Democratul de la conducerea raionului Drochia nu şi-a declarat averea la CNI

Arhiva 18 noiembrie 2015 971
Vasile Grădinaru

Chiar dacă are deja cinci luni de când conduce raionul Drochia, Vasile Grădinaru nu şi-a declarat averea la Comisia Naţională de Integritate (CNI), aşa cum prevede legea. El spune că nu ştie despre existenţa unui asemenea document şi dacă va fi nevoie, îl va completa.



Imediat după alegerile locale, în luna iulie, Vasile Grădinaru a fost ales preşedinte al raionului Drochia, fiind propus de Partidul Democrat din Moldova (PDM). El a fost ales cu voturile consilierilor democraţi, liberal-democraţi, comunişti şi ale celor din partidul condus de Iurie Leancă. Votul pentru Vasile Grădinaru şi l-au dat însă şi trei consilieri socialişti. În acelaşi timp, contracandidatul lui Grădinaru, Victor Darie, consilier pe lista Partidului Nostru, a fost susţinut de către nouă consilieri ai Partidului Nostru (PN), unul de la liberali şi alţi doi de la socialişti.

Alegerea preşedintelui raionului Drochia l-a înfuriat pe liderul PN, Renato Usatîi. Acesta a declarat pe Facebook că socialiştii i-au trădat. ”La fel ca în alte raioane, socialiştii şi-au arătat faţa lor adevărată de trădători, persoane fără cuvânt, pentru care interesul personal e mai presus decât încrederea alegătorilor. Nu mai zic nimic de ideologie de partid sau de principii. Sunt toţi o apă şi-un pământ: trădători...”, a scris Renato Usatîi.

Şi deputaţii PSRM s-au arătat deranjaţi de modul cum s-au împărţit voturile colegilor din Drochia, unii votând pentru democratul Vasile Grădinaru şi alţii pentru Victor Darie. Atunci deputatul socialist Vlad Batrîncea a declarat că-i exclude din partid pe consilierii raionali din Drochia, care au votat pentru alegerea unui preşedinte de la democraţi.

Averea preşedintelui nu este declarată la CNI

Deşi imediat ce a fost ales în funcţia de preşedinte de raion Vasile Grădinaru trebuia să depună la Comisia Naţională de Integritate declaraţia de venituri şi proprietate şi cea de interese personale, aşa cum prevede legea, el nu a făcut-o. Democratul spune că nu ştie despre obligativitatea ca un ales local să depună astfel de declaraţii, însă precizează că poate enumera, verbal, toate bunurile pe care le deţine. ”Am o casă în satul Şuri din raionul Drochia şi un apartament la Chişinău cumpărat cu doi ani în urmă”, ne-a spus Grădinaru.

Preşedintele raionului nu a putut spune cu exactitate care a fost venitul său pentru anul 2014, însă a menţionat o sumă cu aproximaţie: ”Cred că au fost în jur de 150 de mii de lei”. El a adăugat că nu deţine nici o maşină.

Preşedinţia îi dă bătăi de cap

Alesul local afirmă că funcţia de preşedinte de raion este una stresantă. ”Fără bani şi cu multe nevoi, e greu să faci faţă problemelor din localităţi. Mulţumim Domnului că am avut posibilitatea să plătim salariile angajaţilor din Consiliu pentru luna octombrie. Nu ştiu însă ce vom face în noiembrie”, spune  Vasile Grădinaru.

El precizează că se obişnuieşte cu greu în această funcţie, deoarece se consideră ”om al pământului”. ”Eu am pregătire în domeniul agricol, apoi am fost mai mulţi ani preşedinte de colhoz în satul Şuri. De mai mulţi ani şi până vara aceasta, am condus firma ”Glia şurenilor”, care activează în domeniul agriculturii”, a adăugat preşedintele raionului. Deşi spune că nu prea are mari averi, ziarul local Glia Drochiană publica în luna iunie curent un articol în care se spune că dintre toţi agenţii economici din agricultură din satul Şuri, Vasile Grădinaru deţine cel mai mult pământ arabil, aproximativ 2000 de hectare. ,,A semănat mai multe culturi de câmp: şi floarea soarelui, şi sfeclă de zahăr, şi soia. Dar suprafaţa cea mai mare, aproximativ 800 de hectare, i-a revenit grâului. Mândria agricultorului este livada de piersici, sădită pe o suprafaţă nu mare, dar care bucură cu o roadă frumuşică. După părerea lui Vasile Grădinaru, nu trebuie pământ mult. Trebuie puţin, dar de-l lucrat la nivel, menţiona acesta la doar câteva zile înainte de alegerea sa în funcţie”, scria publicaţia locală.

Chiar şi acum, când e preşedinte de raion şi are alte responsabilităţi, Vasile Grădinaru este atras de pământ. La  sfârşitul lunii octombrie curent, el declara tot pentru Glia Drochiană că îşi mai vizitează afacerea, care acum este administrată de altcineva ,,De când lucrez preşedinte de raion, pot să spun că am şters din agendă ora prânzului. În timpul dedicat mesei „trag o fugă” în gospodăria agricolă. Nu atât pentru a verifica, cât pentru a respira cu toţi plămânii”, afirma Vasile Grădinaru.

Lilia Zaharia



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...

Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au  ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor. 

18 septembrie 2017
778
Arhiva

Profil candidat: Constantin Botnari

Integritatea în activitatea politică

19 ianuarie 2019
1511
Arhiva

Profil electoral: Gheorghii Tumba, candidat independent...

Gheorghii Tumba candidează independent la șefia primăriei din satul Avdarma, UTA Găgăuzia.

19 octombrie 2019
931
Arhiva

Dezbatere: „Accesul publicului la declaraţiile de avere...

30 octombrie 2013
852
Arhiva

Președintele raionului Sângerei, fondator și proprietar...

Președintele raionului Sângerei, Vasili Marandiuc, vine într-o funcție publică de conducere din agricultură. El este inginer de meserie, iar până a fi ales, a condus propria întreprindere agricolă, ”Alodiu-Nord”, care înregistrează anual venituri de milioane de lei. El mai deține cote-părți în alte două companii agricole. 

13 noiembrie 2015
777
Arhiva

Cel mai bogat angajat al Centrului Naţional Anticorupţi...

Mihail Gofman, fostul şef-adjunct al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), ar putea să revină în funcţie. Mihail Gofman, despre care Ziarul de Gardă a scris că ar fi cea mai bogată persoană de la CNA, cu avere înscrisă pe numele rudelor, a contestat în judecată decizia prin care a fost demis. În instanţă, ofiţerul CNA invocă faptul că atât membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), cât şi procurorii Anticorupţie au constatat anterior că el nu a încălcat legea. La rândul lor, reprezentanţii Centrului au cerut Parlamentului să anuleze actul CNI pentru că fiul lui Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei, care a semnat documentul, a fost subalternul angajatului demis. În acest fel, potrivit juriştilor, a fost admis un conflict de interese. 

02 decembrie 2014
793