Depunerea declaraţiilor de avere: instrument eficient de prevenire a corupţiei în Polonia şi Letonia

Arhiva 26 mai 2014 772
Krzysytof Zuk, primarul oraşului polonez Lublin

În statele membre ale Uniunii Europene precum Polonia şi Letonia, declararea averilor de către persoanele cu funcţii de răspundere este o practică ce contribuie la responsabilizarea demnitarilor şi funcţionarilor publici. Primarul oraşului Lublin din Polonia şi directorul Consiliului Fiscal din cadrul Ministerului de Finanţe din Letonia susţin că procesul de declarare a averilor facilitează depistarea posibilelor cazuri de îmbogăţire ilicită, de conflicte de interese, de incompatibilitate, precum și descoperirea și investigarea actelor de corupţie în sectorul public. Aceste practici au fost explicate în exclusivitate pentru Moldova Curată de către cei doi oficiali.



În Polonia doar parlamentarii şi aleşii locali sunt obligaţi să-şi publice declaraţiile de avere

Juris Gaikis, directorul Consiliului Fiscal din cadrul Ministerului de Finanţe din Letonia

Primarul oraşului Lublin, Krzysytof Zuk spune că Legea privind limitarea activităţilor comerciale ale persoanelor învestite în funcţii publice obligă mai multe categorii de persoane să depună anual declaraţii de venit. “Preşedintele ţării, premierul, membrii Guvernului, parlamentarii, ombusmanul, funcţionarii din instituţiile publice, dar şi aleşii locali - acestea sunt categoriile vizate de lege. Declaraţiile de avere se depun la administraţia instituţiei unde îşi desfăşoară activitatea declarantul și ulterior sunt prezentate la organul fiscal până la 31 martie.  Documentul reflectă situaţia financiară şi patrimonială a subiectului pentru anul precedent”, explică alesul local din Lublin. Krzysytof Zuk menţionează că în cazul în care sunt încălcate prevederile legale de declarare a averii, subiectul declarării riscă sancţiuni disciplinare sau i se reziliază contractual de muncă, în funcţie de gravitatea abaterii. “Totodată, pentru includerea informaţiei false în declaraţia de avere, funcţionarul sau demnitarul public este pasibil de răspundere penală, riscând până la trei ani privaţiune de libertate”, mai spune primarul oraşului polonez. Potrivit lui, în Polonia doar parlamentarii şi aleşii locali sunt obligaţi să-şi publice declaraţiile de avere, ceilalţi subiecţi ai declarării pot face acest lucru doar benevol. Alesul local din Lublin susţine că în declaraţia de avere a demnitarilor şi funcţionarilor polonezi trebuie să fie incluse şi date privind averea soţului sau soţiei declarantului.

În Letonia veniturile nejustificate trec în proprietatea statului

În Letonia însă categoriile de persoane care trebuie să depună declaraţii de avere sunt mai multe. Juris Gaikis, directorul Consiliului Fiscal din cadrul Ministerului de Finanţe din Letonia, susţine că formularul de declaraţie include informaţiile de identificare personale ale soţului/soţiei, părinţilor, fraţilor şi copiilor, viza de reşedinţă, bunurile imobile în proprietate, în posesie, în folosinţă sau în locaţiune. “De asemenea, persoanele cu funcţii de răspundere din instituţiile publice trebuie să declare orice formă de participare şi interes în cadrul întreprinderilor, cum ar fi: titluri de valoare, acţiuni, cote-părţi. Totodată, declaranţii trebuie să indice şi mijloacele de transport pe care le au în proprietate sau în folosinţă, inclusiv bunurile mobile pe care le deţin în baza contractelor de leasing”, afirmă directorul Consiliului Fiscal leton.

Juris Gaikis menţionează că în cazul în care veniturile unui declarant depăşesc 20 de salarii lunare şi ele nu pot fi justificate, acestea trec în proprietatea statului. Directorul Consiliului Fiscal din Letonia afirmă că declaraţiile de avere ale persoanelor cu funcţii de răspundere trec printr-o dublă verificare, acestea fiind controlate de instituţia pe care o conduce, dar şi de Biroul pentru preîntâmpinarea şi contracararea corupţiei. În statul leton, încălcarea regulilor de declarare atrage răspundere disciplinară şi civilă.

Menţionăm că spre deosebire de Polonia, unde doar o categorie de demnitari sunt obligaţi să-şi facă publice declaraţiile de avere, în Letonia toţi subiecţii declarării dau publicităţii aceste documente, ele fiind completate cu ajutorul unui sistem electronic. “Din anul 2010, persoanele cu funcţii de răspundere sunt obligate să completeze on-line declaraţiile, iar odată procesate, datele nu mai pot fi schimbate”, afirmă directorul Consiliului Fiscal din Letonia. Deşi aceste documente sunt publice, nu se afişează informaţiile referitoare la identificarea bunurilor mobile şi imobile, publicându-se doar denumirea şi valoarea acestora.

Ţările membre UE se supun Codului European de conduită privind integritatea politică a aleşilor locali şi regionali

Precizăm că mecanismul depunerii şi verificării declaraţiilor de avere este considerat în toate statele membre ale Uniunii Europene o metodă eficientă de prevenire a corupţiei în sectorul public. Astfel, potrivit Codului European de conduită privind integritatea politică a aleşilor locali şi regionali, reprezentantul ales trebuie să respecte cu conştiinciozitate orice măsură impusă de reglementările în vigoare. Acestea prevăd, de regulă, ca interesele personale directe sau indirecte, mandatele, funcţiile şi profesiile deţinute, dar şi evoluţia patrimoniului, să fie făcute publice și să fie controlate.

Lilia Zaharia



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Președinta Judecătoriei Dondușeni, Lilia Țurcan, a luat...

Președinta Judecătoriei Dondușeni, Lilia Țurcan, a luat pe numele său un credit în valoare de 1 700 000 lei, pe care urmează să îl ramburseze în decursul a 10 ani, cu o dobândă de 10 la sută. Chiar și dacă nu am lua în calcul rata dobânzii, magistrata ar urma să întoarcă lunar, până în 2024, peste 14 mii de lei, adică salariul său mediu lunar. Solicitată de Moldova Curată, Lilia Țurcan s-a arătat indignată de faptul că îi adresăm asemenea întrebări și a spus că a luat împrumutul pentru fiica sa, care ar urma să achite datoria.

22 septembrie 2016
1263
Arhiva

Șefii noii Autorități Naționale de Integritate vor ridi...

Conducătorii Autorității Naționale de Integritate (ANI), structură care urmează să fie creată la Chișinău în locul actualei Comisii Naționale de Integritate (CNI), vor ridica salarii de până la 20 de mii de lei lunar, adică de aproximativ 3 ori mai mari față de retribuțiile actualilor membri ai CNI. Asta prevede pachetul de legi privind reformarea sistemului național de integritate, intrat în vigoare la 1 august 2016.

01 august 2016
818
Arhiva

Judecători cu imobile în municipiul Chişinău doresc apa...

Doi judecători de la Curtea de Apel Chişinău (CA), Anatolie Minciună şi Nina Traciuc, solicită apartamente ieftine în Chişinău, chiar dacă au imobile în capitală. Numele lor figurează în lista magistraţilor care au solicitat îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi pentru care în prezent se construiesc două blocuri de locuit în oraşul Chişinău, pe străzile Vasile Alecsandri şi Ceucari.

23 iulie 2015
1008
Arhiva

Preşedintele Judecătoriei Râşcani a fost iertat de CNI...

Oleg Melniciuc, preşedintele Judecătoriei Râşcani din municipiul Chişinău, şi-a promovat rudele angajate în această instanţă. Astfel, anul trecut, când sora soţiei sale a fost angajată în funcţia de grefieră, doar cu jumătate de salariu, la scurt timp, magistratul a emis un ordin prin care i-a acordat o normă deplină. Pe nepotul său l-a angajat prin cumul în calitate de administrator al reţelei de calculatoare a instanţei. Deşi a semnat mai multe acte administrative în situaţie de conflict de interese, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a clasat cazul lui Melniciuc. Experţi anticorupţie cred că membrii CNI nu au procedat corect.

16 februarie 2015
1390
Arhiva

Proiectul Melniciuc: unii judecători înstrăinează apart...

Unii judecători care au primit apartamente în anul 2015 în condiții preferențiale datorită unui proiect de construcție gestionat de magistratul Oleg Melniciuc s-au dezis deja de aceste locuințe. În baza de date Cadastru în prezent figurează alte persoane ca proprietari. Judecătorii au obținut apartamentele noi la prețul de 360 de euro pentru un metru pătrat, în timp ce pe piață prețul este de 500 - 600 de euro. Moldova Curată a încercat să afle motivele pentru care judecătorii au renunțat atât de ușor la apartamentele, în a căror construcție au fost investiți și bani publici - pentru arenda terenului Judecătoria sectorului Râșcani a plătit peste 2 milioane de lei. Astăzi prezentăm cazul magistratului Serghei Papuha.

22 septembrie 2017
929
Arhiva

Date publice, dar ascunse în declaraţiile pe venit şi d...

Mai multe declarații de venituri și proprietăți, precum și de interese personale pentru anul 2014 au fost publicate cu erori. Astfel au fost divulgate datele personale ale demnitarilor care le-au depus sau, dimpotrivă, au fost acoperite date care nu au caracter personal. De exemplu, denumirile și adresele firmelor și companiilor la care dețin acțiuni unii funcționari au fost hașurate, fapt care face inutilă publicarea declarației.

25 decembrie 2015
799