Astfel, potrivit instanței, CNI și-a depășit atribuțiile de serviciu atunci când i-a aplicat amenda lui Zubco. Contactat de portalul Moldova Curată, Anatolie Donciu, președintele CNI, a declarat că nu poate comenta decizia instanței, chiar dacă nu este de acord cu aceasta. „Noi am contestat decizia judecătoriei Râșcani la Curtea de Apel Chișinău. În rest, nu pot comenta decizia instanței, pentru că ea are valoare de lege”, a declarat Donciu, precizând că CNI s-a condus de prevederile legale atunci când i-a aplicat amenda lui Zubco. Amintim că, la 21 martie curent, CNI a constat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către ex-procurorul general Valeriu Zubco, participant la vânătoarea din Rezervația naturală ,,Pădurea Domnească", care s-a soldat cu decesul lui Sorin Paciu. Comisia a dispus atunci amendarea lui Zubco cu 6000 de lei. Fostul demnitar a contestat însă actul în instanță.
Candidatura consilierului democrat de la Palanca a stâr...
La doar două zile de când Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Legislativului a anunţat că pentru funcţia de membru în Consiliul de Integritate al ANI au depus dosarele două persoane, Parlamentul și-a selectat reprezentantul în această structură. Este vorba de Sergiu Ostaf, directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CreDO). Unii deputați afirmă însă că celălalt candidat nu ar fi trebuit admis la concurs, deoarece ar fi membru al Partidului Democrat.
CSM vrea să verifice averile judecătorilor
Consiliul Superior al Magistraturii vrea să obțină dreptul de a verifica averile judecătorilor, competență pe care o are în prezent doar Comisia Națională de Integritate (CNI). Juriștii din organizațiile neguvernamentale, dar și conducerea CNI se pronunță împotriva acestei inițiative, spunând că astfel s-ar dubla competențele celor două instituții. Președintele CSM, Victor Micu, care este unul dintre autorii inițiativei, argumentează că, dimpotrivă, acest lucru va permite o reacție mai rapidă și sancționarea disciplinară a judecătorilor care nu își declară corect averile.