Depunerea declaraţiilor de avere: instrument eficient de prevenire a corupţiei în Polonia şi Letonia

Arhiva 26 mai 2014 1575
Krzysytof Zuk, primarul oraşului polonez Lublin

În statele membre ale Uniunii Europene precum Polonia şi Letonia, declararea averilor de către persoanele cu funcţii de răspundere este o practică ce contribuie la responsabilizarea demnitarilor şi funcţionarilor publici. Primarul oraşului Lublin din Polonia şi directorul Consiliului Fiscal din cadrul Ministerului de Finanţe din Letonia susţin că procesul de declarare a averilor facilitează depistarea posibilelor cazuri de îmbogăţire ilicită, de conflicte de interese, de incompatibilitate, precum și descoperirea și investigarea actelor de corupţie în sectorul public. Aceste practici au fost explicate în exclusivitate pentru Moldova Curată de către cei doi oficiali.



În Polonia doar parlamentarii şi aleşii locali sunt obligaţi să-şi publice declaraţiile de avere

Juris Gaikis, directorul Consiliului Fiscal din cadrul Ministerului de Finanţe din Letonia

Primarul oraşului Lublin, Krzysytof Zuk spune că Legea privind limitarea activităţilor comerciale ale persoanelor învestite în funcţii publice obligă mai multe categorii de persoane să depună anual declaraţii de venit. “Preşedintele ţării, premierul, membrii Guvernului, parlamentarii, ombusmanul, funcţionarii din instituţiile publice, dar şi aleşii locali - acestea sunt categoriile vizate de lege. Declaraţiile de avere se depun la administraţia instituţiei unde îşi desfăşoară activitatea declarantul și ulterior sunt prezentate la organul fiscal până la 31 martie.  Documentul reflectă situaţia financiară şi patrimonială a subiectului pentru anul precedent”, explică alesul local din Lublin. Krzysytof Zuk menţionează că în cazul în care sunt încălcate prevederile legale de declarare a averii, subiectul declarării riscă sancţiuni disciplinare sau i se reziliază contractual de muncă, în funcţie de gravitatea abaterii. “Totodată, pentru includerea informaţiei false în declaraţia de avere, funcţionarul sau demnitarul public este pasibil de răspundere penală, riscând până la trei ani privaţiune de libertate”, mai spune primarul oraşului polonez. Potrivit lui, în Polonia doar parlamentarii şi aleşii locali sunt obligaţi să-şi publice declaraţiile de avere, ceilalţi subiecţi ai declarării pot face acest lucru doar benevol. Alesul local din Lublin susţine că în declaraţia de avere a demnitarilor şi funcţionarilor polonezi trebuie să fie incluse şi date privind averea soţului sau soţiei declarantului.

În Letonia veniturile nejustificate trec în proprietatea statului

În Letonia însă categoriile de persoane care trebuie să depună declaraţii de avere sunt mai multe. Juris Gaikis, directorul Consiliului Fiscal din cadrul Ministerului de Finanţe din Letonia, susţine că formularul de declaraţie include informaţiile de identificare personale ale soţului/soţiei, părinţilor, fraţilor şi copiilor, viza de reşedinţă, bunurile imobile în proprietate, în posesie, în folosinţă sau în locaţiune. “De asemenea, persoanele cu funcţii de răspundere din instituţiile publice trebuie să declare orice formă de participare şi interes în cadrul întreprinderilor, cum ar fi: titluri de valoare, acţiuni, cote-părţi. Totodată, declaranţii trebuie să indice şi mijloacele de transport pe care le au în proprietate sau în folosinţă, inclusiv bunurile mobile pe care le deţin în baza contractelor de leasing”, afirmă directorul Consiliului Fiscal leton.

Juris Gaikis menţionează că în cazul în care veniturile unui declarant depăşesc 20 de salarii lunare şi ele nu pot fi justificate, acestea trec în proprietatea statului. Directorul Consiliului Fiscal din Letonia afirmă că declaraţiile de avere ale persoanelor cu funcţii de răspundere trec printr-o dublă verificare, acestea fiind controlate de instituţia pe care o conduce, dar şi de Biroul pentru preîntâmpinarea şi contracararea corupţiei. În statul leton, încălcarea regulilor de declarare atrage răspundere disciplinară şi civilă.

Menţionăm că spre deosebire de Polonia, unde doar o categorie de demnitari sunt obligaţi să-şi facă publice declaraţiile de avere, în Letonia toţi subiecţii declarării dau publicităţii aceste documente, ele fiind completate cu ajutorul unui sistem electronic. “Din anul 2010, persoanele cu funcţii de răspundere sunt obligate să completeze on-line declaraţiile, iar odată procesate, datele nu mai pot fi schimbate”, afirmă directorul Consiliului Fiscal din Letonia. Deşi aceste documente sunt publice, nu se afişează informaţiile referitoare la identificarea bunurilor mobile şi imobile, publicându-se doar denumirea şi valoarea acestora.

Ţările membre UE se supun Codului European de conduită privind integritatea politică a aleşilor locali şi regionali

Precizăm că mecanismul depunerii şi verificării declaraţiilor de avere este considerat în toate statele membre ale Uniunii Europene o metodă eficientă de prevenire a corupţiei în sectorul public. Astfel, potrivit Codului European de conduită privind integritatea politică a aleşilor locali şi regionali, reprezentantul ales trebuie să respecte cu conştiinciozitate orice măsură impusă de reglementările în vigoare. Acestea prevăd, de regulă, ca interesele personale directe sau indirecte, mandatele, funcţiile şi profesiile deţinute, dar şi evoluţia patrimoniului, să fie făcute publice și să fie controlate.

Lilia Zaharia



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Arhiva

Dorin Recean: „Polițiștii vor fi supuși testului cu pol...

- Aproape săptămânal, Centrul Național Anticorupție anunță despre cazuri de corupție în care au fost implicați polițiști. Cât de gravă este, de fapt, situația?

08 iulie 2013
2897
Arhiva

Ruslan Caşu, candidatul la funcţia de procuror general...

Anul trecut,  Ruslan Caşu, procuror în cadrul Procuraturii Ciocana din municipiul Chişinău,a primit de la Primăria capitalei suma de circa 878 de mii de lei, în urma unei tranzacţii de împăcare într-un litigiu legat de repartizarea unui apartament. Procurorul spune că municipalitatea îi era datoare încă din anul 2009, atunci când a câştigat procesul la Curtea Supremă de Justiţie.

10 noiembrie 2016
3704
Arhiva

Primari nemulţumiţi de deciziile CNI merg în instanţă

Moldova Curată a scris despre câteva licitaţii publice desfăşurate în primăriile unor localităţi din ţară, unde rudele primarilor au câştigat concursurile de achiziţii publice. Comisia Naţională de Integritate (CNI) s-a autosesizat pe marginea câtorva cazuri, constatând conflicte de interese. Unii primari vizaţi au contestat actele CNI în judecată.

18 februarie 2014
1472
Arhiva

Acțiunea de regres împotriva judecătorilor Domnica Mano...

Trei judecători ai Curții de Apel Chișinău - Domnica Manole, Sergiu Arnăut și Gheorghe Crețu (ultimul - deja trecut în avocatură) - ar putea fi obligați de către instanță să achite statului suma de 787 886 de lei, care reprezintă valoarea prejudiciului pe care statul l-a plătit unei companii într-o cazuă judecată inclusiv de către Curtea de Apel Chișinău. Împotriva acestor magistrați Procuratura Anticorupție a pornit o procedură de regres la începutul anului 2016. 

14 decembrie 2016
1921
Arhiva

Dumitru Visternicean: „Nu avem judecători corupți”

Faptul că nu avem judecători judecați pentru acte de corupție demonstrează că nu avem judecători corupți în R. Moldova. De această părere este președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dumitru Visternicean. Într-un interviu pentru Moldova Curată, magistratul explică „paradoxul” potrivit căruia, deși avem un sistem judecătoresc corupt, nu avem și judecători corupți. „Fenomenul este compus din mai multe elemente. Atâta timp cât nu avem în plan penal infracțiunea numită corupția, în schimb avem dare de mită, luare de mită, trafic de influență, aceste lucruri trebuie demonstrate. Avem deja pe rol, în instanțele de judecată, patru dosare care vizează acte de corupție comise de judecători. Unul dintre ei a trecut deja de prima instanță unde a fost achitat”, a menționat Visternicean. Întrebat de ce majoritatea procedurilor disciplinare pornite de Colegiul disciplinar al CSM se încheie cu constatarea că judecătorul nu a comis nicio încălcare, președintele CSM a declarat: „Sunt mai multe probleme care duc la clasarea procedurii disciplinare. Trebuie să ținem cont de faptul că acest Colegiu disciplinar este o judecată a judecătorilor. Și, la fel ca în orice instanță, judecătorului îi este asigurat dreptul la apărare. Foarte multe proceduri disciplinare au fost intentate anterior doar de dragul de a fi intentate”. Cu toate acestea, Visternicean este mulțumit de activitatea acestui colegiu. În special, pentru că „și-a păstrat independența și imparțialitatea, indiferent de cine este cel supus examinării, cine a depus sesizarea”. În cadrul aceluiași interviu, președintele interimar al CSM dezvăluie care sunt criteriile în baza cărora are loc numirea și avansarea în post a judecătorilor și își expune părerea vizavi de judecătorii cu averi de milioane. Interviul integral îl puteți citi aici.

10 februarie 2014
1847
Arhiva

Fondurile regeşti de la Regina Maria ar putea fi întoar...

Cele trei contracte de achiziţii publice semnate în anii 2011 - 2012 de către primăria comunei Regina Maria, raionul Soroca, cu firma soţiei fostului primar ar putea fi anulate. Instanţa de apel a menţinut decizia instanţei de fond, potrivit căreia fostul primar Oleg Nastas a încălcat regimul conflictului de interese atunci când a ales firma condusă de soţia sa drept câştigătoare a trei tendere.

14 septembrie 2015
2238