Profil candidat: Vlad Batrîncea

Arhiva 19 ianuarie 2019 3816

Integritatea în activitatea politică



Vlad Batrîncea  a început să facă politică în tinerețe, deținând funcția de secretar al Organizaţiei Teritoriale a PCRM Râşcani. El este co-fondator al Fundației „Soluția” și al Asociației „Iubesc Moldova”. După ce a aderat la PSRM, este secretar executiv al acestei formaţiuni politice.

Vlad Batrîncea a fost înmatriculat la Facultatea de Istorie şi Filozofie a Universității de Stat din Moldova în 1999. Potrivit surselor de la această instituție de învățământ superior, studentul Batrîncea a fost exmatriculat în anul întâi din cauza restanţelor şi absenţelor de la ore. Pe site-ul Parlamentului, deşi ar trebui să fie, lipsesc datele din biografia sa, inclusiv cele despre studii. Deputatul a refuzat să ofere detalii despre asta, solicitat de reporterul Campaniei Pentru un Parlament Curat, spunând că, pentru el, nu este „interesant” acest subiect.

Wikipedia însă îl prezintă ca „politician şi jurist” din R. Moldova. Pe acelaşi site, sub fotografia lui se menţionează că şi-ar fi făcut studiile la Universitatea de Stat din Moldova şi la Universitatea Slavonă. Iuri Frunză, decanul Facultăţii de Drept a Universităţii Slavone, a declarat pentru „Jurnal de Chișinău” că Batrîncea a învăţat într-adevăr la această universitate, pe care a absolvit-o în 2010. În 2011, chiar a obţinut licenţa de master în Drept Internaţional.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

Vlad Batrîncea este unul dintre cei mai generoși sponsori ai PSRM în timpul tuturor campaniilor electorale ale acestei formaţiuni politice – pentru legislativele din 2014, pentru localele din 2015 și pentru prezidențialele din 2016. El apare în rapoartele financiare ale PSRM cu donații consistente, deși a declarat venituri modeste pentru 2013 și 2014.

De pildă, pentru 2013 și 2014, Batrîncea a declarat venituri în valoare de 85.585 de lei obținuți la „locul de muncă de bază”, din salariul de deputat și de secretar al PSRM. În același timp, el a făcut donații pentru PSRM în campania electorală din noiembrie 2014 în valoare de 90.000 de lei. Prin urmare, el a donat pentru formațiunea socialiștilor mai mult decât a câștigat în ultimii doi ani.

Pentru 1 ianuarie–31 decembrie 2015, Batrîncea a declarat venituri din salariul de deputat în valoare de 157.763 de lei. După primul an de mandat, Batrîncea a declarat că este proprietatul a o treime dintr-un apartament și a unui cont în bancă, deschis în 2015, fără a da alte amănunte.

Pentru alegerile locale din 2015, el a donat pentru PSRM, în campania electorală, nu mai puțin de 82.500 de lei, mai mult de jumătate din salariul său din acel an. Cu alte cuvinte, tot ce a obținut în prima jumătate de an din venitul declarat.

În 2016, conform declarației de avere, a declarat drept venituri 205.774 de lei din salariul de deputat. În același timp, l-a susținut financiar pe șeful său de partid, Igor Dodon, în campania electorală pentru alegerile prezidențiale cu 70.920 de lei.

Conform declaraţiei pentru 2016, a indicat venituri de 166.086 de lei din salariu.Totodată, deputatul socialist a declarat o nouă proprietate – o treime dintr-un apartament cu suprafaţa de 90 de metri pătrați. Batrîncea a indicat că acest imobil are o valoare de 575.145 de lei, circa 29.500 de euro, şi l-ar fi obţinut în 2016 prin moştenire.

Politicianul figurează drept fondator și conducător al DIVLAS-COM SRL, companie care se ocupă cu vânzarea de băuturi alcoolice, tutun și activități recreative și baruri. Deși este înregistrată ca fiind activă încă din 2004, societatea nu apare în nicio declarație de avere a deputatului. În această privință, el ne-a spus că nu are nicio firmă.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid

Batrîncea s-a evidențiat în decursul mandatului său de deputat printr-un comportament agresiv, cu accente șovine și xenofobe, în special la adresa românilor. Un episod de acest gen a fost a înregistrat chiar în Parlamentul Republicii Moldova, atunci când, la 10 martie 2016, deputatul a rupt harta României, motivând că în școală se învață istoria României, și nu cea a Moldovei.

Cu toate acestea, președintele Igor Dodon l-a decorat pe Vlad Batrîncea cu „Ordinul Muncii”, în februarie 2018,  „pentru merite deosebite în сonsolidarea statalităţii Republicii Moldova, contribuție substanțială la formarea societății civile și activitate prodigioasă pe tărâm social”.

„Cazier judiciar”

Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale a candidatului.    

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Arhiva

Legislativul a renunţat la portretele domnitorilor

Secretariatul Parlamentului a retras de pe site-ul Legislativului cererile iniţiale referitoare la achiziţionarea serviciilor de deservire a delegaţiilor oficiale, după ce Moldova Curată a semnalat nereguli la întocmirea criteriilor de selectare. La o zi de la apariţia articolului «Mimarea achiziţiilor publice în Legislativ: se cumpără servicii de deservire a delegaţiilor oficiale sau portrete de domnitori?» cererile au fost înlocuite cu altele, care conţin condiţii generale și nu se mai referă strict la felul în care trebuie să arate pereţii restaurantelor sau la ce tablouri trebuie atârnate pe pereţi.

23 februarie 2016
1444
Arhiva

Preşedintele Curţii de Conturi şi procurori, la CNI

În şedinţa din 16 ianuarie 2014, Comisia Naţională de Integritate a iniţiat controlul  averilor  a cinci procurori,  cinci angajaţi ai Curţii de Conturi  şi a examinat rezultatele controalelor pe numele a doi primari.

16 ianuarie 2014
2200
Arhiva

Vicepretorul sectorului Ciocana, care a admis o incompa...

Igor Moraru, unul dintre vicepretorii sectorului Ciocana din municipiul Chişinău, se află în incompatibilitate de funcții, deoarece deține și un mandat de consilier local în comuna Bubuieci din municipiu. Recent, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a stabilit că Igor Moraru nu și-a soluționat incompatibilitatea în termen de o lună, așa cum prevede legea. În consecință, el ar putea fi demis din funcția de vicepretor.

12 iunie 2016
1720
Arhiva

La Soroca, președintele raionului este medic, cu trei a...

De profesie medic, președintele raionului Soroca, Mihai Mâțu, a condus în ultimii trei ani Spitalul Raional. Împreună cu soția sa, care lucrează în calitate de asistentă medicală în același spital, a adunat, din această postură, trei apartamente, trei terenuri și trei automobile.

28 noiembrie 2015
1512
Arhiva

Pentru cine votăm la alegeri? Maia Sandu: tehnocratul c...

Maia Sandu este candidatul „Partidului Acțiune și Solidaritate” (PAS) înregistrat de CEC cu nr. 7 în cursa prezidențială. Este economist de profesie. În 1994–1998, 2005–2006 activează în cadrul Ministerul Economiei, în 1998–2005 — economist, Oficiul Băncii Mondiale în Moldova, din 2007 — coordonator de program, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, în 2010–2012 — consilier al directorului executiv, Banca Mondială, Washington DC, SUA. În 2012–2015 — ministru al Educaţiei în guvernele Filat 2 şi Leancă. 2014–2015 — membră a PLDM. Din 2016 — preşedinte al PAS[1].

14 octombrie 2016
1767
Arhiva

În structura CNI va fi şi un jurnalist. Cine şi cum îl...

Potrivit iniţiativei legislative de reformare a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), în componenţa acestei instituţii va fi creată o structură nouă, numită Consiliul de Integritate. Membri ai acestui Consiliu vor fi cinci reprezentanţi ai instituţiilor publice, unul din societatea civilă şi un jurnalist. Proiectul de lege prevede că jurnalistul va fi selectat de către Ministerul Justiţiei, însă unii jurişti şi reprezentanţi ai mass-media nu sunt de acord cu această modalitate de selectare. 

17 martie 2016
1898