Șefa Misiunii USAID în Moldova: ”Dacă trece proiectul de lege propus de MJ, Moldova se va compara cu cele mai represive regimuri din regiune”
Șefa Agenției pentru Dezvoltare Internațională a SUA (USAID) din Republica Moldova, Karen R. Hilliard, a acordat portalului Moldova Curată un scurt interviu în care a vorbit despre justiție, reformele în domeniul judiciar, dar și despre încrederea populației în acest sistem. Totodată, diplomata și-a exprimat îngrijorarea referitor la proiectul de lege propus de Ministerul Justiției, prin care sunt impuse câteva măsuri restrictive în activitatea organizațiilor neguvernamentale din Moldova.
- Dnă Hilliard, Misiunea USAID în Moldova a contribuit în ultimii ani cu suport financiar și tehnic pentru reformarea sistemului judiciar. Multe din instanțele de judecată sunt renovate cu săli moderne. Chiar și așa, justițiabilii au încredere scăzută în acest sistem. Cum credeți, din ce cauză?
- Sunt câteva motive. În primul rând, chiar dacă procesul reformelor decurge bine, trebuie să treacă timp ca populația să simtă că lucrurile se îmbunătățesc. Cu alte cuvinte, este o întârziere dintre perioada de realizare a reformelor și percepția publicului asupra reformelor. Acesta este un lucru normal.
Noi vedem câteva îmbunătățiri în sistem, în comparație cu situația anilor trecuți, și mă refer la capitolul încrederii în justiție. Procesul de selectare a judecătorilor trebuie să fie transparent și motivația selectărilor trebuie să fie publicată, adică accesibilă oamenilor. Oamenii acum înțeleg că, în majoritatea cazurilor, dosarele sunt repartizate în mod aleatoriu.
În același timp, progresul reformelor în sistemul judiciar decurge mai greu în comparație cu așteptările oamenilor, dar și cu așteptările comunității donatorilor. Cred că acest lucru și influențează asupra încrederii scăzute a populație față de acest sistem. Așteptările sunt mari, însă performanțele nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor, chiar dacă s-au înregistrat anumite îmbunătățiri.
- În multe investigații jurnalistice au fost relatate cazuri în care judecători cu probleme de integritate au fost promovați. Totuși autoritățile competente nu reacționează la aceste cazuri. Credeți că acest lucru afectează imaginea justiției?
- Eu cred că într-o societate cu o democrație matură, guvernarea, de obicei, răspunde la ceea ce este prezentat de jurnaliști în investigațiile lor. Societatea civilă face lobby, jurnaliștii investighează pentru a arăta publicului cele ce se întâmplă. Într-o asemenea societate, guvernarea răspunde. Nu contează că ei sunt sau nu-s de acord cu cele relatate, dar răspund.
În Moldova, însă, această relație încă nu este stabilită. Eu cred că în unele cazuri guvernarea nu se simte obligată să răspundă celor relatate în media sau de societatea civilă. Situația este diferită în cazul când vorbim de democrații mature.
În alte situații, când acuzațiile ce li se aduc sunt nefondate, ei se simt obligați să răspundă, ca să spună că sunt false. În același timp, dacă cei care sunt învinuiți cred că acuzațiile sunt nefondate, ei nu sunt obligați să răspundă de fiecare dată.
Oamenii permanent spun ceva despre comunitatea de donatori și dacă este vorba despre critici serioase, noi răspundem, însă dacă este vorba de o sursă care nu se bucură de multă încredere, atunci nu răspundem. Însă, vorbind la general, încă nu există o dinamică bine determinată între societatea civilă și guvernare.
- Recent, Ministerul Justiției a propus un proiect de lege care conține prevederi restrictive pentru ONG-uri. Una din aceste condiții este ca organizațiile care beneficiază de finanțare din afara Republicii Moldova, să depună la Ministerul Justiției rapoarte financiare trimestriale și anuale. Reprezentanții ONG-urilor din țară spun că acestea sunt intimidări. Ce părere aveți despre această inițiativă legislativă?
- Noi credem că este alarmant proiectul care a fost prezentat recent. Este alarmant din câteva motive. În primul rând, din punctul nostru de vedere, până acum Moldova a avut un parcurs bun la capitolul susținerii societății civile și aici mă refer la faptul că a fost îmbunătățit cadrul legislativ în acest domeniu. Un exemplu în acest sens este că a fost adoptată așa zisa ”legea celor 2 %”, act legislativ potrivit căruia cetățenii Republicii Moldova pot dona ONG-urilor și fundațiilor de caritate două procente din taxele pe care le plătesc. Aceasta este o reformă minunată, fiindcă a fost promovată finanțarea din interiorul țării a societății civile.
Această inițiativă legislativă s-a dezvoltat în urma consultărilor publice cu societatea civilă. Din câte am înțeles eu, a durat aproape un an. Prima ediție a acestei inițiative a fost elaborată de societatea civilă împreună cu autoritățile, lucru efectuat în bază de consens.
Proiectul de lege propus de Ministerul Justiției este un pas înapoi. Restricțiile impuse în actualul proiect de lege sunt șocante, deoarece până acum guvernarea a avut un parcurs bun în colaborarea cu societatea civilă. Este o situație confuză. Mă tem acum că Moldova, dacă trece o astfel de lege, se va compara cu cele mai represive regimuri din regiune. Nu este un grup cu care Moldova vrea să se identifice. Noi rămânem nedumeriți și foarte îngrijorați. Este greu de înțeles cum Republica Moldova se identifică ca o democrație din Vest și dorește un parcurs european, dar totodată vrea să introducă o astfel de lege. Este incredibil…
Mulțumesc.
Interviu realizat de Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Dumitru Visternicean: „Nu avem judecători corupți”
Faptul că nu avem judecători judecați pentru acte de corupție demonstrează că nu avem judecători corupți în R. Moldova. De această părere este președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dumitru Visternicean. Într-un interviu pentru Moldova Curată, magistratul explică „paradoxul” potrivit căruia, deși avem un sistem judecătoresc corupt, nu avem și judecători corupți. „Fenomenul este compus din mai multe elemente. Atâta timp cât nu avem în plan penal infracțiunea numită corupția, în schimb avem dare de mită, luare de mită, trafic de influență, aceste lucruri trebuie demonstrate. Avem deja pe rol, în instanțele de judecată, patru dosare care vizează acte de corupție comise de judecători. Unul dintre ei a trecut deja de prima instanță unde a fost achitat”, a menționat Visternicean. Întrebat de ce majoritatea procedurilor disciplinare pornite de Colegiul disciplinar al CSM se încheie cu constatarea că judecătorul nu a comis nicio încălcare, președintele CSM a declarat: „Sunt mai multe probleme care duc la clasarea procedurii disciplinare. Trebuie să ținem cont de faptul că acest Colegiu disciplinar este o judecată a judecătorilor. Și, la fel ca în orice instanță, judecătorului îi este asigurat dreptul la apărare. Foarte multe proceduri disciplinare au fost intentate anterior doar de dragul de a fi intentate”. Cu toate acestea, Visternicean este mulțumit de activitatea acestui colegiu. În special, pentru că „și-a păstrat independența și imparțialitatea, indiferent de cine este cel supus examinării, cine a depus sesizarea”. În cadrul aceluiași interviu, președintele interimar al CSM dezvăluie care sunt criteriile în baza cărora are loc numirea și avansarea în post a judecătorilor și își expune părerea vizavi de judecătorii cu averi de milioane. Interviul integral îl puteți citi aici.
Democratul de la conducerea raionului Drochia nu şi-a d...
Chiar dacă are deja cinci luni de când conduce raionul Drochia, Vasile Grădinaru nu şi-a declarat averea la Comisia Naţională de Integritate (CNI), aşa cum prevede legea. El spune că nu ştie despre existenţa unui asemenea document şi dacă va fi nevoie, îl va completa.
Ambasadorul UE la Chișinău: În Republica Moldova există...
Pentru combaterea reală a corupției este necesară voință politică, a declarat Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată. El a subliniat că pe lângă corupția mică, în Republica Moldova există fenomene de corupție „extraordinar de mare, trafic de influență și folosirea pozițiilor în organele de stat sau în administrație”.
Deputatul Boris Golovin deține două funcții concomitent...
Revenirea în Parlament a deputatului Boris Golovin, care a lucrat, în luna ianuarie 2016, timp de 29 de zile în postul de director al Centrului Național de Medicină Urgentă Prespitalicească (CNMUP), a nemulțumit fosta sa fracțiune, a Partidului Comuniștilor, care acum îi cere demisia. Liderul partidului, Vladimir Voronin, a depus o sesizare la Comisia Națională de Integritate (CNI) în care îi solicită să se pronunțe dacă Golovin se află sau nu în incompatibilitate de funcții. La ședința de vineri, 11 martie, CNI a pornit un control. La fel, fracțiunea cere ca Parlamentul să declare demisia de drept a acestuia, făcând trimitere la Constituție și la Legea cu privire la statutul deputatului. Boris Golovin spune însă că și-a suspendat contractul de muncă la CNUMP, de aceea nu poate fi vorba despre incompatibilitate de funcții.
