Un nou membru al Consiliului de Integritate al ANI – Victor Micu, președintele CSM
Consiliul de Integritate (CI), care va alege președintele și vice-președintele viitoarei Autorități Naționale de Integritate (ANI), are încă un membru desemnat. Este vorba despre președintele Consililui Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, numit în această funcție de instituția pe care o conduce, la ședința din 6 septembrie 2016.
Solicitat de Moldova Curată, Victor Micu a lăudat noua legislație cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, menționând că aceasta oferă mai multe împuterniciri conducerii ANI și inspectorilor de integritate, care vor verifica declarațiile de avere și interese personale ale demnitarilor.
”Legea este binevenită, este mai severă față de legea precedentă, reglemetează unele situații mai concret, oferă mai multe împuterniciri inspectorilor de integritate pentru a verifica averile funcționarilor publici”, a subliniat președintele CSM.
Despre viitorul președinte al ANI, pe care îl va alege prin concurs, alături de ceilalți membri ai CI, Victor Micu spune că acesta trebuie să fie, în primul rând, o persoană integră, necompromisă și cu autoritate în rândul profesioniștilor din domeniu. Proaspătul membru al CI a dat asigurări că va fi un concurs foarte transparent, la care va participa și societatea civilă.
Cine va verifica declarațiile de avere ale membrilor Consiliului de Integritate?
Deși în legislație nu este specificat în mod expres, funcția de membru al CI nu va fi una remunerată, a explicat Victor Micu. În ceea ce privește declarațiile de avere și interese ale membrilor Consiliului, acestea urmează să fie verificare în mod obișnuit de Autoritatea Națională de Integritate, adică de inspectorii de integritate, a menționat președintele CSM. Legea cu privire la ANI, de asemenea, nu stabilește acest lucru în mod explicit. Norma spune, însă că membrii CI vor putea verifica dacă președintele și vice-președintele ANI, dar și inspectorii de integritate își depun în termenul stabilit declarațiile de avere și interese personale, dar le vor putea verifica doar pe cele ale conducerii ANI, nu și pe ale inspectorilor de integritate.
Doar doi din cei șapte membri ai CI au fost desemnați
Până în prezent, în afară de CSM, numai Consiliul Superior al Procurorilor și-a desemnat reprezentantul în cadrul Consiliului de Integritate, pe președintele CSP, Mircea Roșioru. Alți 5 membri urmează să fie desemnați câte unul din partea Parlamentului, Guvernului, Congresului Autorităților Locale (CALM) și doi membri ai societății civile, ce urmează să fie aleși prin concurs de către Ministerul Justiției.
Între prerogativele Consiliului de Integritate este și elaborarea regulamentului pentru concursul prin care vor fi aleși președintele și vice-președintele ANI, precum și organizarea concursului și validarea rezultatelor. De asemenea, CI va elabora regulamentul de selectare a inspectorilor de integritate, care urmează să fie aleși de către conducerea ANI.
Membrii CI vor putea propune președintelui Republicii Moldova și revocarea din funcții a președintelui și vice-președintelui ANI, în caz de abateri. De asemenea, CI va aproba strategia și planul de activitate al ANI și va analiza și aproba rapoartele anuale ale Autorității.
Membrii CI nu vor putea face declarații politice
Ședințele Consiliului de Integritate vor fi publice, fiind prezidate de un președinte de ședință, ales cu majoritatea voturilor membrilor desemnați. Ședințele vor fi considerate deliberative dacă la acestea vor participa 5 dintre membrii desemnați. Hotărârile Consiliului se vor adopta cu votul majorității membrilor desemnaţi și vor fi semnate de președintele ședinței. Prima şedinţă a Consiliului urmează să fie convocată de către preşedintele Autorității, în cel mult o lună de la numirea celui de-al cincilea membru al Consiliului.
Legislația mai stabilește că membrii Consiliului au obligaţia ca, în exercitarea atribuţiilor ce le revin, să se abţină de la exprimarea publică a convingerilor lor politice privind activitatea Consiliului sau a Autorității Naționale de Integritate şi să nu favorizeze vreun partid.
Mandatul unui membru al Consiliului de Integritate este de 5 ani, fără posibilitatea numirii pentru un alt mandat consecutiv.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Procurorii vor fi reprezentați în Consiliul de Integrit...
Viitorul Consiliu de Integritate, instituție care urmează să fie creată până la finalul acestei luni și care va avea misiunea să supravegheze activitatea Autorității Naționale de Integritate, are deja primul membru. Este vorba despre procurorul Mircea Roșioru, președintele Consiliului Superior al Procurorilor, desemnat prin hotărârea CSP din 11 august 2016.
O angajată a Procuraturii Generale, trimisă de CNI la P...
Un control inițiat din oficiu de către Comisia Națională de Integritate (CNI) a scos la iveală faptul că Victoria Găulică, specialist-principal în cadrul Secției control al urmăririi penale și asistență metodică a Procuraturii Generale, a omis din declarația de avere pentru anul 2014 o serie de bunuri. Comisia a constatat și o diferență vădită dintre venituri și bunurile dobândite în acel an. Soțul Victoriei Găulică, care este avocat, și care a reprezentat-o în fața membrilor CNI, susține însă că omisiunile sunt o consecință a unor erori și a unor circumstanțe speciale.
Datoriile de sute de mii ale judecătorilor, între riscu...
Circa 170 de judecători de la instanțele de fond şi de apel din Republica Moldova au indicat în declaraţiile lor de avere şi interese personale pentru anul 2016 împrumuturi de zeci sau sute de mii de lei, zeci de mii de euro sau lire sterline de la bănci şi rude. Împrumuturile au fost luate chiar dacă în ultimii ani salariile magistraţilor au crescut considerabil, comparativ cu cele ale altor bugetari, bunăoară medici sau profesori. Cel puţin opt dintre aceştia, cu datorii de sute de mii de lei, se angajează, spre deosebire de ceilalţi, să întoarcă banii în câțiva ani. Dacă e să raportăm la veniturile familiilor unora dintre ei, rambursarea datoriilor i-ar putea lăsa fără economiile adunate din salarii, pensii sau alte venituri legale. Au contractat credite și magistrați care dețin locuințe şi mașini scumpe. Constatările au fost făcute după ce am analizat cele 418 declaraţii de avere ale judecătorilor pentru anul trecut. Unii experţi subliniază că dependența magistraţilor de anumiți creditori trebuie privită ca factor de risc pentru sistem. Ei admit că unele din aceste împrumuturi de la persoane fizice pot fi privite ca forme quasi-legale de justificare a unor venituri ce ar fi fost obținute ilegal. Şi în cazul împrumuturilor de la persoane fizice, dar şi în cazul creditelor de la bănci, situaţia ar trebui monitorizată de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) ca să nu existe riscul ca unii creditori să influențeze examinarea unor dosare şi luarea unor decizii în favoarea lor.
Situaţie de incompatibilitate „excepţională” la Hânceşt...
Şeful Direcţiei Situaţiei Excepţionale (DSE) din Hânceşti este fondatorul unei întreprinderi de comercializare a produselor farmaceutice veterinare. Concomitent cu funcţia pe care o deţine, acesta este şi consilier local în comuna Bobeica, acelaşi raion. Experţii susţin că, în cazul respectiv, este încălcat regimul incompatibilităţii, deoarece un funcţionar public nu poate deţine în acelaşi timp două funcţii: una executivă şi alta electivă.
ONG-ul președintelui raionului Ialoveni, Lilian Carmanu...
Societatea Modernizată prin Aspectele Reformelor Teritoriale (SMART), o organizație neguvernamentală condusă de democratul Lilian Carmanu, actualul președinte al raionului Ialoveni, a beneficiat în acest an de un ajutor bănesc în valoare de 60 de mii de lei, acordat de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Demnitarul spune că acești bani vor fi utilizați pentru organizarea Festivalului ”La gura teascului”, planificat pentru data de 15 septembrie 2018. SMART este una dintre cele peste 50 de organizații care au semnat, în anul 2017, o declarație de susținere a introducerii votului uninominal, inițiativă a Partidului Democrat din Moldova (PDM).
INTERVIU// Alina Mungiu–Pippidi: ”Corupția din Republic...
Corupția sistemică, așa cum este în Republica Moldova, nu poate fi combătută doar prin adoptatea unor legi și instituirea unor structuri anticorupție, susține politologul din România Alina Mungiu-Pippidi, expertă în politici publice, buna guvernare, lupta anticorupție și democratizare, autoare a volumului ”În căutarea bunei guvernări: Cum au scăpat alte ţări de corupţie?”.