Cazul Eni de la Termoelectrica: ANI a refuzat controlul averii, Procuratura îl cercetează pentru îmbogățire ilicită

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a refuzat inițierea controlului averilor pe numele fostului director al Termoelectrica,  Veaceslav Eni, pe motiv că petiționarul care a sesizat ANI nu ar fi adus suficiente argumente și dovezi că acesta ar deține avere nejustificată. De asemenea, din petiție lipsește motivarea, iar autorul sesizării nu a cooperat cu inspectorul de integritate, se mai spune în actul de refuz. Totuși, la câteva zile după publicarea refuzului ANI de a iniția controlul, Procuratura Anticorupție a anunțat că îl bănuiește pe Veaceslav Eni de îmbogățire ilicită.

După intrarea în vigoare a modificărilor la legislația privind activitatea ANI și la regimul averilor și intereselor, adoptate de guvernarea PAS, Autoritatea este obligată să publice nu doar actele de constatare finale, ci și procesele-verbale de inițiere și de refuz la pornirea controalelor. Decizia de inițiere sau refuz o ia inspectorul căruia i-a revenit sesizarea, după o verificare prealabilă. Noile prevederi au extins termenul verificării prealabile de la 15 la 30 de zile.

Refuz la inițierea controlului pentru că petiționarul nu a prezentat destule probe

În cazul fostului director al Termoelectrica,  Veaceslav Eni, care și-a anunțat demisia începând cu data de 1 decembrie 2021, verificarea prealabilă a durat 15 zile, sesizarea fiind depusă înainte de schimbarea legii. Sesizarea nu este făcută publică și nici numele autorului ei, potrivit legislației, iar inspectorul argumentează în procesul verbal de refuz că petiționarul nu ar fi prezentat suficiente probe. Este citată parțial sesizarea, în care autorul denunță faptul că Veaceslav Eni „deține mai multe bunuri imobile care de jure sunt înscrise pe alte persoane, dar de facto sunt deținute de el în municipiul Chișinău, în localitatea Molovata, Dubăsari, și în România, localitatea Vatra Dornei”. După examinarea sesizării, inspectorul de integritate Cristina Ciubotaru a stabilit că aceasta nu ar fi corespuns cerințelor referitoare la petiții, „s-a constatat că obiectul nu a fost expus clar și amănunțit și lipsește motivarea sesizării, astfel că nu corespunde cerințelor prevăzute în codul administrativ”, după cum se subliniază în document.  În actul de refuz se mai subliniază că în privința alegațiilor din sesizare, precum că „Eni Veaceslav ar deține bunuri imobile care de jure sunt înscrise pe alte persoane, dar de facto sunt deținute de el în România, localitatea Vatra Dornei”, petiționarul nu a prezentat probe, precum nici nu a înlăturat neajunsurile și nu a prezentat informații suplimentare după caz, ca urmare a solicitării inspectorului de integritate.

Sesizarea nu conține date „care pot convinge un observator imparțial că Eni Veaceslav a admis o eventuală încălcare a regimului juridic al declarării averilor și intereselor personale”

„Analizând conținutul sesizării, precum și anexele atașate, și luând în considerare necooperarea petiționarului, inspectorul menționează că acestea nu conțin date, informații care pot convinge un observator imparțial că Eni Veaceslav a admis o eventuală încălcare a regimului juridic al declarării averilor și intereselor personale. Corespunzător, în lipsa unui temei bine determinat și a probatoriului pertinent ce ar contura o bănuială rezonabilă privind existența/inexistența unor bunuri și a informațiilor din declarațiile de avere și interese personale, stocate în SIA e-Integritate, inițierea controlului averii în privința lui Eni Veaceslav nu-și găsește justificare”, se precizează în procesul verbal de refuz.

Inspectoarea de integritate Cristina Ciubotaru a mai ajuns la concluzia că mai multe imobile la care a făcut referire petiționarul se regăsesc în declarațiile de avere și interese depuse de către Veaceslav Eni, iar imobilele din localitatea Molovata, raionul Dubăsari îi aparțin concubinei acestuia și, de asemenea, au fost indicate în declarația depusă pentru 2020. Referitor la alte imobile, inspectoarea se rezumă la informația că acestea nu sunt deținute în niciun fel de către subiectul declarării sau de membrii familiei sale, iar în privința bunurilor din România, localitatea Vatra Dornei, afirmă că „petiționarul nu a prezentat probe, precum nici nu a înlăturat neajunsurile și nu a prezentat informații suplimentare”, la solicitările repetate ale inspectorului.

Serviciul de presă al ANI: „În verificarea prealabilă a inspectorului nu a fost identificat un temei de la care să fie pornit controlul”

În aceste circumstanțe, am solicitat lămuriri din partea ANI, în contextul în care se creează impresia că, pentru a da curs unei sesizări, inspectorul are nevoie de o amplă investigație din partea petiționarului, cu dovezi și evidențe pe care ar trebui să le dobândească de fapt inspectorul, în virtutea funcției sale. Șefa serviciului relații cu presa al ANI, Maria Dastic, a explicat că pentru a iniția o procedură de control, trebuie să existe bănuiala rezonabilă, iar „în verificarea prealabilă a inspectorului nu a fost identificat un temei de la care să pornească control”. „Petiționarul a fost informat că nu se rezultă o bănuială rezonabilă din ce a scris în petiție și poate să prezinte o altă sesizare, pe care ANI o va examina și după caz va iniția control. Inspectorul a făcut mai multe solicitări la petiționar, dar acesta nu a mai răspuns nici la emailuri și nici la telefon. Totuși i-a fost expediat răspunsul că oricând mai poate apela la ANI”, a precizat Maria Dastic. Totodată, ea a argumentat că, atunci când se ajunge în instanțe, se examinează foarte atent fiecare etapă a controlului, inclusiv sesizarea în baza căreia a fost inițiat. „Când mergem în instanța de judecată, inspectorii și juriștii sunt purtați prin ședințe multiple legate de multe proceduri, începând de la modul în care a venit petiția și felul în care a fost tratată, până la decizia actului de constatare. De aceea, orice petiție se analizează amănunțit și se iau deciziile strict în conformitate cu tot cadrul normativ”, a argumentat șefa serviciului relații cu presa al ANI. 

Am revenit cu precizări după ce, la 24 noiembrie, Procuratura Anticorupție a anunțat că directorul Termoelectrica este bănuit într-un dosar penal de îmbogățire ilicită, în condițiile în care ANI a refuzat să inițieze control pe numele lui. „Îmbogățirea ilicită este de competența Procuraturii. Noi, chiar dacă efectuăm un control al averii și depistăm bănuieli de îmbogățire ilicită, facem denunț către Procuratura”, a adăugat Maria Dastic.

Președinta ANI, Rodica Antoci: pe cazul Eni a fost depusă o sesizare la Colegiul disciplinar al ANI

Pe de altă parte, președintă Autorității,  Rodica Antoci, a declarat la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV 8, că pe numele inspectorului de integritate care a examinat cazul Eni a fost depusă o sesizare la Colegiul disciplinar al ANI și este examinat de un grup de anchetă. Totodată,  pe un alt caz, pe care ANI de asemenea a refuzat să inițieze un control, cel al fostului președinte al Consiliului Concurenței,  Marcel Răducan, a fost pornit controlul, a mai anunțat  Rodica Antoci. Despre acest caz, Moldova Curată a scris că  ANI a fost obligată de instanța de judecată să inițieze un control, pe un eventual conflict de interese, după ce inițial a refuzat acest lucru.

Președinta ANI a mai declarat că vor fi revizuite toate procesele-verbale de refuz în privința inițierii controalelor, emise pe parcursul acestui an și pentru această situație a dat vina pe o prea mare independență a inspectorilor de integritate, care nu pot fi verificați pe parcursul controalelor. „Acum avem securitatea internă care are sarcina, în două luni, să analizeze toate procesele verbale de refuz din anul curent și să identifice problematicile și motivele refuzului. După ăsta, voi revizui și, personal, voi depune sesizări. (....) Trebuie să fie un bici care să monitorizeze", a spus Rodica Antoci, subliniind că este necesară instituirea funcției de șef al Inspectoratului de Integritate, care să verifice tot procesul de lucru al inspectorilor.

Veaceslav Eni și Termoelectrica nu comentează

I-am solicitat o reacție lui Veaceslav Eni, prin intermediul serviciului de presă al Termoelectrica, înainte ca acesta să-și dea demisia, însă nu am primit niciun răspuns. Ulterior, după anunțul privind demisia, biroul de comunicare al companiei Termoelectrica ne-a informat că nu oferă comentarii la acest subiect.

Experta anticorupție, Mariana Kalughin: „Sarcina probării nu revine petiționarului. Inspectorul de integritate ar fi trebuit să investigheze plenar cazul Eni”

Experta anticorupție Mariana Kalughin atrage atenția asupra faptului că sarcina probării nu-i revine petiționarului, ci inspectorului de integritate. Ea se referă și la procedurile de control birocratizate, dar și la faptul că procurorii au refuzat anterior să inițieze dosare penale pe îmbogățire ilicită,  la sesizările ANI.

„În virtutea art. 29 alin. (1) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, ANI poate fi sesizată în formă scrisă (prin poștă/fax/e-mail) sau în formă verbală. Sesizarea urmează a fi consemnată într-un proces-verbal. Legea nr. 132/2016 nu specifică elementele sesizării, în acest sens fiind aplicabile prevederile Codului administrativ referitoare la conținutul petiției. Astfel, în corespundere cu art. 75 alin. (1) din Codul administrativ, petiția trebuie să conțină: numele și prenumele sau denumirea petiționarului; domiciliul sau sediul petiționarului și adresa de poștă electronică dacă se solicită răspuns pe această cale; denumirea autorității publice; obiectul petiției și motivarea acesteia; semnătura petiționarului. După caz, în măsura disponibilității, petiția poate fi însoțită de documente sau dovezi considerate utile de către petiționar pentru susținerea petiției sale. Evident, sarcina probațiunii nu revine petiționarului. Tocmai inspectorul de integritate, pornind de la informațiile comunicate de petiționar, ar fi trebuit să investigheze plenar cazul Eni. Fără a da vreo calificare circumstanțelor, câteva concluzii sunt de reținut. Procedurile de control sunt excesiv de birocratizate. În speță, procedura de verificare prealabilă a sesizărilor nu a adus decât consum de efort și timp. Regretabilă este formalizarea și mai multă a controlului averii urmare a modificărilor  operate recent în lege. Aceasta va aduce atingere eficienței ANI. O altă concluzie ar fi - menținerea dublelor standarde în activitatea procurorilor. Or, avem multiple cazuri de refuz la pornirea urmăririi penale pe fapte de îmbogățire ilicită, drept motiv fiind invocată tocmai lipsa constatărilor în acest sens ale inspectorilor de integritate. Ar fi importantă uniformizarea practicilor aplicate de procurori. În așa fel, va spori previzibilitatea și credibilitatea Procuraturii, care, actualmente, nu pare decât să răspundă unor comenzi, în special, politice. Or, și anterior, Procuratura ne informa despre cazuri de dosare pornite pe pretinse fapte de îmbogățire ilicită – cazuri pornite spectaculos, dar fără să finalizeze cu condamnări”, a subliniat Mariana Kalughin.

Învinuit de îmbogățire ilicită, într-un dosar inițiat de Procuratura Anticorupție

Directorul general al Termoelectrica, Veaceslav Eni, a fost recunoscut și audiat în calitate de bănuit în cadrul unei cauze penale pornite pentru îmbogățire ilicită. Potrivit Procuraturii Anticorupție, în cadrul urmăririi penale, au fost acumulate probe din care rezultă o bănuială rezonabilă că, în perioada 2015-noiembrie 2021, cheltuielile acestuia, efectuate personal și prin intermediul unor terți ar fi depășit veniturile înregistrate cu aproximativ 3 milioane 850 de mii de lei. De asemenea, în aceeași perioadă, Eni ar fi înregistrat în proprietate, personal și prin intermediul terților, 10 bunuri imobile și 2 mobile în valoare de aproximativ 6 milioane 600 de mii de lei, a dobândit în proprietate două apartamente, precum și un automobil de marca Hyundai Tucson, fabricat în anul 2021, a căror valoare totală este de peste 990 de mii de lei.

Veaceslav Eni a fost și subiectul unor materiale de presă, care arătau că ar fi proprietarul unui „imperiu imobiliar”. În replică, el a declarat că toate bunurile sale ar fi fost dobândite în mod legal și din venituri oficiale de care ar fi beneficiat înainte de a fi angajat la Termoelectrica. 

Natalia Zaharescu

Acest material apare cu suportul Fundației Soros Moldova. Fundația nu intervine în politica editorială a redacției.