TRANSPARENŢA INSTITUŢIILOR PUBLICE – UN IDEAL GREU DE ATINS
La mai bine de 15 ani de la intrarea în vigoare a legislaţiei privind liberul acces la informaţii de interes public, cele mai multe instituţii publice din România şi Republica Moldova încă nu îşi publică rapoartele anuale de activitate. Mai mult, deşi transparenţa decizională este reglementată în România din 2003 şi în Republica Moldova din 2008, există mari lacune în ceea ce priveşte participarea publică la actul decizional în ambele ţări, fapt cauzat nu numai de lipsa de înţelegere sau de capacitate de implicare a cetăţenilor şi organizaţiilor civice, ci şi de„închiderea” instituţiilor publice.
Vedeţi mai jos o analiză tematică, realizată în cadrul proiectului „Podul bunei guvernări”.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Poliția de Frontieră refuză să divulge numele „operato...
Datele despre traversarea frontierei și plecarea în Italia a tinerei care a acuzat de neglijență medicii de la Centrul Mamei și Copilului nu au fost furnizate de către Poliția de Frontieră, ci de către un „operator extern”, care are acces la Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră (SIIPF). Asta susține conducerea Poliției de Frontieră, solicitată de Moldova Curată. Instituția nu divulgă însă numele acestui „operator extern”, invocând ”lipsa unui substrat factologic suficient”.
Unul dintre deputații aleși duminică are antecedente pe...
Unul dintre deputații noi aleși la 20 octombrie, socialistul Vitalii Evtodiev, a fost cercetat penal pentru falsificarea unei expertize. Ultima decizie în acest dosar a fost luată anul trecut de Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Vitalii Evtodiev a fost recunoscut vinovat, doar că nu a ispășit nici o pedeapsă, întrucât infracțiunea s-a prescris. Deputatul nu vrea să comenteze această cauză penală, spunând că însăși durata examinării în instanțe a acestui dosar ar vorbi despre multe.
XXXXY contra XXXXZ: secretizarea abuzivă a datelor din...
Pe portalurile instanțelor de judecată din Republica Moldova găsim tot mai frecvent hotărâri pronunțate în ședințe publice, din care nu înțelegem nimic, deoarece numele părților sunt ascunse, la fel ca și ale intervenienților accesorii, ale instituțiilor care sunt acționate în judecată etc. Uneori, este ascuns și numele Judecătoriei la care s-a judecat cauza, numele judecătorului și al grefierului. O astfel de decizie am găsit, de exemplu, la Judecătoria Soroca. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) refuză să comenteze situația și face trimitere la un regulament care stabilește modalitățile de publicare a hotărârilor pe paginile web. Dar cine verifică dacă acest lucru se face corect și nu abuziv, CSM nu are un răspuns.
Declaraţii de integritate semnate de miniştri la Chişin...
Declaraţiile de integritate semnate de către premierul Pavel Filip şi actualii miniştri stârnesc controverse. Chiar dacă au fost plasate pe pagina web a Guvernului, veridicitatea declaraţiilor este pusă la îndoială de către societatea civilă, atât timp cât acestea au fost semnate în taină. O altă situaţie este peste Prut. Deşi nu au fost semnate în public de către membrii Guvernului Cioloş, declaraţiile de integritate au fost stocate de către societatea civilă, iar presa are grijă să supravegheze ca demnitarii să respecte criteriile de integritate asumate la început de mandat.