Acte de constatare emise de ANI – anulate în instanțe pentru că sunt semnate de inspectorii de integritate

Mai multe acte de constatare ale Autorității Naționale de Integritate (ANI) au fost anulate de instanțele de judecată pentru motivul că acestea au fost semnate de către inspectorii de integritate, și nu de conducerea ANI. Astfel, mai mulți funcționari care ar fi admis conflicte de interese sau situații de incompatibilitate ar putea rămâne nesancționați, actele de constatare pe numele lor fiind declarate nule de judecători din prima instanță, mai exact de la Judecătoria Chișinău. ANI consideră că respectă legea și procedura pe care o aplică este perfect legală, iar experții în domeniu îi dau dreptate Autorității, făcând referire la legea specială ce reglementează activitatea acesteia.

Moldova Curată a identificat cel puțin cinci hotărâri de judecată prin care actele de constatare au fost anulate, fiind invocate diverse motive, dar în care unul se repetă, practic, cuvânt în cuvânt. Argumentarea potrivit căreia procedura ar fi încălcată prin faptul că actul de constatare este semnat de către inspectorul de integritate, dar nu de conducerea ANI, este identică în toate cele cinci hotărâri.

Pe cale de consecință, grație cadrului legal enunțat rezultă că actul de constatare se întocmește de inspectorul de integritate (art. 19 lit. g) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate) însă se emite din numele Autorității Naționale de Integritate și se semnează de conducerea ei (președinte, vicepreședinte). În acest context, a nu se confunda sintagma de ”întocmire” cu sintagma ”emitere, semnare” care dispun de o încărcătură semantică distinctă și nu urmează a fi confundate. De altfel, în acord cu art. 28 din Legea nr. 180 din 19 decembrie 2011, actul de constatare era emis de Comisia Națională de Integritate și semnat de președintele acesteia”. Trei dintre cele cinci hotărâri sunt semnate de judecătorul Marcel Gandrabur, iar două - de către judecătorii Igor Barbacaru și Iraida Secrieru-Coșleț.

Cine sunt funcționarii „scăpați” de instanțe?

O hotărâre de acest fel este emisă pe numele lui Dumitru Scoropat, reprezentat în instanță de către avocatul Anatolie Donciu, fost președinte al fostei Comisii Naționale de Integritate (CNI). Funcționarul a fost găsit de ANI în incompatibilitate de funcții nesoluționată în termenul legal, prin deținerea simultană a mai multor funcții publice, în perioada august 2015 - noiembrie 2019, (cea de șef adjunct al Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Sîngerei, șeful Direcției administrare fiscală, inspector principal al Secției deservire persoane fizice a Direcției deservire fiscală Sîngerei în cadrul Direcției generale administrare fiscală Nord a Serviciului Fiscal de Stat) și a funcției publice elective de consilier în Consiliul local Prepelița, raionul Sîngerei. Potrivit actului de constatare, anulat prin hotărârea pronunțată de către judecătorul Marcel Gandrabur, la 31 iulie 2020, Dumitru Scoropat urma să fie eliberat din funcție și să fie decăzut din dreptul de a mai ocupa funcții publice pentru o perioadă de 3 ani. Dosarul este în procedură la Curtea de Apel Chișinău.

La 24 septembrie 2020, același magistrat pronunță o hotărâre similară, anulând actul de constatare pe numele Nataliei Jovmir, numită pentru a exercita temporar interimatul  funcției   de   primar,   fiind   secretar   al   consiliului   local, și care ar fi încălcat regimul conflictelor de interese, încheind cu soțul său un contract de achiziție de valoare mică. Ea de asemenea urma a fi decăzută din dreptul de a ocupa o funcție publică pe un termen de 3 ani. Dosarul este, de asemenea, în procedură la Curtea de Apel Chișinău.

Judecătorul Marcel Gandrabur își continuă practica și mai pronunță o hotărâre argumentată identic, sancționând semnarea actelor de constatare de către inspectorii de integritate. La 2 februarie 2021 anulează un act pe numele primarului satului Pociumbăuți, raionul Râșcani, Vitalie Țîței, care s-ar fi aflat în  conflict de interese prin faptul că a semnat contracte de arendă a mai multor terenuri agricole cu întreprinderea individuală a fiului său, de asemenea, a luat în arendă pentru primărie un automobil al soției sale și l-a angajat la primărie pe fiul său, în calitate de paznic, pentru o perioadă nedeterminată. De această dată, inspectorul de integritate a prezentat în instanță o procură eliberată de președinta ANI, Rodica Antoci, prin care se atestă acordarea împuternicirilor acestuia să reprezinte interesele  Autorității.

Un alt asemenea caz îl vizează pe ofițerul principal al Serviciului prevenție al Secției situații excepționale Sîngerei, Veaceslav Jimbea, care ar fi admis incompatibilitate  de funcții, în  perioada 2015-2019, fiind funcționar public cu statut special de ofițer superior la Glodeni și apoi la Sîngerei și obținând, totodată, venituri din activitatea de consilier raional la Fălești. Judecătoarea Iraida Secrieru-Coșleț a emis o hotărâre la 10 noiembrie 2020 prin care a anulat actul de constatare, inclusiv din motivul că este semnat de către inspectorul de integritate care l-a și întocmit. Textul este identic cu cel din argumentarea dată anterior de către judecătorul Marcel Gandrabur.

La fel a procedat și judecătorul Igor Barbacaru, la 23 noiembrie 2020, anulând actul de constatare pe numele Irinei Șișcanu, şefă a Biroului de probaţiune Ungheni al Inspectoratului Naţional de Probațiune, găsită în incompatibilitate ANI, deoarece deținea și mandatul  de  consilier  în  Consiliul  Raional  Ungheni. 

ANI nu este de acord cu asemenea motivații și spune că nu-și va modica practica

Autoritatea Națională de Integritate consideră că practica actuală, ca inspectorii de integritate să semneze actele de constatare pe care le întocmesc, este una perfect legală, potrivit unui comentariu oferit de instituție, la solicitarea portalului MoldovaCurată.md.

„Pe acest subiect nu este nimic definitiv, pe  subiectul Țiței, nu este o decizie finală, în celelalte cazuri este vorba despre examinarea lor în prima instanță, mai sunt și instanța de apel, recurs. Este prematur să se facă acum concluzii pe marginea acestui subiect. Până la emiterea unei decizii definitive a instanței, ANI nu va aplica normele altfel decât le percepe la moment, considerând practica actuală, în ceea ce privește semnarea actelor de constatare de către inspectori, una perfect legală”, mai susține ANI.

Expertă anticorupție: Tocmai acest scop a urmărit procesul de reformare a ANI – sporirea independenței procesului de control

Și experta anticorupție Mariana Kalughin consideră că instanța interpretează eronat unele prevederi legale. Potrivit ei, nu se iau în considerare reglementările speciale referitoare la procedurile de control pe care le face ANI.

„Instanța eronat face referire la prevederile art. 19 lit. g) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate. Or, prevederile citate sunt de ordin general, reglementările speciale conținându-se în capitolul IV din lege – Procedura de control a averii și al intereselor personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor. Astfel, în sensul art. 34 alin. (4) din Legea nr. 132/2016, inspectorul de integritate încetează procedura de control al averii și al intereselor personale prin emiterea unui act de constatare. În accepțiunea generală, prin emiterea unui act se înțelege și semnarea acestuia. În același sens sunt și prevederile art. 38 alin. (1) din legea menționată, prevederi aplicabile controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.

Potrivit raportului de activitate al ANI, pe parcursul anului 2020, Autoritatea a câștigat în instanțele de judecată 76 de dosare, iar alte 29 de dosare au fost pierdute. Dintre acestea, în prima instanța au fost pierdute 19 cazuri, 6 cazuri în instanța de apel și 4 dosare în recurs.

Natalia Zaharescu

Acest material apare cu suportul Fundației Soros Moldova. Fundația nu intervine în politica editorială a redacției.