Șefa Misiunii USAID în Moldova: ”Dacă trece proiectul de lege propus de MJ, Moldova se va compara cu cele mai represive regimuri din regiune”
Șefa Agenției pentru Dezvoltare Internațională a SUA (USAID) din Republica Moldova, Karen R. Hilliard, a acordat portalului Moldova Curată un scurt interviu în care a vorbit despre justiție, reformele în domeniul judiciar, dar și despre încrederea populației în acest sistem. Totodată, diplomata și-a exprimat îngrijorarea referitor la proiectul de lege propus de Ministerul Justiției, prin care sunt impuse câteva măsuri restrictive în activitatea organizațiilor neguvernamentale din Moldova.
- Dnă Hilliard, Misiunea USAID în Moldova a contribuit în ultimii ani cu suport financiar și tehnic pentru reformarea sistemului judiciar. Multe din instanțele de judecată sunt renovate cu săli moderne. Chiar și așa, justițiabilii au încredere scăzută în acest sistem. Cum credeți, din ce cauză?
- Sunt câteva motive. În primul rând, chiar dacă procesul reformelor decurge bine, trebuie să treacă timp ca populația să simtă că lucrurile se îmbunătățesc. Cu alte cuvinte, este o întârziere dintre perioada de realizare a reformelor și percepția publicului asupra reformelor. Acesta este un lucru normal.
Noi vedem câteva îmbunătățiri în sistem, în comparație cu situația anilor trecuți, și mă refer la capitolul încrederii în justiție. Procesul de selectare a judecătorilor trebuie să fie transparent și motivația selectărilor trebuie să fie publicată, adică accesibilă oamenilor. Oamenii acum înțeleg că, în majoritatea cazurilor, dosarele sunt repartizate în mod aleatoriu.
În același timp, progresul reformelor în sistemul judiciar decurge mai greu în comparație cu așteptările oamenilor, dar și cu așteptările comunității donatorilor. Cred că acest lucru și influențează asupra încrederii scăzute a populație față de acest sistem. Așteptările sunt mari, însă performanțele nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor, chiar dacă s-au înregistrat anumite îmbunătățiri.
- În multe investigații jurnalistice au fost relatate cazuri în care judecători cu probleme de integritate au fost promovați. Totuși autoritățile competente nu reacționează la aceste cazuri. Credeți că acest lucru afectează imaginea justiției?
- Eu cred că într-o societate cu o democrație matură, guvernarea, de obicei, răspunde la ceea ce este prezentat de jurnaliști în investigațiile lor. Societatea civilă face lobby, jurnaliștii investighează pentru a arăta publicului cele ce se întâmplă. Într-o asemenea societate, guvernarea răspunde. Nu contează că ei sunt sau nu-s de acord cu cele relatate, dar răspund.
În Moldova, însă, această relație încă nu este stabilită. Eu cred că în unele cazuri guvernarea nu se simte obligată să răspundă celor relatate în media sau de societatea civilă. Situația este diferită în cazul când vorbim de democrații mature.
În alte situații, când acuzațiile ce li se aduc sunt nefondate, ei se simt obligați să răspundă, ca să spună că sunt false. În același timp, dacă cei care sunt învinuiți cred că acuzațiile sunt nefondate, ei nu sunt obligați să răspundă de fiecare dată.
Oamenii permanent spun ceva despre comunitatea de donatori și dacă este vorba despre critici serioase, noi răspundem, însă dacă este vorba de o sursă care nu se bucură de multă încredere, atunci nu răspundem. Însă, vorbind la general, încă nu există o dinamică bine determinată între societatea civilă și guvernare.
- Recent, Ministerul Justiției a propus un proiect de lege care conține prevederi restrictive pentru ONG-uri. Una din aceste condiții este ca organizațiile care beneficiază de finanțare din afara Republicii Moldova, să depună la Ministerul Justiției rapoarte financiare trimestriale și anuale. Reprezentanții ONG-urilor din țară spun că acestea sunt intimidări. Ce părere aveți despre această inițiativă legislativă?
- Noi credem că este alarmant proiectul care a fost prezentat recent. Este alarmant din câteva motive. În primul rând, din punctul nostru de vedere, până acum Moldova a avut un parcurs bun la capitolul susținerii societății civile și aici mă refer la faptul că a fost îmbunătățit cadrul legislativ în acest domeniu. Un exemplu în acest sens este că a fost adoptată așa zisa ”legea celor 2 %”, act legislativ potrivit căruia cetățenii Republicii Moldova pot dona ONG-urilor și fundațiilor de caritate două procente din taxele pe care le plătesc. Aceasta este o reformă minunată, fiindcă a fost promovată finanțarea din interiorul țării a societății civile.
Această inițiativă legislativă s-a dezvoltat în urma consultărilor publice cu societatea civilă. Din câte am înțeles eu, a durat aproape un an. Prima ediție a acestei inițiative a fost elaborată de societatea civilă împreună cu autoritățile, lucru efectuat în bază de consens.
Proiectul de lege propus de Ministerul Justiției este un pas înapoi. Restricțiile impuse în actualul proiect de lege sunt șocante, deoarece până acum guvernarea a avut un parcurs bun în colaborarea cu societatea civilă. Este o situație confuză. Mă tem acum că Moldova, dacă trece o astfel de lege, se va compara cu cele mai represive regimuri din regiune. Nu este un grup cu care Moldova vrea să se identifice. Noi rămânem nedumeriți și foarte îngrijorați. Este greu de înțeles cum Republica Moldova se identifică ca o democrație din Vest și dorește un parcurs european, dar totodată vrea să introducă o astfel de lege. Este incredibil…
Mulțumesc.
Interviu realizat de Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Eleonora Graur solicită dreptul la replică: ”Am obținut...
La sfârșitul lunii aprilie curent, portalul Moldova Curată și ziarul ”Cuvântul” de la Rezina au publicat o investigație jurnalistică în care se vorbea despre vila-pensiune din România pe care o deține Alexandra Graur, cumnata președintei raionului Rezina Eleonora Graur. Autoarea investigației este reportera portalului Moldova Curată, Lilia Zaharia. În procesul documentării, nici Alexandra Graur și nici Eleonora Graur – ambele angajate la stat, nu au vrut să discute cu autoarea, care le-a întrebat și telefonic, și în scris, din ce surse a fost achiziționată pensiunea și cui aparține de facto această afacere. După publicarea investigației însă, președinta de raion a expediat ziarului regional ”Cuvântul” un text despre care spune că ar fi dreptul ei la replică.
Lacăt codificat la primăria din Bălţi
Uşa de la etajul trei al primăriei municipiului Bălţi, etaj unde se află birourile primarului, viceprimarului şi al secretarului consiliului local, este securizată, la intrare fiind instalat un lacăt codificat. Consilierii locali din opoziţie susţin că această acţiune întreprinsă de către conducerea municipiului Bălţi îngrădeşte accesul populaţiei într-o instituţie publică. Administraţia oraşului, însă, afirmă că instalarea acestui obstacol este o metodă de prevenire a eventualelor tentative de corupere a funcţionarilor publici din partea cetăţenilor.
După Pitic şi Brânzaniuc, directorul Poştei Moldovei, c...
Comisia Naţională de Integritate a clasat, în şedinţa din 28 iulie, dosarul lui Serghei Nastas, directorul general al Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”. El era bănuit că nu şi-a declarat afacerile deţinute în Spania. Membrii CNI argumentează că Nastas ar fi comis abaterea fără intenţie.
Dorin Chirtoacă: „Din păcate, nici un funcţionar bănuit...
Primarul general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, spune, într-un interviu pentru Moldova Curată, că în perioada celor două mandate ale sale, mai mulţi funcţionari publici din cadrul Primăriei au fost bănuiţi de comiterea actelor de corupţie, însă nu au ajuns să fie condamnați. Chirtoacă afirmă că și în prezent în instituția pe care o conduce există funcţionari care îşi văd mai mult de interesele personale, decât de cele profesionale.
Un membru al Colegiului Disciplinar din cadrul CSM, sus...
Timp de patru luni, Olga Dorul, fostă membră a Colegiului Disciplinar (CD) din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a deţinut concomitent două funcţii. CSM a decis că aceasta, fiind membră a CD din partea societăţii civile, dar şi şefă de cabinet a ministrului de Interne, a admis o incompatibilitate de funcţii. Pentru această abatere, Olgăi Dorul i-a fost retrasă calitatea de membru al Colegiului Disciplinar. Aceasta însă a contestat decizia, argumentând că legislaţia nu impune restricţii membrilor CD.
Primarul satului Oxentea, condamnat la închisoare cu ex...
Judecătoria raionului Dubăsari l-a condamnat pe primarul satului Oxentea, Valeriu Rusu, la 1,6 ani de închisoare cu executare pentru exces de putere și aplicarea violenței asupra unei persoane aflate în exercițiul funcțiunii, iar pe secretara consiliului local - la 5,5 ani de închisoare. Unul dintre capetele de acuzare a fost înstrăinarea ilegală a trei terenuri aflate pe malul Nistrului, în zona de protecție a râului. Terenurile ar fi proprietate a statului, dar sunt gestionate de Agenția „Apele Moldovei”. Inițial, în calitate de inculpat apărea și inginerul cadastral din sat, dar în privința lui fapta a fost recalificată drept contravenție și nu i-a fost aplicată o pedeapsă, deoarece a expirat termenul de prescripție. Primarul a fost acuzat și de faptul că a aplicat violența asupra a două angajate ale Inspectoratului Fiscal Dubăsari, care, la sfârșitul anului 2012, au venit în satul Oxentea pentru a efectua un control operativ la agenții economici de la piața locală. Valeriu Rusu spune că ambele dosare, de aplicare a violenței și de abuz de putere, au fost fabricate, la baza lor stând plângerile unui consilier local, care a condus anterior colhozul din localitate.
Aici așteptăm comentariul tău!