Depunerea declaraţiilor de avere: instrument eficient de prevenire a corupţiei în Polonia şi Letonia

Arhiva 26 mai 2014 1446
Krzysytof Zuk, primarul oraşului polonez Lublin

În statele membre ale Uniunii Europene precum Polonia şi Letonia, declararea averilor de către persoanele cu funcţii de răspundere este o practică ce contribuie la responsabilizarea demnitarilor şi funcţionarilor publici. Primarul oraşului Lublin din Polonia şi directorul Consiliului Fiscal din cadrul Ministerului de Finanţe din Letonia susţin că procesul de declarare a averilor facilitează depistarea posibilelor cazuri de îmbogăţire ilicită, de conflicte de interese, de incompatibilitate, precum și descoperirea și investigarea actelor de corupţie în sectorul public. Aceste practici au fost explicate în exclusivitate pentru Moldova Curată de către cei doi oficiali.



În Polonia doar parlamentarii şi aleşii locali sunt obligaţi să-şi publice declaraţiile de avere

Juris Gaikis, directorul Consiliului Fiscal din cadrul Ministerului de Finanţe din Letonia

Primarul oraşului Lublin, Krzysytof Zuk spune că Legea privind limitarea activităţilor comerciale ale persoanelor învestite în funcţii publice obligă mai multe categorii de persoane să depună anual declaraţii de venit. “Preşedintele ţării, premierul, membrii Guvernului, parlamentarii, ombusmanul, funcţionarii din instituţiile publice, dar şi aleşii locali - acestea sunt categoriile vizate de lege. Declaraţiile de avere se depun la administraţia instituţiei unde îşi desfăşoară activitatea declarantul și ulterior sunt prezentate la organul fiscal până la 31 martie.  Documentul reflectă situaţia financiară şi patrimonială a subiectului pentru anul precedent”, explică alesul local din Lublin. Krzysytof Zuk menţionează că în cazul în care sunt încălcate prevederile legale de declarare a averii, subiectul declarării riscă sancţiuni disciplinare sau i se reziliază contractual de muncă, în funcţie de gravitatea abaterii. “Totodată, pentru includerea informaţiei false în declaraţia de avere, funcţionarul sau demnitarul public este pasibil de răspundere penală, riscând până la trei ani privaţiune de libertate”, mai spune primarul oraşului polonez. Potrivit lui, în Polonia doar parlamentarii şi aleşii locali sunt obligaţi să-şi publice declaraţiile de avere, ceilalţi subiecţi ai declarării pot face acest lucru doar benevol. Alesul local din Lublin susţine că în declaraţia de avere a demnitarilor şi funcţionarilor polonezi trebuie să fie incluse şi date privind averea soţului sau soţiei declarantului.

În Letonia veniturile nejustificate trec în proprietatea statului

În Letonia însă categoriile de persoane care trebuie să depună declaraţii de avere sunt mai multe. Juris Gaikis, directorul Consiliului Fiscal din cadrul Ministerului de Finanţe din Letonia, susţine că formularul de declaraţie include informaţiile de identificare personale ale soţului/soţiei, părinţilor, fraţilor şi copiilor, viza de reşedinţă, bunurile imobile în proprietate, în posesie, în folosinţă sau în locaţiune. “De asemenea, persoanele cu funcţii de răspundere din instituţiile publice trebuie să declare orice formă de participare şi interes în cadrul întreprinderilor, cum ar fi: titluri de valoare, acţiuni, cote-părţi. Totodată, declaranţii trebuie să indice şi mijloacele de transport pe care le au în proprietate sau în folosinţă, inclusiv bunurile mobile pe care le deţin în baza contractelor de leasing”, afirmă directorul Consiliului Fiscal leton.

Juris Gaikis menţionează că în cazul în care veniturile unui declarant depăşesc 20 de salarii lunare şi ele nu pot fi justificate, acestea trec în proprietatea statului. Directorul Consiliului Fiscal din Letonia afirmă că declaraţiile de avere ale persoanelor cu funcţii de răspundere trec printr-o dublă verificare, acestea fiind controlate de instituţia pe care o conduce, dar şi de Biroul pentru preîntâmpinarea şi contracararea corupţiei. În statul leton, încălcarea regulilor de declarare atrage răspundere disciplinară şi civilă.

Menţionăm că spre deosebire de Polonia, unde doar o categorie de demnitari sunt obligaţi să-şi facă publice declaraţiile de avere, în Letonia toţi subiecţii declarării dau publicităţii aceste documente, ele fiind completate cu ajutorul unui sistem electronic. “Din anul 2010, persoanele cu funcţii de răspundere sunt obligate să completeze on-line declaraţiile, iar odată procesate, datele nu mai pot fi schimbate”, afirmă directorul Consiliului Fiscal din Letonia. Deşi aceste documente sunt publice, nu se afişează informaţiile referitoare la identificarea bunurilor mobile şi imobile, publicându-se doar denumirea şi valoarea acestora.

Ţările membre UE se supun Codului European de conduită privind integritatea politică a aleşilor locali şi regionali

Precizăm că mecanismul depunerii şi verificării declaraţiilor de avere este considerat în toate statele membre ale Uniunii Europene o metodă eficientă de prevenire a corupţiei în sectorul public. Astfel, potrivit Codului European de conduită privind integritatea politică a aleşilor locali şi regionali, reprezentantul ales trebuie să respecte cu conştiinciozitate orice măsură impusă de reglementările în vigoare. Acestea prevăd, de regulă, ca interesele personale directe sau indirecte, mandatele, funcţiile şi profesiile deţinute, dar şi evoluţia patrimoniului, să fie făcute publice și să fie controlate.

Lilia Zaharia



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Arhiva

În doi ani, doar trei persoane au ajuns după gratii pen...

Deși Centrul Național Anticorupție (fostul Centru pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției) a inițiat în ultimii ani sute de dosare penale, foarte puțini dintre inculpați prinși că au luat mită ajung după gratii. În doi ani și jumătate, doar trei persoane au fost condamnate la închisoare pentru trafic de influență. Datele se conțin într-un studiu prezentat de CNA.

03 decembrie 2013
1490
Arhiva

Profil candidat: Oleg Sîrbu

Integritatea în activitatea politică

09 februarie 2019
1932
Arhiva

Pensii de zeci de mii de lei. Sute de judecători și pro...

Zeci de judecători și sute de procurori au obținut în ultimii ani pensii mai mari după ce au dat în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS). În unele cazuri, judecătorii nu erau mulțumiți de pensii în valoare de 19 mii de lei și solicitau recalcularea. Cei mai mulți făceau referire la un articol din Legea privind statutul judecătorului (1995), care prevede că pensia reprezintă 80% la sută din mărimea salariului judecătorului ”plătit efectiv”. Așa cum între timp fie se majorau salariile magistraților în funcție, fie intrau în vigoare noi prevederi legislative, pensionarii din justiție și-au revendicat creșterea pensiei.

29 iulie 2019
1680
Arhiva

Primarul din Ciripcău şi-a angajat fratele şi cumnata l...

Primarul comunei Ciripcău din raionul Floreşti şi-a angajat cumnata (soţia fratelui) în funcţia de directoare a grădiniţei din localitate.  Pe fratele său însă îl angajase mai înainte în calitate de paznic al instituţiei preşcolare. Mihail Donos spune că nu ţine cont de buchea legii atunci când vine vorba să apere interesele tinerei generaţii.

21 iulie 2016
2462
Arhiva

Cetățenii pot „curăța” R. Moldova de demnitarii „pătați...

De la începutul anului curent, la Comisia Națională de Integritate (CNI) au parvenit 31 de sesizări în care oamenii invocau conflicte de interese, averi nedeclarate ale funcționarilor și demnitarilor, dar și cazuri de incompatibilități. Dacă cetățenii cunosc în localitățile lor astfel de abateri comise de către funcționarii și demnitarii publici, pot sesiza în continuare CNI sau pot informa echipa www.moldovacurata.md pentru a investiga cazurile reclamate.

31 mai 2013
1508
Arhiva

Auditul extern, un instrument folosit de ANI, demn să f...

Eficiența activității Comisiei Naționale de Integritate (CNI) ar fi mai mare dacă nu ar exista o serie de deficiențe în cadrul legislativ care reglementează procedurile de control și dacă CNI ar aplica mecanisme și bunele practici care s-au dovedit a fi de succes în alte țări. O recunosc reprezentanții CNI, care au analizat problemele identificate în rapoartele anuale proprii, dar și modul cum funcționează Agenția Națională de Integritate (ANI) din România.

10 august 2015
1819