Viața frumoasă a funcționarilor din Gagauzia. Milioane de lei cheltuite nejustificat

Salarii și premii suplimentare, campanii de promovare personală, sărbători și cheltuieli pentru cadouri din bani publici – toate acestea sunt componente ale guvernării fostei bașcane Irina Vlah (2015-2023), constatate de Curtea de Conturi a Găgăuziei. Cheltuielile au fost făcute și în anii de criză, inclusiv pandemică, atunci când populația avea mai mare nevoie de susținere. Constatările au readus în discuție subiectul reducerii structurilor bugetare ale autonomiei, dar și pe cel al eficienței controalelor financiare făcute de Curtea de Conturi locală asupra modului cum sunt gestionați banii publici.

Fiecare țară are sărăbători naționale, celebrate anual, prin intermediul cărora este promovată cultura și autenticitatea tradițiilor. Autonomia găgăuză respectă și ea tradițiile, doar că uneori de o manieră care prejudiciază bugetul public.

În anii 2020 și 2021 Direcția aparatului bașcanei a cheltuit milioane de lei pentru diferite evenimente: servicii ale restaurantelor, cadouri, alcool, muzică și alte componente ale evenimentelor distractive, fără ca acestea să fie prevăzute în planul de achiziții, așa cum prevede legea. Cheltuielile mai întâi au fost făcute, apoi raportate. În anul 2020, de exemplu, la ceremonia de premiere a oamenilor emeriți, doar pentru bomboane s-au cheltuit 27 000 de lei. Până la 8 mii de lei constituiau cheltuielile pentru ceai și cafea la un singur eveniment. În 2021 pentru „coșuri” de revelion au fost cheltuiți 97 000 de lei. În anii 2021-2022 au fost folosiți banii din fondul de rezervă la cumpărarea cadourilor pentru copiii angajaților structurilor Comitetului Executiv. 

Irina Vlah la una dintre sărbătorile „Ziua moașelor”. Sursa: Pagina de Facebook a Irinei Vlah

„Ziua moașelor/Бабий день” este o sărbătoare necunoscută în Republica Moldova, dar care se marca în vechime în Rusia, în luna ianuarie, în semn de recunoștință pentru moașe și femeile care nasc. Administrația Irinei Vlah a sărbătorit-o timp de câțiva ani. Numai în anul 2020 pentru asta s-au cheltuit 56 000 de lei. Nu este clar de ce a fost nevoie de o asemenea sărbătoare și de ce la petrecere au fost invitate familiile membrilor Comitetului Executiv.

Miniștri scumpi

Sume importante au fost cheltuite și pentru cadouri la zilele de naștere ale miniștrilor:

• în jur de 10 mii de lei pentru primul ministru
• 5,5 mii de lei pentru ministrul de Interne
• peste 9,5 mii de lei pentru „felicitarea persoanelor oficiale” – care anume nu se precizează
• 6,8 mii de lei pentru felicitarea deputaților Parlamentului (fără precizarea numelor).

Persoanele oficiale din autonomie la fel primeau cadouri, dar nu atât de scumpe.

Premii de 2 milioane de lei

Raportul Curții de Conturi de la Comrat mai arată că în anii 2020 și 2021 din bugetul Găgăuziei s-au cheltuit 1,5 milioane de lei pentru premii acordate angajaților din Direcția aparatului bașcanei. Atunci în Direcție lucrau 46 de persoane și 15 locuri erau vacante (în anul 2020 – 5 locuri, în 2021 – 10 locuri). Pentru posturile vacante au fost prevăzuți bani din buget, care, ulterior, au fost împărțiți angajaților existenți.

Curtea de Conturi a mai constatat că unele direcții ale Comitetului Executiv au distorsionat rapoartele financiare în anul 2022. Direcția construcții a achitat angajaților premii în valoare totală de 100 000 de lei, fără să le treacă în raportul financiar, iar Direcția aparatului bașcanei a plătit premii cu 152 000 de lei mai mult decât permite regulamentul. Direcția agro-industrială nu a reflectat în raport achitarea a 316 000 de lei. În total, în trei ani, pentru premiile funcționarilor s-au cheltuit peste 2 milioane de lei. Solicitată să comenteze această constatare, fosta șefă a Direcției aparatului bașcanului în timpul Irinei Vlah, Olga Mitioglo, nu ne-a răspuns la întrebări.

În 2023, când conducerea Comitetului Executiv a fost preluată de Evghenia Guțul, numărul locurilor vacante s-a mărit până la 30. Astfel, angajații au primit câte un al doilea salariu, lucru justificat prin munca suplimentară pe care o fac.

Peste un milion de lei pentru mașini cumpărate în pandemie

În anii pandemiei, când Executivul recomanda primăriilor „să economisească dur banii bugetului”, din bugetul central al autonomiei au fost cumpărate trei autoturisme:

• 2020 – pentru Agenția de atragere a investițiilor și promovarea exporturilor – 295 000 de lei

• 2020 – pentru Direcția de relații externe – 324 000 de lei
• 2020 - pentru Administrația raionului Comrat – 297 000 de lei.

Suma totală cheltuită pe autoturisme depășește un milion de lei, deși deja în primele 9 luni ale anului 2020 Executivul anunța că încasările în bugetul regiunii sunt cu 14,5 milioane de lei mai mici decât în perioada similară a anului precedent. Atunci Executivul recomanda președinților de raioane și primarilor să „adopte un regim de austeritate” și să cheltuiască cu maximă prudență resursele bugetare, lucru care însă nu a fost valabil și pentru structurile administrației centrale a Găgăuziei.

Între timp, s-au redus cheltuielile pentru programele sociale

În anul 2021 în regiune s-a redus finanțarea pentru câteva programe sociale. Astfel, s-a alocat cu 5 milioane de lei mai puțin pentru programul de „extindere a sferei de folosire a limbii găgăuze”. De la 1 septembrie și până la 31 decembrie elevii din clasele a 5-a – a 12-a nu au mai fost alimentați la școală. În perioada 1 mai - 1 decembrie 2021, cheltuielile pentru întreținerea iluminatului stradal au fost lăsate în totalitate pe seama primăriilor. La fel, nu a fost prevăzut nici un leu pentru investiții capitale în sate.

În hotărârea Adunării Populare adoptată pe marginea controlului Curții de Conturi se menționează folosirea abuzivă a fondurilor bugetare în sumă de 1,5 milioane de lei, folosirea ineficientă a altui un milion de lei și utilizarea cu încălcarea legislații și a actelor normative a altor 12,2 milioane de lei.

Promovarea Irinei Vlah pe banii fondului de rezervă

Și fondul de rezervă al Găgăuziei a fost folosit deseori neadecvat. În anul 2023, de exemplu, pentru turneele prin țară ale ansamblului „Diuz-Ava” au fost alocate 139,2 mii de lei. În cadrul concertelor, Irina Vlah ținea discursuri, făcea fotografii cu primarii localităților, explicând că astfel promovează cultura găgăuzilor în toată Republica Moldova. Aceste concerte însă nu fuseseră planificate în buget.

De asemenea, pentru distribuția revistei „Rezultatele activității Comitetului Executiv al Găgăuziei în anii 2015-2023” din fondul de rezervă au fost cheltuiți 84,2 mii de lei. Același raport, pe pagina web a Comitetului Executiv este prezentat cu titlul: „Găgăuzia în cifre, anii 2015-2023. Raportul de activitate al echipei Comitetului Executiv condus de Irina Vlah”. Publicația abundă în fotografii ale fostei bașcane.

Coperta Raportului de activitate a echipei Irinei Vlah, publicat pe pagina web a Comitetului Executiv din autonomia găgăuză

Raportul a fost tipărit sub formă de carte în 45 de mii de exemplare și a fost distribuit pe finalul mandatului bașcanei. Menționăm că, potrivit legislației, fondul de rezervă este prevăzut pentru cheltuieli urgente, legate de situații excepționale. Nici concertele și nici „raportul de activitate” nu fac parte din categoria cheltuielilor urgente sau de situație excepțională.

La ședința din 19 noiembrie 2024 a Adunării Populare a Găgăuziei deputații au notat că Executivul folosește contrar destinației banii din fondul de rezervă. Cât privește evenimentele cu participarea Irinei Vlah, deputatul Alexandr Tarnavschii a adăugat că 1,5 milioane de lei au fost folosiți pentru promovarea bașcanei. Din cele 4,6 milioane de lei, cât a constituit fondul de rezervă, Executivul a cheltuit peste un milion de lei pentru 9 evenimente care nu au nici o legătură cu situațiile urgente sau cele excepționale.

Anul 2024: Comitetul Executiv continuă să folosească neadecvat banii din fondul de rezervă

Cheltuirea nejustificată a banilor din fondul de rezervă continuă și în timpul guvernării Evgheniei Guțul. În cazul situațiilor excepționale, nu toate primăriile primesc resursele necesare, așa cum prevede legea. La 6 octombrie 2024 la Ceadîr-Lunga a plouat cu grindină, fiind spălați 20 de kilometri de drum, stația electrică din localitate a ieșit din funcțiune, iar locuitorii au rămas fără apă și energie electrică. Prejudiciul total calculat a fost de 700 de mii de lei. Primăria a solicitat ajutor de la Comitetul Executiv, însă cererea a fost respinsă. În schimb, din fondul de rezervă au fost acoperite post-factum cheltuielile pentru Ziua Vinului, sărbătorită la 9 noiembrie: devizul de cheltuieli a fost aprobat de Executiv la 20 noiembrie 2024, în sumă totală de 441 de mii de lei, dintre care 99 de mii de lei – din fondul de rezervă.  

Două luni mai devreme, la 29 septembrie, din același fond Executivul a alocat 40 de mii de lei pentru construcția bisericii din Ceadîr-Lunga.

Prea multe funcții în Executuv

În perioada Irinei Vlah numărul de funcții în Executiv ar fi fost „umflat” artificial, au constatat anterior unii deputați ai Adunării Populare, care insistau să se facă optimizări. În anul 2022 deputatul Gheorghi Leiciu a declarat că trei structuri publice din regiune se ocupă de unul și același lucru – atragerea investițiilor: Direcția relații externe, Direcția economie și Agenția pentru atragerea investițiilor. Câțiva ani mai devreme, în anul 2017, însuși Executivul a încheiat un acord cu Uniunea Europeană pentru implementarea unui proiect de 3 milioane de euro (SLPA), care presupunea inclusiv reducerea numărului de angajați.

În cadrul acelui proiect, câteva direcții urmau să fie comasate, iar numărul de angajați – să fie redus, fapt despre care a anunțat în 2022 coordonatorul proiectului și fostul adjunct al bașcanei, Vadim Ceban. Optimizarea însă nu s-a produs, deși din proiect au fost cheltuiți bani pentru consilieri și elaborarea de documente referitoare la această reformă. Deputatul Alexandr Tarnavschi a anunțat, la un brieffing, în 2022, că ar fi vorba despre suma de 1,5 milioane de euro.

Vadim Ceban a adăugat că un expert contractat în cadrul proiectului a pregătit o analiză complexă și a elaborat recomandări pentru comasarea principalelor direcții ale Executivului. „Aceste propuneri sunt acum la Comitetul Executiv, dar de ce ele nu au fost implementate nu pot să vă spun”, a mai spus Ceban.

Le-am solicitat comentarii la acest subiect atât fostei bașcane Irina Vlah, cât și fostei șefe a Direcției aparatului bașcanei, Olga Mitioglo, însă nu am primit răspunsuri. Actualul șef al Direcției aparatului bașcanei Evghenia Guțul, Pavel Tulba, ne-a comunicat că în cadrul proiectului SLPA, finanțat de Uniunea Europeană, nu au fost prevăzuți bani și nici nu au fost luate măsuri pentru optimizarea funcțiilor.

Putem aștepta optimizări de la actualul executiv? O întrebare, două răspunsuri

La 25 august 2023, după ce autonomia a ales un nou bașcan, pe Evghenia Guțul, Adunarea Populară de la Comrat a votat noua structură a Comitetului Executiv: 15 direcții și 3 administrații raionale, adică tot atâtea câte existaseră anterior. Deputații au făcut, totuși, o mențiune: au cerut Comitetului Executiv să prezinte, până la 15 noiembrie 2024, o structură optimizată a Executivului, cu luarea în calcul a propunerilor făcute de deputați. O asemenea structură așa și nu a fost prezentată.

Șeful Direcției aparatului bașcanei, Pavel Tulba, ne-a oferit însă un alt răspuns la aceeași întrebare. Potrivit lui, hotărârea Adunării Populare privind necesitatea prezentării unui plan de optimizare are „caracter de recomandare”. El la fel a menționat dizolvarea Agenției pentru atragerea investițiilor drept un act de optimizare și a adăugat că Centrul de cercetare M.V. Marunevici a devenit o instituție separată, subordonată Executivului.

Curtea de Conturi a Găgăuziei: nu avem suficiente pârghii

La ședința Adunării Populare din 19 noiembrie 2024, deputații au întrebat-o pe președinta Curții de Conturi a Găgăuziei Elena Buneanu ce a întreprins Curtea pentru a opri cheltuirea contrară legii a banilor publici, lucru care se produce în mod repetat. „Curtea nu are suficiente pârghii de influență și unele structuri nu reacționează la interpelări. Uneori trec și două luni până primim răspuns la un demers oficial”, a răspuns Buneanu. Ea a evitat să răspundă la întrebarea câte sesizări a depus Curtea de Conturi la structurile de anchetă.

Am întrebat-o pe Elena Buneanu ce răspunsuri au oferit direcțiile Comitetului Executiv care au fost notificate să elimine neregulile. „Au făcut totul, au executat totul, ce nu au făcut, așteptăm să facă, vom monitoriza”, a fost răspunsul. Nu este clar dacă Curtea de Conturi a prezentat Adunării Populare raportul cerut anterior de deputați privind înlăturarea neregulilor înregistrate la Executiv în anii 2020-2021, întrucât ea a evitat să ofere un răspuns concret. Nici președintele Adunării Dimitri Constatinov nu ne-a oferit un răspuns. Alți câțiva deputați susțin că „nu țin minte” dacă documentul a fost prezentat sau nu.

Președintele Comisiei juridice din Adunarea Populară, Alexandr Dulgher, susține că, în cazul în care Curtea de Conturi nu se conformează legislației și nu prezintă deputaților informația despre reacția instituțiilor la rezultatele controalelor, va fi nevoie de modificarea legii, pentru a obliga Curtea să facă acest lucru. „Noi nu putem controla Curtea de Conturi, deoarece ea este un organ independent. Dar atunci când vedem întregul proces, putem interveni prin măsuri legislative, modificând anumite norme, care oferă un câmp mai larg în limitele legii”, a spus deputatul. În prezent, dacă constată un prejudiciu de peste 1000 de salarii minime pe economie adus Găgăuziei, Curtea de Conturi trebuie să sesizeze instituțiile de drept și să ceară demiterea persoanelor responsabile. Alexandr Dulgher consideră că acest plafon ar trebui redus, pentru ca în atenția anchetatorilor să ajungă cât mai multe încălcări de lege. Atât Dulgher, cât și Alexandr Tarnavschi, sunt convinși că dacă Curtea de Conturi a Găgăuziei ar face parte din Curtea de Conturi a Republicii Moldova, eliminarea neregulilor ar fi mult mai eficientă.

Expertă: este vorba despre ineficiență instituțională

Experta organizației Transparency International-Moldova Mariana Kalughin consideră că situația descrisă mai sus vădește ineficiență instituțională: „Nu poate fi considerată eficientă o instituție care nu se preocupă de rezultatul muncii sale”. Potrivit ei, rapoartele anuale ale Curții de Conturi trebuie să conțină nu doar informații despre controale, dar și despre modul cum sunt executate prescripțiile de înlăturare a neregulilor. „În conformitate cu Leagea cu privire la Curtea de Conturi, conducătorii entităților controlate trebuie să informeze Curtea, în termen de o lună, despre măsurile luate pentru recuperarea prejudiciilor sau eliminarea neregulilor descoperite. Dacă actele întocmite în urma controalelor nu corespund cerințelor procesului penal și de aceea nu pot servi drept bază pentru pornirea unor cauze penale, atunci trebuie fortificate abilitățile profesionale ale angajaților Curții de Conturi. Dacă însă este vorba despre nedorința organelor de drept de a face muncă suplimentară, atunci e nevoie de o insistență instituțională în sesizări”, a mai explicat Mariana Kalughin.

Elena Celak