Dorin Recean: „Polițiștii vor fi supuși testului cu poligraful în cadrul anchetelor de serviciu”
- Aproape săptămânal, Centrul Național Anticorupție anunță despre cazuri de corupție în care au fost implicați polițiști. Cât de gravă este, de fapt, situația?
Nu doar CNA semnalează astfel de cazuri. Noi avem și Serviciul de securitate internă, consolidat începând cu 5 martie 2013. Avem mult mai multe operațiuni decât CNA în acest sens. Dar este important să înțelegem că Ministerul Afacerilor Interne are 17 mii de angajați. Respectiv, incidența actelor de corupție în acest sistem este mai mare decât în altele. Țin să menționez din nou ceea ce spun cu fiecare ocazie - majoritatea polițiștilor sunt onești și își fac bine treaba. Cu părere de rău, avem o mică parte de polițiști corupți, care reușesc să strice imaginea întregului sistem. Pentru a combate corupția, trebuie să acționăm din două direcții. Să eliminăm oportunitățile de corupție, pentru că legile, regulile interne, hotărârile de Guvern, procedurile, lasă loc pentru faptele de corupție. Al doilea aspect ține de creșterea graduală a salariilor și a motivației pentru angajați.
- Înainte de a fi numit în funcția de ministru, ați fost într-o vizită de documentare în Georgia. Opinia publică se aștepta că veți prelua modelul georgian de reformare a Ministerului de Interne. Cât din modelul georgian ați preluat?
În primul rând, din punctul meu de vedere, lumea nu știe ce înseamnă modelul georgian. Toți asociază modelul georgian cu faptul că au fost dați afară toți polițiștii. Această operațiune a fost realizată doar cu 1600 de angajați din poliția rutieră. Ceea ce trebuie să învățăm de la georgieni este viteza cu care s-au mișcat. Noi nu avem, cu părere de rău, resursele de care a beneficiat Georgia, nici investiționale, nici materiale de susținere și de plată a salariilor.
- La noi ce s-a reușit în sensul reformelor? Cât de mulțumit sunteți de modul în care a fost reformată poliția rutieră?
Parțial s-a curățit sistemul. În special, în organele de urmărire penală și cele de asigurare a ordinii publice. În ceea ce ține de Inspectoratul Național de Patrulare, cifrele arată că în acest an s-au redus considerabil numărul de accidente rutiere. Avem o circulație mai puțin periculoasă, chiar dacă numărul de automobile și șoferi crește.
În cadrul reformei sistemului polițienesc am reușit să scăpăm de aproape o mie din așa-zișii „nacialnici” (șefi – n.r.) pe care i-am transferat în domeniul operațional. Astfel, dacă până acum raportul dintre șefi și polițiști era de 50 la 50, acum este de 19 la 81. Evident, asta a indus și un stres în fostul management de mijloc. Unii dintre cei care au fost eliminați azi apar la televizor în calitate de experți în domeniul afacerilor interne.
- Numărul de plângeri din partea cetățenilor despre cazurile de corupție comise de polițiști a crescut sau s-a micșorat?
Cazuri de corupție sunt raportate tot mai mult și mai mult. Există o anumită doză de încredere că noi vom face față. În plus, au apărut mai multe posibilități de raportare, inclusiv pe rețelele de socializare. Absolut în toate cazurile în care s-au depistat cazuri de tortură sau de corupție, sau încălcări disciplinare, am concediat persoanele vinovate.
- Cât de dese sunt astăzi cazurile de restabilire în funcție a polițiștilor prin decizie de judecată?
Noi ne străduim să limităm acest fenomen prin creșterea calității anchetelor de serviciu pe care le facem. Eu, ca ministru, nu sunt satisfăcut de o bună parte a deciziilor prin care trebuie să restabilesc în funcție mai multe persoane. De cele mai multe ori, sunt restabiliți cei cu funcții de top. Ei au capacitatea mai bună să influențeze anumite decizii și să se descurce în astfel de situații. Dar noi am găsit soluții pentru a-i determina, totuși, pe polițiștii care sunt restabiliți în funcție prin decizie judecătorească să își caute un alt loc de muncă. Mai nou, ei aleg să plece benevol.
- Anul acesta, în presă s-a scris despre cazul șefului adjunct al poliției rutiere municipale, Oleg Boboc, filmat în timp ce primea bani de la vreo 15 polițiști pentru a le permite să activeze. Ați reușit să stabiliți cine erau toți actorii implicați în această schemă?
Era o schemă locală, administrată de acest cetățean. O parte dintre cei care au denunțat acest caz au rămas să activeze în sistem. Alții au plecat. Unii au fost restabiliți prin decizie judecătorească și urmează să plece din nou. Important e că am eliminat această grupare care a existat. Acum, securitatea internă a MAI monitorizează foarte atent ceea ce se întâmplă în Inspectoratul Național de Patrulare pentru a preveni reapariția unor astfel de scheme. Astfel de monitorizări au loc și în alte subdiviziuni, pentru a putea depista la timp astfel de acțiuni.
- În ce subdiviziuni ale MAI ați mai descoperit astfel de scheme?
Astfel de scheme apar sporadic în diferite subdiviziuni. Noi ne străduim să nu le lăsăm să ia amploare și le tăiem din rădăcini. Serviciul de securitate internă administrează astăzi foarte multe dosare. Avem practic o triplare a acestora. Întotdeauna încurajez cetățenii să raporteze cazurile de abuz, corupție, maltratare și lipsa suficientă de atitudine. De asemenea, îndemn cetățenii să nu încalce regulile de circulație rutieră, să nu dea mită.
- Cu câteva luni în urmă a avut loc o descindere cu mascați la Comisariatul general de poliție din Chișinău. Atunci au fost suspendați din funcție un vicecomisar și șeful poliției criminale. Ce ați depistat atunci la comisariat?
Haideți să definim corect ce s-a întâmplat atunci la comisariat. Vreau să atrag atenția tuturor că acelea nu erau locuințele personale ale cuiva. Serviciul de securitate internă al MAI a mers să verifice regimul secret, cum se păstrează și se administrează materialele clasificate. Existau motive pentru ca această procedură să aibă loc așa cum a avut loc. Au fost depistate nereguli grave. Acum, are loc un proces penal pe acest caz, dar și unul pe descindere. Mai multe detalii nu vă pot da, pentru a nu prejudicia ancheta.
- Pe 7 aprilie curent, v-ați cerut scuze de la toți cetățenii R. Moldova pentru comportamentul polițiștilor după evenimentele din 7 aprilie 2009. Totuși, mulți dintre polițiștii-torționari au rămas să activeze în cadrul MAI. Cum se explică acest lucru?
Mesajul de pe 7 aprilie cred că a fost singurul meu mesaj politic de când am fost numit ministru. La 7 aprilie a existat, la început, o decizie politică pentru a nu interveni pentru restabilirea ordinii publice. Apoi a fost o decizie politică despre cum trebuie să se intervină. Acum, însă, încercăm să tratăm febra fără a trata boala. Noi, pe interior, trebuie să ne facem treaba. Avem o listă cu polițiștii implicați în actele de tortură de după 7 aprilie. Îi luăm pe rând și analizăm fiecare caz în parte. Am ajuns acum la numărul 42. Astfel, deja 42 de polițiști implicați în maltratarea tinerilor după 7 aprilie 2009 au fost concediați. Însă nu e neapărat ca aceștia să fi fost dați afară pentru ceea ce au făcut pe 7 aprilie. Au existat și alte motive. Totuși, trebuie să fim extrem de atenți, pentru că avem cazuri în care persoanelor care nu au participat la acele acte de tortură li s-a creat un context prin care cei care real au torturat i-au băgat în dosare.
- Cum vă explicați faptul că unii polițiști, în pofida salariilor mizerabile, au case și mașini luxoase?
Nu vreau să caut explicații. Noi pentru asta am adoptat o lege. Împreună cu CNA, vom recurge la monitorizarea stilului de viață al polițiștilor și toți cei care au averi nejustificate vor trebuie să răspundă pentru acest lucru și vor fi eliminați din sistem. Acum se lucrează la elaborarea mecanismului de aplicare a acestei legi. Am încredere că din toamnă vom putea începe monitorizarea.
- Ce măsuri veți mai întreprinde pentru a vă asigura că în organele de drept nu vor mai ajunge persoane predispuse spre corupție?
Încercăm să eliminăm oportunitățile de corupție. În următoarele trei luni vom institui serviciul psihologic special pentru a putea identifica persoanele predispuse spre corupție. Același lucru îl vom face și la Academia de Poliție. De asemenea, testul cu poligraful va fi folosit în cadrul anchetelor de serviciu.
- Ministerul de Interne a planificat revizuirea modului și a criteriilor de salarizare și majorare graduală a salariilor angajaților. Cum va fi făcut acest lucru?
Astăzi, salariul de bază al polițiștilor este foarte mic, cam 1800 de lei, iar venitul lunar, în funcție de cât s-a aflat în sistem, ce-a mai făcut, poate fi de trei-patru ori mai mare. Trebuie să mărim salariul de bază din contul suplimentelor la salariu, pentru ca acesta să fie motivant pentru noii angajați. De asemenea, negociem la Guvern să avem o creștere a salariului cu cel puțin 30 la sută. Pentru aceasta ar fi nevoie de circa 200 de milioane de lei anual.
- Ce părere aveți despre modul în care este gestionat dosarul „Pădurea Domnească”?
Din punctul meu de vedere, în acest dosar greșeala a fost făcută la început. Acum este foarte dificil să demonstrezi cuiva ceva, dacă nu s-a făcut imediat expertiza balistică necesară. Odată ce probele nu au fost administrate atunci corect, acum sarcina procuraturii va fi și mai dificilă, dar am încredere că aceasta va depune efort maxim pentru a rezolva acest caz.
- S-a schimbat ceva în modul de colaborare dintre MAI și Procuratura Generală de când a fost ales un nou procuror general?
Acum avem un nou management la Procuraturii Generale. Vreau să sper că reformele vor fi accelerate și se va îmbunătăți relația dintre poliție și procurori. Din punct de vedere instituțional avansăm, pentru că facem grupuri comune de lucru.
- În cazul deputatului Valeriu Guma, a oferit Interpolul de la Chișinău informații Interpolului internațional despre locul aflării acestuia?
Acest caz este administrat de autoritățile române. În virtutea statutului de deputat pe care îl are domnul Guma, trebuie să fie respectate anumite proceduri de către autoritățile române și acestea susțin că au inițiat aceste proceduri. Biroul internațional Interpol din R. Moldova a informat despre acest statut special al lui Valeriu Guma. Din acest moment, noi nu mai avem nimic de făcut în acest caz. Urmează deja cei de la București să administreze corespunzător cazul.
- Pentru ce ați fost amendat după accidentul în care ați fost implicat recent?
Cu 15 minute înainte de accident am discutat cu niște jurnaliști care pot confirma că nu am consumat băuturi alcoolice. Eu am fost amendat pentru că am deteriorat mașina de serviciu, care este un bun public. Dacă aș fi făcut acest accident cu propria mașină, nu eram amendat. Pot să vă asigur că nu am depășit viteza.
-Vă mulțumim!
Interviu realizat de Mariana Rață
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Primarul care a vândut un teren public nepotului său a...
Primarul satului Racovăț, raionul Soroca, Mihail Mitrofan, despre care Moldova Curată a scris că a vândut, prin licitație, un teren cu o suprafață de 20 de hectare nepotului său, aflându-se în conflict de interese, a fost condamnat de Judecătoria Soroca la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu și fals în acte publice. Anunțul vine de la Procuratura Generală, care susține că între timp s-au descoperit și alte încălcări de lege la încheierea acelei tranzacții.
Republica Moldova – mai jos în topul Indicelui Percepți...
Republica Moldova a coborât în clasmentul realizat de Transparency International, Indicele Percepţiei Corupţiei pentru anul 2016. Țara noastră a înregistrat un scor al IPC de 30 puncte şi s-a plasat pe locul 123 din 176 de ţări incluse în clasament. În 2015, scorul indicelui a fost de 33 puncte, Republica Moldova situându-se pe locul 103 din 168 ţări. Indicele se calculează la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie.
Dumitru Visterniceanu despre tăierea finanțării europen...
Dumitru Visterniceanu, unul dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii aflat la final de mandat, a vorbit în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre transparența concursului pentru funcțiile de membri ai CSM și despre tăierea finanțării europene pentru reformele în sectorul justiției din Republica Moldova. El susține că CV-urile candidaților ar fi putut fi publicate mai devreme și că nu a fost niciun motiv ca să nu fie făcute publice din timp.
Unele judecătorii nu fac publice registrele de evidență...
În unele judecătorii, registre de evidență a cadourilor primite de magistrați sau de conducătorii instanțelor de judecată nu există, iar unde există, nu întotdeauna sunt accesibile publicului, așa cum prevede legea. Asta au constatat experții Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției într-un studiu preliminar privind punerea în aplicare a instrumentarului anticorupție în sistemul judecătoresc.
Democrata Tatiana Golban ar fi fost numită în funcția d...
Șefa interimară a Direcției Educație, Tineret și Sport a sectorului Buicani din municipiul Chișinău, Tatiana Golban, ar fi fost numită în funcție, acum o lună, cu încălcarea legii. Cel puțin așa susțin unii juriști, care fac trimitere la Legea privind funcția publică. ”Odinul de numire este de contestat, întrucât Legea este absolut explicită în acest sens – doar funcționarii publici puteau fi numiți într-o astfeld e funcție”, spune experta anticorupție Mariana Kalughin.
Aici așteptăm comentariul tău!