Este inacceptabil ca membrii CNI să aibă aceleași salarii ca membrii Curții de Conturi

În Parlament, cu titlu de iniţiativă legislativă a unui deputat, a fost înregistrat un proiect de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative, care vizează activitatea Comisiei Naţionale de Integritate (proiectul nr. 441 din 06.11.2013).

Autorul proiectului, în Nota informativă, confirmă caracterul defectuos şi lacunar al cadrului legislativ privind declararea averilor şi intereselor personale, care abundă în norme echivoce, inexactităţi şi suprapuneri de competenţe. Recunoscând necesitatea unei noi legi în domeniu, autorul, prin proiect, nu insistă decât asupra eliminării celor mai majore impedimente în activitatea Comisiei Naționale de Integritate (CNI), impedimente care nu-i permite să fie funcţională, să înregistreze rezultate viabile şi să ofere unele produse finite pentru societate.

Astfel, se propune modificarea şi completarea mai multor acte legislative, în special pentru a:

Prin proiect, în fapt, se propun un şir de modificări şi completări la:

Ţinem să menţionăm că, într-un proiect de modificare şi completare a mai multor acte legislative, acestea trebuie să fie enumerate cronologic și consecutiv: de la cel mai recent adoptat, până la cel mai timpuriu. Totodată, la art. XVI, proiectul prevede modificarea şi completarea Legii nr. 158/2008, o completare la acelaşi act legislativ fiind conţinută şi la art. VII. Evident, aceste două articole trebuie să fie comasate într-unul singur. Pornind de la rigorile tehnicii legislative, proiectul are multe alte carenţe asupra cărora nu ne vom expune, scopul nostru fiind abordarea unor problemele esenţiale ce ţin de organizarea şi funcţionarea CNI.

Prin proiect, art. I pct. 3, se propune modificarea pct. 4 lit. d) din Regulamentul CNI, aprobat prin Legea nr. 180/2011, fiindu-i delegată CNI atribuţia de a constata nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi privind incompatibilitatea, sesizând instanţa de judecată în vederea atragerii persoanelor respective la răspundere contravenţională sau organele competente în vederea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale acestora. Referitor la aceste propuneri, insistăm asupra faptului că mecanismul de aplicare a sancţiunilor contravenţionale va deveni eficient doar în cazul în care CNI va fi abilitată nu numai cu competenţe de a constata, dar şi cu cele de a aplica sancţiuni contravenţionale pentru încălcarea prevederilor legale. În acest sens, trebuie să fie excluse nu numai orice competenţe ale Centrului Naţional Anticorupţie, dar şi ale instanţelor judecătoreşti. Instanţelor judecătoreşti ar trebui să le revină doar competenţa de a examina contestaţiile asupra proceselor-verbale întocmite, precum şi asupra sancţiunilor aplicate de CNI.

În același proiect se propune expunerea în redacţie nouă a mai multor prevederi din Regulamentul CNI, aprobat prin Legea nr. 180/2011, care vizează sesizarea, în anumite condiţii, a instanţelor judecătoreşti de către CNI în vederea anulării actului administrativ emis/adoptat, actului juridic încheiat sau a deciziei luate cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese. În opinia noastră, CNI ar trebui să poată să sesizeze instanţa îndată, în momentul în care constată conflictul de interese, şi nu după rămânerea definitivă a actului de constatare a conflictului de interese. Aceasta ar permite CNI să solicite instanţei, ca măsură de asigurare a acţiunii, suspendarea pe durata procesului a actului administrativ/actului juridic/deciziei litigioase. Altfel, aceste acte şi decizii continuă să fie executorii şi să prejudicieze interesul public până la rămânerea definitivă a actului de constatare a conflictului de interese, iar procesele de judecată în acest sens pot dura ani de zile.

În partea ce ţine de modificările şi completările propuse prin proiect la Legea nr. 158/2008, reţinem necesitatea intervenirii şi asupra prevederilor confuze din art. 59 alin. (2) din legea respectivă, potrivit cărora sancţiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data săvârşirii abaterii, cu excepţia sancţiunii disciplinare pentru încălcarea legislaţiei cu privire la declararea veniturilor şi a proprietăţii şi cu privire la conflictul de interese, care se aplică în termen de cel mult  6 luni de la data rămânerii definitive a actului prin care se constată săvârşirea abaterii disciplinare. Or, acestea nu pot să se refere la declaranţi, care sunt sancţionați contravenţional sau penal. Totodată, prevederile art. 59 alin. (2) din Legea nr. 158/2008 nu pot să se refere la persoanele responsabile de colectarea declaraţiilor, CNI fiind în imposibilitatea de a constata abateri disciplinare în privinţa acestora.

Prin proiect, art. XI, se mai propune excluderea din competenţele Consiliului Superior al Magistraturii a unor competenţe ce se suprapun cu competenţele de control ale CNI. Susţinând excluderea oricăror dublări de competenţe instituţionale în partea ce ţine de domeniul reglementat, reţinem importanţa unor intervenţii mai cuprinzătoare în acest sens. Ne referim, bunăoară, la necesitatea revizuirii prevederilor Legii nr. 271 din 18.12.2008 privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţiile publice, care, în versiunea actuală, prevede drept unul din factorii de risc - situaţiile care provoacă conflict de interese, unicul organ de verificare fiind Serviciul de Informaţii şi Securitate. Astfel de dublări de competenţe sunt inacceptabile şi între CNI şi Consiliul Superior al Procurorilor, Ministerul Afacerilor Interne, Centrul Naţional Anticorupţie.

Totodată, prin proiect se propune majorarea salariilor membrilor CNI, astfel ca acestea să fie la nivelul salariilor deţinute de membrii Curţii de Conturi. Această propunere este inacceptabilă. Or, membrii Curţii de Conturi, în virtutea art. 22 alin. (2) din Legea Curţii de Conturi, nr. 261 din 05.12.2008, au obligaţii mult mai complexe decât membrii CNI, inclusiv să dirijeze un sector încredinţat din domeniul activităţii de audit. Pe când, activitatea membrilor CNI, cu excepţia preşedintelui, se reduce la participarea la şedinţe. În atare condiţii, în privinţa acestora, similar membrilor care nu activează permanent la Comisia Electorală Centrală, ar fi mai justificată retragerea calităţii de persoane cu funcţii de demnitate publică şi achitarea doar a unor sume fixe pentru fiecare participare la şedinţe.

La general, în perspectivă, este necesară revizuirea modului de constituire a CNI. CNI este o autoritate-cheie în promovarea şi supravegherea conformităţii etice a serviciului public. În primul rând, remarcăm că nu este justificată colegialitatea CNI. Or, pornind de la atribuţii, inclusiv în partea ce ţine de constatarea contravenţiilor cu respectarea unor termene de prescripţie, CNI trebuie să fie un organ abil să acţioneze cu celeritate. În al doilea rând, numirile în funcţii ale membrilor CNI nu ar trebui să fie supuse unor negocieri politice, ci unei politici în domeniu pe termen lung. În acest sens, mai eficient ar fi ca CNI să fie condus unipersonal de un preşedinte, care ar putea fi asistat de un vicepreşedinte. Preşedintele şi vicepreşedintele CNI ar trebui să fie numiţi de către preşedintele R. Moldova, care, pornind de la statut şi exigenţele ce i se impun, este mai distant atât de Legislativ, cât şi de Executiv. Eventual, numirile ar putea fi precedate de un concurs public, fiind necesare şi norme legale în acest sens. În opinia noastră, aceasta ar asigura probitatea şi ar spori credibilitatea CNI.

Totodată, în perspectivă, reţinem necesitatea unor intervenţii mai cuprinzătoare în domeniul declarării şi controlului veniturilor, proprietăţii, intereselor personale. Este necesară sistematizarea prevederilor Legii nr. 16/2008 şi Legii nr. 1264/2002 într-un act legislativ unic, care ar reglementa ambele domenii: atât declararea intereselor personale, inclusiv soluţionarea conflictului de interese, cât şi declararea veniturilor şi proprietăţii. Actul legislativ sistematizat ar trebui să prevadă şi un formular unic al declaraţiei cu privire la interesele personale, venituri şi proprietate. Astfel: se va evita abordarea nejustificată diferită a conceptelor, inclusiv în partea ce ţine de termenele de depunere; se va evita dublarea informaţiilor solicitate a fi declarate de către declaranţi; se vor economici resursele, inclusiv umane, ale CNI. Mecanismul ar fi şi mai eficient, dacă s-ar pune în aplicare completarea declaraţiei on-line de către declaranţi printr-un sistem informaţional automatizat special securizat. Drept urmare, procesul de declarare şi control ar deveni mai economicos şi eficient, sporind şi capacităţile CNI de a verifica informaţiile conţinute în declaraţii.

Mariana Kalughin, expert,
Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei