Adrian Lupușor: Amnistia de capital ar putea transforma Republica Moldova în punte pentru spălările de bani internaționale

Arhiva 23 decembrie 2016 1361
Adrian Lupuşor solicită retragerea proiectelor de lege privind amnistia fiscală.

Instrumentul pe care l-au ales autoritățile pentru a aduce capital în țară - aministia fiscală și amnistia de capital - este total inadecvat scopului propus, de aceea solicităm retragerea acestui proiect, întrucât el implică riscuri majore pentru economie, a declarat directorul executiv al Organizației Expert-Grup, Adrian Lupușor, despre proiectul de lege referitor la amnistie votat deja în prima lectură. În cadrul unei mesei rotunde organizate la 22 decembrie de către Asociația Presei Independente și portalul Moldova Curată, expertul a numit 7 riscuri care reprezintă argumente solide în favoarea retragerii proiectului.  



„Proiectul compromite sistemul de integritate și favorizează corupția”

Documentul votat de deputați în prima lectură la 16 decembrie 2017 conține, în esență, prevederi care vor permite o „liberalizare a capitalului” și ar urma să ducă la o „stimulare fiscală”. Reprezentanții Expert-Grup spun că așa-numita liberalizare a capitalului este partea cea mai vulnerabilă a proiectului, deoarece astfel vor putea fi declarate, deci incluse în circuitul legal, activele tăinuite până acum - mașini, imobile, mijloace bănești, cote-părți în firme etc., contra unei taxe de doar 2 procente din valoarea lor. La fel vor putea proceda și cei care până în prezent au declarat valori mai mici ale bunurilor lor, iar statului îi va fi interzis să verifice proveninența acestui capital. 

Pe lângă faptul că însuși procesul de adoptare a fost unul defectuos și pripit, fără să existe avizul Guvernului și consultări cu partenerii de dezvoltare, expertul a menționat că proiectul va contribui la sporirea evaziunii fiscale. „Cauza este că amnistiile fiscale și de capital pe termen lung duc la o îndatorare și mai mare a țărilor, deoarece aceasta creează așteptări din partea populației, agenților economici privind viitoarele amnistii. Firmele, la un moment dat, încetează să mai achite impozite, anticipând noi aministii și avem deja evidențe empirice: Kazahstanul, exemplul invocat de către autorii proiectului de lege, este la a 7-a amnistie. Argentina, o altă țară avântată în aceast cerc vicios, este la a 21-a amnistie. Republica Moldova este la a doua. Deci se creează așteptări referitoare la viitoarea aministie și pe termen lung se subminează disciplina fiscală, pentru că sunt avantajați cei care încalcă legislația și sunt discriminați cei care se conformează”, a spus Adrian Lupușor. 

El a făcut trimitere la un studiu al FMI din anul 2008, care ar arăta că în majoritatea cazurilor amnistiile duc la rezultate negative, iar consturile sunt mai mari decât beneficiile. Expertul a adăugat că aministia fiscală și de capital aplicată în Republica Moldova în anul 2007 nu a avut efecte pozitive clare și că ar fi adus la buget doar 4 milioane de lei, iar capital ar fi fost declarat de 100 de milioane de lei, majoritatea reprezentând bunurile Întreprinderii MoldovaGaz, care și-a reevaluat activele. 

Alte riscuri ar fi, în opinia expertului, compromiterea sistemului național de integritate datorită art. 10 din proiect, care interzice investigarea provenienței capitalului declarat, dar și cel de creștere a nivelului corupției în general.

„Aministia de capital ar putea favoriza dezvoltarea fenomenului spălării banilor”

Expertul a accentuat în mod deosebit fenomenul spărării banilor, care prin acest proiect ar putea fi amplificat. „Vor putea fi utilizate persoane interpuse din Republica Moldova care să declare aceste active și să plătească o taxă modestă de 2 la sută. Aceste active, intrate astfel în circuitul legal,  pot proveni inclusiv de peste hotare și zone offshore. Proiectul de lege este destul de vag cu privire la eliminarea acestui risc și, în plus, aceste prevederi conform cărora beneficiarii amnistiei nu vor putea fi investigați vin în contradicție cu principiile organizaiei FATF, care setează standardele internaționale în domeniul luptei împotriva spălării banilor. Republica Moldova este parte a Convenției împotriva spălării banilor și încălcarea acestui principiul - acela de a investiga originea capitalului supus aminstiei ar putea izola țara sub aspectul plăților interbancare internaționale. Astfel, Republica Moldova ar risca să fie exclusă din sistemul de plăți interbancare internaționale dacă acest proiect de lege va fi adoptat în formula actuală”, a mai punctat Adrian Lupușor.

Nici riscul de imagine pentru sectorul bancar al țării nu ar fi de neglijat, în opinia expertului, la fel ca și cel referitor la înrăutățirea relațiilor cu partenerii de dezvoltare - Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional. „Miza autorilor proiectului de lege este că această amnistie va permite intrarea în Republica Moldova a capitalurilor care până acum erau în zone offshore sau nu circulau în spațiul formal. Ulterior aceste capitaluri ar urma să se transforme în investiții, impozite la buget. Eu nu văd cum acest scop va fi atins deoarece proiectul îi avantajează pe cei care nu s-au conformat până acum. Or, persoana care a încălcat legea ieri o va încălca și mâine, persoana care a fost coruptă ieri, va fi coruptă și mâine. Eu nu văd cum un proiect de lege care îi favorizează pe cei care nu se conformează legii și chiar îi discriminează pe cei care se conformează poate duce la efecte pozitive. În plus, noi totuși dorim în Republica Moldova investiții productive, care să aducă valoare adăugată și să creeze locuri de muncă. Nu vrem orice formă de investiții. Investiții formale, prin zone offshore. Țara noastră nu este un stat falimentar care necesită în mod disperat bani sub orice formă. Noi trebuie să atragem investiții productive prin alte instrumente, prin îmbunătățirea climatului de afaceri în primul rând. Dacă facem această amnistie de capital noi vom avea bani de proveniență ilicită care nu au cum să aducă valoare adăugată economiei și creează riscuri evidente de spălare de bani și de transformare a Republicii Moldova în punte pentru spălarea de bani cu conotație internațională”, a concluzionat directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor.

Prezent în sală,  șeful adjunct al Direcției Legislație din cadrul Ministerului Justiției, Vladislav Cârlan, a confirmat că proiectul a fost adoptat de Parlament fără să existe, conform procedurii obligatorii, avizul Guvernului. El a spus că Executivul are nevoie de timp ca să consulte mai multe ministere, dar și partenerii de dezvoltare. De asemenea, Vladislav Cârlan a spus că și Ministerul Justiției consideră inacceptabile prevederile art. 10 din proiect, care presupun interzicerea investigării provenienței capitalului declarat după amnistie. El a adăugat că în prezent se lucrează la avizul Guvernului și la propunerile de modificare a proiectelor pentru lectura a doua. 

Masa rotundă a avut loc în cadrul Proiectului “Monitorizarea integrităţii persoanelor cu funcţii publice şi a candidaţilor la alegerile în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia prin intermediul platformei online www.MoldovaCurata.md”, implementat    de    Asociația presei Independente,   cu   susţinerea   financiara   a   Fundaţiei Soros-Moldova/Programul  Buna Guvernare. Opiniile exprimate în articol aparţin autorului şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.

Viorica Manole 

Participanţii la masa rotundă discută despre cele două iniţiative legislative.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

(Doc) Ce au invocat procurorii la clasarea dosarului pe...

Aureliu Colenco, Valeriu Harmaniuc, Eugeniu Clim și Ala Nogai, foşti magistraţi la judecătoriile economice, au scăpat de pedeapsă după ce procurorii Anticorupţie au emis o ordonanţă privind încetarea şi clasarea urmăririi penale. Ei au ajuns în vizorul oamenilor legii după ce, în 2009, ar fi pronunţat decizii şi încheieri contrare legii. În document, procurorii au invocat faptul că membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au opus demersului de a-i cerceta penal pe cei patru.

18 februarie 2015
1144
Arhiva

Profil candidat: Octavian Țîcu

Integritatea în activitatea politică

20 ianuarie 2019
1282
Arhiva

Miniștri cu firme de la PDM: Pavel Filip, Vladimir Botn...

Ministrul democrat Pavel Filip pare să fie sprijinit masiv de angajaţii din întreprinderile de stat subordonate ministerului pe care îl conduce, întrucât aproape 200 de angajaţi la ”Registru” au făcut donaţii de mii de lei în campania electorală a PDM. El însuși nu a donat nimic, deși are de unde, judecând după declarația de avere. Un alt ministru democrat, Vasile Botnari, are și el acumulate ceva bunuri, în afară de locuință. Victor Osipov este un reprezentant al PDM care revine în Guvern și care, la fel ca primii doi, are cote părți în mai multe firme, în special din domeniul media.

06 martie 2015
1503
Arhiva

ANI nu se va mai autosesiza din materialele de presă re...

Autoritatea Naţională de Integritate  (ANI), structură care se va forma în locul actualei Comisii Naţionale de Integritate, nu se va mai putea autosesiza din materialele de presă în privinţa persoanelor cu funcţii publice. Cel puţin asta reiese din pachetul de legi intrat în vigoare la 1 august. Până acum, CNI era obligată să iniţieze controale în baza petiţiilor primite, dar şi în baza materialelor publicate în presă. Din noua lege însă este exclus termenul „mass-media”, fiind introdusă expresia „informaţii publice”. Unii experţi sunt de părere că această formulare va permite interpretarea legii şi, respectiv, eschivarea de la iniţierea unor controale. Astfel, va rămâne la discreţia inspectorilor de integritate să stabilească caracterul public al informaţiei.

03 august 2016
1048
Arhiva

Primar în conflict de interese și cu dosar penal

Primarul comunei Dumbrăvița, raionul Sângerei, Iurie Porcescu, în privința căruia Comisia Națională de Integritate (CNI) a constatat, în ședința de joi, 28 aprilie, existența situației de conflict de interese, s-a ales între timp și cu un dosar penal pentru abuz în serviciu. Primarul a încheiat contracte de prestări servicii cu firma fiului său. Consiliul Raional Sângerei a depus o sesizare la Procuratura raionului, solicitând o investigație, după ce gimnaziul din sat, care a primit căldură de la firma fului primarului, s-ar fi pomenit cu facturi prea mari la încălzire.

25 aprilie 2016
1330
Arhiva

Director de programe Transparency International Ucraina...

Viktor Nestulia, director de programe Transparency International Ucraina, a explicat în cadrul unui interviu pentru portalul Moldova Curată cum funcționează sistemul electronic de achiziții publice din țara sa, renumitul ProZorro, și cum s-a reușit economisirea unui miliard de euro odată cu implementarea lui. Un sistem similar este testat în prezent și în Republica Moldova, iar expertul ucrainean explică ce măsuri mai trebuie să aplice autoritățile de la Chișinău. În opinia lui, pe lângă un sistem transparent în domeniul achizițiilor publice, este important ca instituțiile de drept să fie eficiente.

12 septembrie 2017
821