Costul reconstrucției lacului de acumulare „Valea Morilor”, majorat an de an din cauza tergiversării termenului de executare al lucrărilor

Curățarea albiei râului Bâc este o promisiune „cu barbă”, făcută de către autorități în mai multe rânduri. Încă în 2014, fostul primar al mun. Chișinău, Dorin Chirtoacă, a început lucrările de curățare a albiei râului Bâc pe un segment care era afectat de inundații. An de an se fac ajustări la buget și realocări din bani publici, dar problema rămâne nerezolvată. Experții spun că tergiversările sunt înregistrate deoarece autoritățile nu gestionează eficient banii publici.

Lucrările de curățare a albiei râului Bâc, terminate în 5 ani, în loc de 22 de luni 

În luna mai 2023, Consiliul Municipal Chișinău a votat Proiectul de reabilitare a râului Bâc, în valoare de 240 de milioane de lei, dintre care 80 de milioane de lei proveneau dintr-un grant european. Atunci autoritățile anunțau că albia râului Bâc va fi curățată și reabilitată în cadrul unui proiect finanțat de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Primăria municipiului Chișinău informa atunci că împreună cu BERD au semnat un acord de împrumut și unul de grant în valoare totală de 12 milioane de euro. Banii erau alocați pentru implementarea proiectului de reabilitare a râului Bâc și protecție împotriva inundațiilor din capitală.

În iulie 2023, grupul de lucru pentru achiziții a decis micșorarea valorii contractului cu 5.483.441 de lei, pe motiv că o parte dintre lucrările de construcție au fost executate de către un alt operator economic în timpul efectuării lucrărilor de reconstrucție a străzii Albișoara.

Albia râului Bâc, „inundată” de promisiuni

Curățarea albiei râului Bâc este o promisiune „cu barbă”, făcută de către autorități în mai multe rânduri. Încă în 2014, fostul primar al mun. Chișinău, Dorin Chirtoacă, a început lucrările de curățare a albiei râului Bâc pe un segment care era afectat de inundații. Patru ani mai târziu, în 2018, autoritățile au încheiat un contract, în mărime de 34,1 milioane de lei, și un termen de execuție de 22 de luni cu Societatea pe Acțiuni „FERARU-S”, care timp de 22 de luni s-a angajat să execute lucrări de curățare a albiei râului Bâc pe segmentul aflat între str. Petru Rareş și podul din str. Cantonului. Doi ani mai târziu, lucrările nu doar că nu au fost terminate, dar s-a constatat că antreprenorul mai are nevoie de resurse financiare pentru a le finaliza. Astfel, în iulie 2020, a fost încheiat un acord de ajustare cu 1.370.030 de lei și prelungirea termenului de valabilitate a contractului până la 31.12.2023.

Pe 23 februarie 2022 a avut loc o nouă ajustare la inflație a valorii contractului cu 2.818.102 lei, iar pe 27 februarie 2023, o a treia ajustare, cu 3.379.280 de lei.  Într-un răspuns al Direcției Construcții Capitale, administratorul interimar al întreprinderii a precizat că lucrările au fost finalizate, în decembrie 2023, fiind semnate procesul-verbal cu privire la terminarea lucrărilor și procesul-verbal de recepție finală. Pentru executarea obiectivului a fost achitată suma de 35.341.684 de lei. 

Expert: „Dacă nu sunt sursele financiare destinate achiziției, în special pentru investiții capitale, contractul nu va fi înregistrat și finanțat, până la rectificarea bugetului”

Expertul independent în achiziții publice, Serghei Merjan, subliniază că, potrivit legii, contractele de achiziţii publice se încheie conform procedurilor de achiziţie publică, pentru întreaga sumă atribuită unei achiziţii pe an, în temeiul planului de achiziţie și în limita alocațiilor aprobate.

Potrivit lui, lipsa continuității în implementarea unor proiecte investiționale mari ar putea fi legată de schimbări de priorități, inclusiv din cauza noilor factori de decizie,  adoptarea unor noi strategii/politici, de pandemie, de criza economică etc.. „Problema proiectelor de infrastructură nefinalizate a fost abordată de nenumărate ori de către instituțiile de control și asemenea achiziții (obiecte de infrastructură inițiate și ulterior abandonate) reprezintă pierderi de bani publici și trebuie asumate de către factorii de decizie din cadrul instituțiilor respective”, menționează Serghei Merjan.

Cu privire la ajustarea la inflație, expertul menționează că este important ca autoritatea contractantă să depună diligența necesară la planificarea și efectuarea achiziției și să prevadă în contract o formulă adecvată de ajustare, precum și s-o aplice regulamentar.

Acesta concluzionează că la ajustarea bugetelor trebuie să țină cont de riscurile asociate cu fiecare achiziție, iar după ajustarea acestora, este important să se monitorizeze și să se raporteze performanța achizițiilor în raport cu bugetul stabilit. Acest lucru permite corecții în timp util și îmbunătățirea proceselor viitoare de achiziție.

Mariana Colun

Această investigație este un produs al proiectului „Achiziţiile publice din Primăria municipiul  Chişinău sub lupa transparenței”, desfășurat de  către Transparency International-Moldova), în calitate de beneficiar de sub-grant al proiectului  „Consolidarea integrității în achizițiile publice”. Proiectul este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în colaborare cu Parteneriatul pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin abilitarea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante. Opiniile exprimate în cadrul proiectului și responsabilitatea pentru conținutul acestui produs aparțin autorilor proiectului și nu reflectă neapărat opinia   IDIS „Viitorul" și a donatorului.