Profil candidat: Vlad Batrîncea

Arhiva 19 ianuarie 2019 4214

Integritatea în activitatea politică



Vlad Batrîncea  a început să facă politică în tinerețe, deținând funcția de secretar al Organizaţiei Teritoriale a PCRM Râşcani. El este co-fondator al Fundației „Soluția” și al Asociației „Iubesc Moldova”. După ce a aderat la PSRM, este secretar executiv al acestei formaţiuni politice.

Vlad Batrîncea a fost înmatriculat la Facultatea de Istorie şi Filozofie a Universității de Stat din Moldova în 1999. Potrivit surselor de la această instituție de învățământ superior, studentul Batrîncea a fost exmatriculat în anul întâi din cauza restanţelor şi absenţelor de la ore. Pe site-ul Parlamentului, deşi ar trebui să fie, lipsesc datele din biografia sa, inclusiv cele despre studii. Deputatul a refuzat să ofere detalii despre asta, solicitat de reporterul Campaniei Pentru un Parlament Curat, spunând că, pentru el, nu este „interesant” acest subiect.

Wikipedia însă îl prezintă ca „politician şi jurist” din R. Moldova. Pe acelaşi site, sub fotografia lui se menţionează că şi-ar fi făcut studiile la Universitatea de Stat din Moldova şi la Universitatea Slavonă. Iuri Frunză, decanul Facultăţii de Drept a Universităţii Slavone, a declarat pentru „Jurnal de Chișinău” că Batrîncea a învăţat într-adevăr la această universitate, pe care a absolvit-o în 2010. În 2011, chiar a obţinut licenţa de master în Drept Internaţional.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

Vlad Batrîncea este unul dintre cei mai generoși sponsori ai PSRM în timpul tuturor campaniilor electorale ale acestei formaţiuni politice – pentru legislativele din 2014, pentru localele din 2015 și pentru prezidențialele din 2016. El apare în rapoartele financiare ale PSRM cu donații consistente, deși a declarat venituri modeste pentru 2013 și 2014.

De pildă, pentru 2013 și 2014, Batrîncea a declarat venituri în valoare de 85.585 de lei obținuți la „locul de muncă de bază”, din salariul de deputat și de secretar al PSRM. În același timp, el a făcut donații pentru PSRM în campania electorală din noiembrie 2014 în valoare de 90.000 de lei. Prin urmare, el a donat pentru formațiunea socialiștilor mai mult decât a câștigat în ultimii doi ani.

Pentru 1 ianuarie–31 decembrie 2015, Batrîncea a declarat venituri din salariul de deputat în valoare de 157.763 de lei. După primul an de mandat, Batrîncea a declarat că este proprietatul a o treime dintr-un apartament și a unui cont în bancă, deschis în 2015, fără a da alte amănunte.

Pentru alegerile locale din 2015, el a donat pentru PSRM, în campania electorală, nu mai puțin de 82.500 de lei, mai mult de jumătate din salariul său din acel an. Cu alte cuvinte, tot ce a obținut în prima jumătate de an din venitul declarat.

În 2016, conform declarației de avere, a declarat drept venituri 205.774 de lei din salariul de deputat. În același timp, l-a susținut financiar pe șeful său de partid, Igor Dodon, în campania electorală pentru alegerile prezidențiale cu 70.920 de lei.

Conform declaraţiei pentru 2016, a indicat venituri de 166.086 de lei din salariu.Totodată, deputatul socialist a declarat o nouă proprietate – o treime dintr-un apartament cu suprafaţa de 90 de metri pătrați. Batrîncea a indicat că acest imobil are o valoare de 575.145 de lei, circa 29.500 de euro, şi l-ar fi obţinut în 2016 prin moştenire.

Politicianul figurează drept fondator și conducător al DIVLAS-COM SRL, companie care se ocupă cu vânzarea de băuturi alcoolice, tutun și activități recreative și baruri. Deși este înregistrată ca fiind activă încă din 2004, societatea nu apare în nicio declarație de avere a deputatului. În această privință, el ne-a spus că nu are nicio firmă.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid

Batrîncea s-a evidențiat în decursul mandatului său de deputat printr-un comportament agresiv, cu accente șovine și xenofobe, în special la adresa românilor. Un episod de acest gen a fost a înregistrat chiar în Parlamentul Republicii Moldova, atunci când, la 10 martie 2016, deputatul a rupt harta României, motivând că în școală se învață istoria României, și nu cea a Moldovei.

Cu toate acestea, președintele Igor Dodon l-a decorat pe Vlad Batrîncea cu „Ordinul Muncii”, în februarie 2018,  „pentru merite deosebite în сonsolidarea statalităţii Republicii Moldova, contribuție substanțială la formarea societății civile și activitate prodigioasă pe tărâm social”.

„Cazier judiciar”

Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale a candidatului.    

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Eficientizarea controlului intereselor, veniturilor şi...

Concluzie // CNI riscă să rateze realizarea misiunii sale instituţionale

23 decembrie 2013
1875

Ajutor material cu ocazia zilei de naștere pentru prima...

Primarul orașului Ialoveni, Gheorghe Caracuian, și contabilul-șef al primăriei, Galina Caracuian,  vor beneficia de ajutoare materiale unice în valoare totală de peste zece mii de lei. Banii au fost acordați prin decizia consiliului orășănesc, cu prilejul jubileelor celor doi. Experții afirmă că decizia consiliului este ilegală.

18 octombrie 2013
2200

Șefii noii Autorități Naționale de Integritate vor ridi...

Conducătorii Autorității Naționale de Integritate (ANI), structură care urmează să fie creată la Chișinău în locul actualei Comisii Naționale de Integritate (CNI), vor ridica salarii de până la 20 de mii de lei lunar, adică de aproximativ 3 ori mai mari față de retribuțiile actualilor membri ai CNI. Asta prevede pachetul de legi privind reformarea sistemului național de integritate, intrat în vigoare la 1 august 2016.

01 august 2016
1714

Reproșurile președintelui raionului Ialoveni către aleg...

Președintele raionului Ialoveni, Lilian Carmanu, le-a reproșat consătenilor săi din Mileștii Mici, unde a fost primar înainte de a ajunge la conducerea raionului, că nu i-au acordat suficiente voturi candidatului Partidului Democrat, Ion Sula, în circumscripția 37, și astfel acesta nu a devenit deputat la alegerile din 24 februarie.

16 martie 2019
2064

Președintele Adunării Populare de la Comrat, declarat i...

Preşedintele Adunării Populare a Autonomiei Găgăuze, Dmitri Constantinov, care a deținut în același timp și funcția de administrator al Fabricii de spirt din Comrat SRL „Comvincom”, vrea să dovedească și la Curtea Supremă ca CNI nu a avut dreptate atunci când a stabilit că s-a aflat în situație de incompatibilitate. Constantinov a câștigat procesul cu CNI în prima instanță, dar l-a pierdut la Curtea de Apel. Avocatul său, Vitalie Nagacevschi, spune că alesul nu a fost remunerat pentru activitatea la întreprindere, de aceea incompatibilitatea nu ar fi existat. În plus, Constantinov şi-a dat demisia din funcţia de administrator la 18 aprilie 2013, după ce CNI a pornit controlul pe numele lui.

21 ianuarie 2016
1732

Regulamentul CSM care impune restricții jurnaliștilor...

Încercarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de a impune restricții accesului jurnaliștilor și cetățenilor la ședințele de judecată a eșuat. Regulamentul aprobat la sfârșitul lunii septembrie, dar despre care s-a aflat abia acum, după publicarea în Monitorul Oficial, va fi supus consultărilor publice. S-a întâmplat după ce câteva organizații de media au emis o declarație în care calificau acțiunea CSM drept abuz și solicitau ca documentul să fie anulat. 

25 octombrie 2016
1634