Profil candidat: Ghenadie Buza

Arhiva 28 ianuarie 2019 2069

Integritatea în activitatea politică



Ghenadie Buza (54 de ani) este președintele raionului Hâncești și urmează să candideze pe circumscripția nr. 39 Sarata Galbenă. Este de profesie medic-chirurg și a activat practic toată viața în Spitalul Raional Hâncești. S-a implicat în politică inițial din partea PCRM, fiind consilier orășenesc, iar din 2010 a ajuns în Consiliul Raional ca reprezentant al Partidului Democrat (PDM). A fost ales în funcția de președinte al raionului Hâncești pe 17 iulie 2015. Pentru candidatura sa au votat consilierii raionali ai PDM, PL și ai Blocului „PPEM - Iurie Leancă”, care au anunțat că ar fi format o Coaliție, dar și câte trei reprezentanți ai PCRM și PSRM. În total, Buza a obținut 21 de voturi din totalul celor 35 disponibile. Consilierii liberal-democrați din Consiliul raional Hâncești, în momentul când s-a votat președintele raionului, au acuzat că negocierile ar fi fost înlocuite cu „metode de șantaj și cumpărare” și au refuzat să participe la procedura de vot.

Ghenadie Buza este președintele Organizației Teritoriale PDM Hâncești. După ce a devenit președinte de raion, a renunțat la medicină. Conform spuselor sale, din postura de medic, a condus timp de mai mulți ani Comisia medicală pentru încorporarea recruţilor. Soția sa este şefă a secţiei Transfuzia sângelui din cadrul Spitalului raional Hânceşti, dar și directoarea Centrului Raional Maternal „Pro-Femina” din Hânceşti.

Integritatea în declararea averii și intereselor personale

Conform declarației de avere și interese pentru anul 2017, Ghendie Buza a avut un venit din salariul de președinte al raionului Hâncești de 136,2 mii de lei. Soția sa a indicat venituri de la Spitalul raional Hâncești (123 mii de lei), Centrul Pro-Femina (50,9 mii de lei), Î.M. „Regia Ara” (18,3 mii de lei), SRL „Taxi Auto” (20,3 mii de lei) și SRL „Dani Tur” (6 mii de lei).

Alți 50 de mii de lei (aproximativ 2,5 mii de euro) familia Buza susține că i-a încasat în 2017 din vânzarea unui automobil Mercedes. Din declarațiile de avere anterioare putem deduce că Ghenadie Buza a vândut un Mercedes fabricat în 2010 și achiziționat în anul 2015. Prețul de piață al unei asemenea mașini depășește de câteva ori prețul indicat de Ghenadie Buza în declarația de avere și interese pentru anul 2017.

De fapt, automobilul de model Mercedes ar fi costat, în momentul achiziționării, nu mai puțin de 15 mii de euro. Aceste informații se regăsesc într-o hotărâre de judecată în care figurează numele lui Ghenadie Buza (atașat). Mai exact, în 2017, acesta a fost acționat în judecată de către Vasile Bîzdîga, fostul său cuscru, care a cerut Judecătoriei Hâncești recunoașterea unei datorii de 15 mii de euro, a dobânzii de întârziere în mărime de 5185 de euro și a cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii, Bîzdîga a invocat că 24 martie 2015, aflându-se într-o parcare împreună cu Ghenadie Buza și alte persoane, a efectuat o tranzacție prin care a achitat suma de 15 mii de euro pentru un automobil Mercedes Benz, model E-class, anul producerii 2010, pe care l-a înmatriculat pe numele lui Ghenadie Buza. Vasile Bîzdîga reclama faptul că Ghenadie Buza, care era pe atunci cuscrul său, s-a obligat să restituie datoria până la 1 septembrie 2015, însă nu și-a onorat obligația. Bîzdîga a declarat că peste un an, la 12 martie 2016, a fost întocmită reclamația privind achitarea datoriei, care i-a fost înmânată lui Buza prin intermediul unui executor judecătoresc, dar că, tot atunci, Buza a declarat că nu va achita suma solicitată.

Vasile Bîzdîga le-a mai spus judecătorilor că nu a fost întocmit un document care să certifice existența împrumutului pentru că cei doi erau cuscri. Acesta s-a adresat și cu o plângere la Procuratura sect. Buiucani, însă pe 27 mai 2016, procurorii au refuzat să pornească urmărirea penală pe motiv că acțiunile lui Ghenadie Buza nu întrunesc elementele componenței de infracțiune, escrocherie. Procurorii au ajuns la concluzia că circumstanțele cazului sunt de natură civilă și că soluția este exclusiv de competența instanței de judecată.

Rând pe rând, Judecătoria Hâncești (17 iulie 2017), Curtea de Apel Chișinău (13 decembrie 2017) și Curtea Supremă de Justiție (15 august 2018) i-au respins pretențiile lui Vasile Bîzdîga. Judecătorii au ajuns la concluzia că nu ar exista probe care să certifice existența împrumutului. Și Ghenadie Buza, reprezentat în judecată de un avocat, a negat datoria.

Ghenadie Buza mai indică în declarația de avere și interese pentru anul 2017 faptul că familia sa este proprietara a patru loturi de teren obținute în perioada 2006-2011. Totodată, familia Buza deține, din 2015, an în care Ghenadie Buza a devenit președinte de raion, o casă de locuit în Hâncești, un garaj și un apartament de 56 m.p., cumpărat cu 38,5 mii de euro în mun. Chișinău.

Familia Buza a finalizat construcția casei din Hâncești în 2015. Conform datelor de la Cadastru, imobilul a fost dat în exploatare în februarie 2015, fiind înregistrat pe numele soției candidatului. Casa a fost ridicată pe un teren primit de aceasta cu titlu de donație încă în anul 2009. Conform informațiilor din declarația de avere și interese, imobilul are suprafața de 115 m.p. și o valoare cadastrală de 295 mii de lei.

Am reușit să aflăm că fiica mai mică a lui Ghenadie Buza este proprietara unui apartament în Chișinău pe str. Nicolae Testemițanu. Imobilul a fost procurat de aceasta în 2013, pe când avea vârsta de 19 ani.

Totodată, conform declarației de avere și interese pentru anul 2017, după ce a vândut Mercedes-ul, familia Buza a rămas cu două mașini mai vechi: un IJ 2715 fabricat în 1993 și un Daihatsu, fabricat în 1996 și cumpărat în 2002.

Aceste autoturisme nu apar în declarația declarația de avere și interese depusă de Ghenadie Buza la Comisia Electorală Centrală în campania electorală 2019.  În acest document, candidatul indică faptul că în perioada 2017-2018 a beneficiat de o indemnizație în valoare de 24,2 mii de lei de la Casa Teritorială de Asigurări Sociale, dar și de un „ajutor material” în valoare de 20 de mii de lei de la Consiliul Raional Hâncești.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice sau de partid

În luna iulie 2018, deputatul Grigore Cobzac, originar din r. Hâncești, l-a acuzat pe Ghenadie Buza, într-un text publicat pe portalul anticoruptie.md, că acesta ar participa la o schemă de racolare în PDM a primarilor din raion. „Schema se implementează simplu – activiștii PD din teritoriu semnalează în scris sau oral asupra domeniului de activitate al persoanei care trebuie convertită la PD. O fac fie la partid, fie direct organelor de anchetă. Reacția este una fulgerătoare și apare dosarul penal sau controlul financiar. La scurt timp după asta, „clientul” este vizitat de o echipă de la partid din patru-cinci oameni în frunte cu președintele raionului, Ghenadie Buza, și reprezentantul Guvernului în teritoriu, Ion Mereuță. Oferta-i simplă – „hotărâm întrebarea”, dar treci la PDM. La un asediu mai lung au cedat majoritatea celor abordați”, acuza Grigore Cobzac.

În campania electorală pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2016, Ghenadie Buza a donat pentru candidatul PDM, Marian Lupu, retras ulterior din cursă, suma de 70 de mii de lei, în condițiile în care, în acel an, familia sa a raportat venituri de 257 de mii de lei (aproape ⅓ din venituri au fost donate partidului).

Cazier judiciar      

Nu există informații despre eventuale abateri contravenționale sau penale ale candidatului.

Notă: L-am căutat pe Ghenadie Buza în luna octombrie 2018 pentru a obține comentarii la acuzațiile aduse de Grigore Cobzac, dar și răspunsuri la întrebările legate de averea sa. El a refuzat să răspundă la întrebări prin telefon, menționând că vrea „să-l vadă în ochi pe omul cu care discută”. Buza a precizat că se afla la volan, chiar daca în declarația de avere și interese pentru perioada 2017-2018 nu a arătat că deține vreun automobil. Încercările repetate de a discuta cu Ghenadie Buza au eșuat. Căutat repetat în luna ianuarie 2019, când deja se înregistrase la CEC în calitate de candidat, democratul nu a răspuns la telefon și nici la mesajul cu solicitarea de a purta o discuție. La Consiliul Raional Hâncești am fost informați că Buza a degrevat din funcție, în timp ce la oficiul PDM din Hâncești ni s-a spus că liderul organizației este plecat în teritoriu. În cazul în care, după apariția acestui articol, Ghenadie Buza va dori să beneficieze de dreptul la replică, portalul Moldova Curată îi va publica opinia.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Arhiva

Viorel Chetraru: în prezent la CNA se află sechestrate...

În Republica Moldova nu există o politică integrată de gestionare și recuperare a activelor, ceea ce face dificilă colectarea probelor, sechestrarea, confiscarea și recuperarea veniturilor. De asemenea, instituțiile de la Chișinău nu au experiență în identificarea, sechestrarea și confiscarea bunurilor peste hotare. Acestea sunt concluzii formulate de un expert  al Institutului Basel de la Geneva, care a realizat un studiu referitor la situația pe domeniu în Republica Moldova. 

31 mai 2016
1368
Arhiva

Mass-media, cu peniţa pe averea şi interesele demnitari...

De la constituirea Comisiei Naţionale de Integritate(CNI), presa a avut un rol semnificativ în depistarea cazurilor în care subiecţi ai declarării erau suspectaţi de încălcarea regimului juridic al conflictului de interese, al incompatibilităţii de funcţii sau situaţii de tăinuire a unor proprietăţi sau maşini scumpe. Deoarece majoritatea subiecţilor declarării vizaţi în actele de constatare ale CNI scapă basma curată, instituţia pierde pe zi ce trece din credibilitate. Experţii sunt de părere că pentru ca CNI să capete încredere din partea societăţii, aşa cum o are instituţia similară din România, ea ar trebui urgent reformată.

17 iulie 2015
1716
Arhiva

Judecători cu apartamente de pomană

Pe parcursul ultimilor cinci ani (2012-2017), din bugetul municipiului Chișinău au fost alocați peste 127 de milioane de lei pentru asigurarea cu apartamente a unor persoane care au dat Primăria în judecată cerând locuințe sau pentru încheierea cu aceasta a unor tranzacții de împăcare. Printre beneficiari de astfel de apartamente, dar și de bani, sunt și magistrați. Unii, deși au primit apartamente gratuite din fondul locativ al municipiului Chișinău, s-au îmbogățit între timp și cu alte locuințe: unele achiziționate la prețuri preferențiale, alte - cumpărate la preț de piață. Sunt și judecători care au părăsit sistemul judecătoresc la scurt timp după ce s-au pricopsit cu apartamente gratuite în Capitală.

20 decembrie 2017
2055
Arhiva

Judecătorii, la control

Judecătorii din R. Moldova vor fi obligaţi să-şi verifice starea de sănătate o dată la cinci ani, iar candidaţii la funcţiile de judecător vor trece un examen medical până la derularea concursului pentru suplinirea funcţiei. Un ordin în acest sens a fost înregistrat în Registrul actelor juridice de către Oleg Efrim, ministrul Justiţiei, la 19 iunie curent.

27 iunie 2013
1824
Arhiva

Înțelegeri de milioane la primăria municipiului Chișină...

Consiliul Municipal Chișinău (CMC) urmează să examineze, astăzi, mai multe proiecte scandaloase care au fost ținute în secret până în ultimul moment. Acestea se referă la privatizarea a zeci de hectare de pământ din capitală și la darea în arendă la prețuri simbolice a mai multor spații în centrul orașului, printre care și monumente arhitecturale de importanță națională. Beneficiarii acestor proiecte sunt consilieri municipali comuniști, liberali și neafiliați, dar și mai mulți membri ai Partidului Liberal.

05 septembrie 2013
2064
Arhiva

ONG-ul președintelui raionului Ialoveni, Lilian Carmanu...

Societatea Modernizată prin Aspectele Reformelor Teritoriale (SMART), o organizație neguvernamentală condusă de democratul Lilian Carmanu, actualul președinte al raionului Ialoveni, a beneficiat în acest an de un ajutor bănesc în valoare de 60 de mii de lei, acordat de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Demnitarul spune că acești bani vor fi utilizați pentru organizarea Festivalului ”La gura teascului”, planificat pentru data de 15 septembrie 2018. SMART este una dintre cele peste 50 de organizații care au semnat, în anul 2017, o declarație de susținere a introducerii votului uninominal, inițiativă a Partidului Democrat din Moldova (PDM).

17 august 2018
2132