Șefa Misiunii USAID în Moldova: ”Dacă trece proiectul de lege propus de MJ, Moldova se va compara cu cele mai represive regimuri din regiune”

Arhiva 14 iulie 2017 747

Șefa Agenției pentru Dezvoltare Internațională a SUA (USAID) din Republica Moldova, Karen R. Hilliard, a acordat portalului Moldova Curată un scurt interviu în care a vorbit despre justiție, reformele în domeniul judiciar, dar și despre încrederea populației în acest sistem. Totodată, diplomata și-a exprimat îngrijorarea referitor la proiectul de lege propus de Ministerul Justiției, prin care sunt impuse câteva măsuri restrictive în activitatea organizațiilor neguvernamentale din Moldova.



- Dnă Hilliard, Misiunea USAID în Moldova a contribuit în ultimii ani cu suport financiar și tehnic pentru reformarea sistemului judiciar. Multe din instanțele de judecată sunt renovate cu săli moderne. Chiar și așa, justițiabilii au încredere scăzută în acest sistem. Cum credeți, din ce cauză?

- Sunt câteva motive. În primul rând, chiar dacă procesul reformelor decurge bine, trebuie să treacă timp ca populația să simtă că lucrurile se îmbunătățesc. Cu alte cuvinte, este o întârziere dintre perioada de realizare a reformelor și percepția publicului asupra reformelor. Acesta este un lucru normal.

Noi vedem câteva îmbunătățiri în sistem, în comparație cu situația anilor trecuți, și mă refer la capitolul încrederii în justiție. Procesul de selectare a judecătorilor trebuie să fie transparent și motivația selectărilor trebuie să fie publicată, adică accesibilă oamenilor. Oamenii acum înțeleg că, în majoritatea cazurilor, dosarele sunt repartizate în mod aleatoriu.

În același timp, progresul reformelor în sistemul judiciar decurge mai greu în comparație cu așteptările oamenilor, dar și cu așteptările comunității donatorilor. Cred că acest lucru și influențează asupra încrederii scăzute a populație față de acest sistem. Așteptările sunt mari, însă performanțele nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor, chiar dacă s-au înregistrat anumite îmbunătățiri.

- În multe investigații jurnalistice au fost relatate cazuri în care judecători cu probleme de integritate au fost promovați. Totuși autoritățile competente nu reacționează la aceste cazuri. Credeți că acest lucru afectează imaginea justiției?

- Eu cred că într-o societate cu o democrație matură, guvernarea, de obicei, răspunde la ceea ce este prezentat de jurnaliști în investigațiile lor. Societatea civilă face lobby, jurnaliștii investighează pentru a arăta publicului cele ce se întâmplă. Într-o asemenea societate, guvernarea răspunde. Nu contează că ei sunt sau nu-s de acord cu cele relatate, dar răspund.

În Moldova, însă, această relație încă nu este stabilită. Eu cred că în unele cazuri guvernarea nu se simte obligată să răspundă celor relatate în media sau de societatea civilă. Situația este diferită în cazul când vorbim de democrații mature.

În alte situații, când acuzațiile ce li se aduc sunt nefondate, ei se simt obligați să răspundă, ca să spună că sunt false. În același timp, dacă cei care sunt învinuiți cred că acuzațiile sunt nefondate, ei nu sunt obligați să răspundă de fiecare dată.

Oamenii permanent spun ceva despre comunitatea de donatori și dacă este vorba despre critici serioase, noi răspundem, însă dacă este vorba de o sursă care nu se bucură de multă încredere, atunci nu răspundem. Însă, vorbind la general, încă nu există o dinamică bine determinată între societatea civilă și guvernare.

- Recent, Ministerul Justiției a propus un proiect de lege care conține prevederi restrictive pentru ONG-uri. Una din aceste condiții este ca organizațiile care beneficiază de finanțare din afara Republicii Moldova, să depună la Ministerul Justiției rapoarte financiare trimestriale și anuale. Reprezentanții ONG-urilor din țară spun că acestea sunt intimidări. Ce părere aveți despre această inițiativă legislativă?

- Noi credem că este alarmant proiectul care a fost prezentat recent. Este alarmant din câteva motive. În primul rând, din punctul nostru de vedere, până acum Moldova a avut un parcurs bun la capitolul susținerii societății civile și aici mă refer la faptul că a fost îmbunătățit cadrul legislativ în acest domeniu. Un exemplu în acest sens este că a fost adoptată așa zisa ”legea celor 2 %”, act legislativ potrivit căruia cetățenii Republicii Moldova pot dona ONG-urilor și fundațiilor de caritate două procente din taxele pe care le plătesc. Aceasta este o reformă minunată, fiindcă a fost promovată finanțarea din interiorul țării a societății civile.

Această inițiativă legislativă s-a dezvoltat în urma consultărilor publice cu societatea civilă. Din câte am înțeles eu, a durat aproape un an. Prima ediție a acestei inițiative a fost elaborată de societatea civilă împreună cu autoritățile, lucru efectuat în bază de consens.

Proiectul de lege propus de Ministerul Justiției este un pas înapoi. Restricțiile impuse în actualul proiect de lege sunt șocante, deoarece până acum guvernarea a avut un parcurs bun în colaborarea cu societatea civilă. Este o situație confuză. Mă tem acum că Moldova, dacă trece o astfel de lege, se va compara cu cele mai represive regimuri din regiune. Nu este un grup cu care Moldova vrea să se identifice. Noi rămânem nedumeriți și foarte îngrijorați. Este greu de înțeles cum Republica Moldova se identifică ca o democrație din Vest și dorește un parcurs european, dar totodată vrea să introducă o astfel de lege. Este incredibil…

Mulțumesc.

Interviu realizat de Lilia Zaharia



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Profil candidat: Nina Cereteu

Integritatea în activitatea politică

08 februarie 2019
2390
Arhiva

Preşedintele raionului Cimişlia, fără locuinţă în decla...

După alegerile locale din vara anului curent, în fruntea raionului Cimişlia a acces un reprezentant al Partidului Popular European, unul dintre cei mai tineri preşedinţi de raion, Mihai Olărescu, în vârstă de 30 de ani. Licenţiat în finanţe şi asigurări, Olărescu s-a lansat în politică cu puţin timp înainte de alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. Iniţial a făcut parte din organizaţia de tineret a PDM, dar după lansarea blocului lui Iurie Leancă, a decis să adere la PPEM. Şi-a propus candidatura la funcţia de primar de Cimişlia, dar colegii de partid au optat pentru o persoană cu mai multă experienţă. Au pierdut în cursa pentru funcţia de primar, în schimb PPEM a câştigat cele mai multe mandate în consiliul raional. Candidatura lui Olărescu a fost propusă la funcţia de preşedinte de raion şi a fost aprobată cu votul unei majorităţi PPEM-PDM.

10 decembrie 2015
872
Arhiva

Profil candidat: Remus Ciobanu

Integritatea în activitatea politică

23 ianuarie 2019
1016
Arhiva

Vicepreședintele Judecătoriei Botanica nu divulgă prețu...

Vicepreședintele Judecătoriei sectorului Botanica din municipiul Chișinău, Radu Țurcanu, refuză să indice în declarațiile de avere prețul autoturismelor pe care le deține. Familia sa este proprietară a două mașini, un Mercedes Benz și o Toyota Corola, ambele fabricate în anul 2010, dar cumpărate în 2011 și 2014. Pe de o parte, judecătorul spune că a indicat o singură dată valoarea lor, în declarațiile pentru anul în care acestea au fost cumpărate, de aceea nu le indică și în alți ani. Pe de altă parte, afirmă că prețul poate fi secret comercial, de aceea nu-l divulgă.

12 septembrie 2016
817
Arhiva

Profil candidat: Valerian Cristea

Integritatea în activitatea politică

20 februarie 2019
1346
Arhiva

Cel mai bogat angajat al Centrului Naţional Anticorupţi...

Mihail Gofman, fostul şef-adjunct al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), ar putea să revină în funcţie. Mihail Gofman, despre care Ziarul de Gardă a scris că ar fi cea mai bogată persoană de la CNA, cu avere înscrisă pe numele rudelor, a contestat în judecată decizia prin care a fost demis. În instanţă, ofiţerul CNA invocă faptul că atât membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), cât şi procurorii Anticorupţie au constatat anterior că el nu a încălcat legea. La rândul lor, reprezentanţii Centrului au cerut Parlamentului să anuleze actul CNI pentru că fiul lui Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei, care a semnat documentul, a fost subalternul angajatului demis. În acest fel, potrivit juriştilor, a fost admis un conflict de interese. 

02 decembrie 2014
852