Democratul de la conducerea raionului Drochia nu şi-a declarat averea la CNI
Chiar dacă are deja cinci luni de când conduce raionul Drochia, Vasile Grădinaru nu şi-a declarat averea la Comisia Naţională de Integritate (CNI), aşa cum prevede legea. El spune că nu ştie despre existenţa unui asemenea document şi dacă va fi nevoie, îl va completa.
Imediat după alegerile locale, în luna iulie, Vasile Grădinaru a fost ales preşedinte al raionului Drochia, fiind propus de Partidul Democrat din Moldova (PDM). El a fost ales cu voturile consilierilor democraţi, liberal-democraţi, comunişti şi ale celor din partidul condus de Iurie Leancă. Votul pentru Vasile Grădinaru şi l-au dat însă şi trei consilieri socialişti. În acelaşi timp, contracandidatul lui Grădinaru, Victor Darie, consilier pe lista Partidului Nostru, a fost susţinut de către nouă consilieri ai Partidului Nostru (PN), unul de la liberali şi alţi doi de la socialişti.
Alegerea preşedintelui raionului Drochia l-a înfuriat pe liderul PN, Renato Usatîi. Acesta a declarat pe Facebook că socialiştii i-au trădat. ”La fel ca în alte raioane, socialiştii şi-au arătat faţa lor adevărată de trădători, persoane fără cuvânt, pentru care interesul personal e mai presus decât încrederea alegătorilor. Nu mai zic nimic de ideologie de partid sau de principii. Sunt toţi o apă şi-un pământ: trădători...”, a scris Renato Usatîi.
Şi deputaţii PSRM s-au arătat deranjaţi de modul cum s-au împărţit voturile colegilor din Drochia, unii votând pentru democratul Vasile Grădinaru şi alţii pentru Victor Darie. Atunci deputatul socialist Vlad Batrîncea a declarat că-i exclude din partid pe consilierii raionali din Drochia, care au votat pentru alegerea unui preşedinte de la democraţi.
Averea preşedintelui nu este declarată la CNI
Deşi imediat ce a fost ales în funcţia de preşedinte de raion Vasile Grădinaru trebuia să depună la Comisia Naţională de Integritate declaraţia de venituri şi proprietate şi cea de interese personale, aşa cum prevede legea, el nu a făcut-o. Democratul spune că nu ştie despre obligativitatea ca un ales local să depună astfel de declaraţii, însă precizează că poate enumera, verbal, toate bunurile pe care le deţine. ”Am o casă în satul Şuri din raionul Drochia şi un apartament la Chişinău cumpărat cu doi ani în urmă”, ne-a spus Grădinaru.
Preşedintele raionului nu a putut spune cu exactitate care a fost venitul său pentru anul 2014, însă a menţionat o sumă cu aproximaţie: ”Cred că au fost în jur de 150 de mii de lei”. El a adăugat că nu deţine nici o maşină.
Preşedinţia îi dă bătăi de cap
Alesul local afirmă că funcţia de preşedinte de raion este una stresantă. ”Fără bani şi cu multe nevoi, e greu să faci faţă problemelor din localităţi. Mulţumim Domnului că am avut posibilitatea să plătim salariile angajaţilor din Consiliu pentru luna octombrie. Nu ştiu însă ce vom face în noiembrie”, spune Vasile Grădinaru.
El precizează că se obişnuieşte cu greu în această funcţie, deoarece se consideră ”om al pământului”. ”Eu am pregătire în domeniul agricol, apoi am fost mai mulţi ani preşedinte de colhoz în satul Şuri. De mai mulţi ani şi până vara aceasta, am condus firma ”Glia şurenilor”, care activează în domeniul agriculturii”, a adăugat preşedintele raionului. Deşi spune că nu prea are mari averi, ziarul local Glia Drochiană publica în luna iunie curent un articol în care se spune că dintre toţi agenţii economici din agricultură din satul Şuri, Vasile Grădinaru deţine cel mai mult pământ arabil, aproximativ 2000 de hectare. ,,A semănat mai multe culturi de câmp: şi floarea soarelui, şi sfeclă de zahăr, şi soia. Dar suprafaţa cea mai mare, aproximativ 800 de hectare, i-a revenit grâului. Mândria agricultorului este livada de piersici, sădită pe o suprafaţă nu mare, dar care bucură cu o roadă frumuşică. După părerea lui Vasile Grădinaru, nu trebuie pământ mult. Trebuie puţin, dar de-l lucrat la nivel, menţiona acesta la doar câteva zile înainte de alegerea sa în funcţie”, scria publicaţia locală.
Chiar şi acum, când e preşedinte de raion şi are alte responsabilităţi, Vasile Grădinaru este atras de pământ. La sfârşitul lunii octombrie curent, el declara tot pentru Glia Drochiană că îşi mai vizitează afacerea, care acum este administrată de altcineva ,,De când lucrez preşedinte de raion, pot să spun că am şters din agendă ora prânzului. În timpul dedicat mesei „trag o fugă” în gospodăria agricolă. Nu atât pentru a verifica, cât pentru a respira cu toţi plămânii”, afirma Vasile Grădinaru.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Acțiunea de regres împotriva judecătorilor Domnica Mano...
Trei judecători ai Curții de Apel Chișinău - Domnica Manole, Sergiu Arnăut și Gheorghe Crețu (ultimul - deja trecut în avocatură) - ar putea fi obligați de către instanță să achite statului suma de 787 886 de lei, care reprezintă valoarea prejudiciului pe care statul l-a plătit unei companii într-o cazuă judecată inclusiv de către Curtea de Apel Chișinău. Împotriva acestor magistrați Procuratura Anticorupție a pornit o procedură de regres la începutul anului 2016.
Încă un judecător urmărit penal. Denunțat de o persoană...
Procuratura Anticorupție l-a pus sub acuzare pe judecătorul Curții de Apel Chișinău Sergiu Arnăut (58 de ani), cercetat într-un dosar de corupere pasivă și trafic de influență. Informația a fost confirmată pentru Moldova Curată de șeful Procuraturii Anticorupție Viorel Morari. Dosarul a fost deschis în baza unui denunț al unei persoane, care a afirmat că Arnăut ar fi pretins o sumă de câteva mii de euro pentru a anula decizia primei instanțe și a emite o sentință mai blândă într-un dosar penal.
Noii miniștri Mircea Buga și Vladimir Grosu au avut an...
Declarațiile de avere ale noilor miniștri de la Sănătate și Justiție, Vladimir Grosu și Mircea Buga, arată că anul trecut ei au avut lunar, din salariu și premii, venituri pentru care alți angajați în domeniul public i-ar invidia - în jur de 20 de mii de lei. Astfel, Mircea Buga vine la minister la un salariu de aproape două ori mai mic decât cel pe care îl ridica anul trecut, la Compania Națională de Asigurări în Medicină. El are și o firmă prosperă, administrată de soția sa. Vladimir Grosu a ridicat, în medie, 17 mii de lei lunar de la Ministerul Justiției și a avut și alte venituri din activitatea didactică.
Dispersarea competenţelor de testare a integrităţii pro...
Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) a elaborat recent un proiect de lege pentru modificarea unui şir de acte legislative (Legea privind testarea integrităţii profesionale, Legea privind prevenirea şi combaterea corupţiei, Legea privind Codul de conduită a funcţionarului public, Legea cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie etc.) cu scopul de a înlătura neconcordanţele dintre Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind testarea integrităţii profesionale cu alte legi. Adiţional, autorii au argumentat că acest proiect derivă şi din necesitatea implementării unor acţiuni din Strategia Naţională Anticorupţie.
Experţii solicită pârghii legale pentru pedepsirea demn...
Accesul publicului la declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale demnitarilor şi funcţionarilor nu este asigurat, iar majoritatea instituţiilor publice nu se conformează normelor legale privind transparenţa obligatorie. În acelaşi timp, autorităţile abilitate cu funcţii de control nu verifică executarea respectării legislaţiei în acest domeniu, iar persoanele vinovate nu sunt sancţionate. Acestea sunt câteva din constatările dezbaterii publice „Accesul publicului la declaraţiile de avere şi proprietăţi în reţeaua Internet: contradicţii legale şi modalităţi de soluţionare”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) la 30 octombrie 2013.
