Adrian Lupușor: Amnistia de capital ar putea transforma Republica Moldova în punte pentru spălările de bani internaționale

Arhiva 23 decembrie 2016 147
Adrian Lupuşor solicită retragerea proiectelor de lege privind amnistia fiscală.

Instrumentul pe care l-au ales autoritățile pentru a aduce capital în țară - aministia fiscală și amnistia de capital - este total inadecvat scopului propus, de aceea solicităm retragerea acestui proiect, întrucât el implică riscuri majore pentru economie, a declarat directorul executiv al Organizației Expert-Grup, Adrian Lupușor, despre proiectul de lege referitor la amnistie votat deja în prima lectură. În cadrul unei mesei rotunde organizate la 22 decembrie de către Asociația Presei Independente și portalul Moldova Curată, expertul a numit 7 riscuri care reprezintă argumente solide în favoarea retragerii proiectului.  



„Proiectul compromite sistemul de integritate și favorizează corupția”

Documentul votat de deputați în prima lectură la 16 decembrie 2017 conține, în esență, prevederi care vor permite o „liberalizare a capitalului” și ar urma să ducă la o „stimulare fiscală”. Reprezentanții Expert-Grup spun că așa-numita liberalizare a capitalului este partea cea mai vulnerabilă a proiectului, deoarece astfel vor putea fi declarate, deci incluse în circuitul legal, activele tăinuite până acum - mașini, imobile, mijloace bănești, cote-părți în firme etc., contra unei taxe de doar 2 procente din valoarea lor. La fel vor putea proceda și cei care până în prezent au declarat valori mai mici ale bunurilor lor, iar statului îi va fi interzis să verifice proveninența acestui capital. 

Pe lângă faptul că însuși procesul de adoptare a fost unul defectuos și pripit, fără să existe avizul Guvernului și consultări cu partenerii de dezvoltare, expertul a menționat că proiectul va contribui la sporirea evaziunii fiscale. „Cauza este că amnistiile fiscale și de capital pe termen lung duc la o îndatorare și mai mare a țărilor, deoarece aceasta creează așteptări din partea populației, agenților economici privind viitoarele amnistii. Firmele, la un moment dat, încetează să mai achite impozite, anticipând noi aministii și avem deja evidențe empirice: Kazahstanul, exemplul invocat de către autorii proiectului de lege, este la a 7-a amnistie. Argentina, o altă țară avântată în aceast cerc vicios, este la a 21-a amnistie. Republica Moldova este la a doua. Deci se creează așteptări referitoare la viitoarea aministie și pe termen lung se subminează disciplina fiscală, pentru că sunt avantajați cei care încalcă legislația și sunt discriminați cei care se conformează”, a spus Adrian Lupușor. 

El a făcut trimitere la un studiu al FMI din anul 2008, care ar arăta că în majoritatea cazurilor amnistiile duc la rezultate negative, iar consturile sunt mai mari decât beneficiile. Expertul a adăugat că aministia fiscală și de capital aplicată în Republica Moldova în anul 2007 nu a avut efecte pozitive clare și că ar fi adus la buget doar 4 milioane de lei, iar capital ar fi fost declarat de 100 de milioane de lei, majoritatea reprezentând bunurile Întreprinderii MoldovaGaz, care și-a reevaluat activele. 

Alte riscuri ar fi, în opinia expertului, compromiterea sistemului național de integritate datorită art. 10 din proiect, care interzice investigarea provenienței capitalului declarat, dar și cel de creștere a nivelului corupției în general.

„Aministia de capital ar putea favoriza dezvoltarea fenomenului spălării banilor”

Expertul a accentuat în mod deosebit fenomenul spărării banilor, care prin acest proiect ar putea fi amplificat. „Vor putea fi utilizate persoane interpuse din Republica Moldova care să declare aceste active și să plătească o taxă modestă de 2 la sută. Aceste active, intrate astfel în circuitul legal,  pot proveni inclusiv de peste hotare și zone offshore. Proiectul de lege este destul de vag cu privire la eliminarea acestui risc și, în plus, aceste prevederi conform cărora beneficiarii amnistiei nu vor putea fi investigați vin în contradicție cu principiile organizaiei FATF, care setează standardele internaționale în domeniul luptei împotriva spălării banilor. Republica Moldova este parte a Convenției împotriva spălării banilor și încălcarea acestui principiul - acela de a investiga originea capitalului supus aminstiei ar putea izola țara sub aspectul plăților interbancare internaționale. Astfel, Republica Moldova ar risca să fie exclusă din sistemul de plăți interbancare internaționale dacă acest proiect de lege va fi adoptat în formula actuală”, a mai punctat Adrian Lupușor.

Nici riscul de imagine pentru sectorul bancar al țării nu ar fi de neglijat, în opinia expertului, la fel ca și cel referitor la înrăutățirea relațiilor cu partenerii de dezvoltare - Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional. „Miza autorilor proiectului de lege este că această amnistie va permite intrarea în Republica Moldova a capitalurilor care până acum erau în zone offshore sau nu circulau în spațiul formal. Ulterior aceste capitaluri ar urma să se transforme în investiții, impozite la buget. Eu nu văd cum acest scop va fi atins deoarece proiectul îi avantajează pe cei care nu s-au conformat până acum. Or, persoana care a încălcat legea ieri o va încălca și mâine, persoana care a fost coruptă ieri, va fi coruptă și mâine. Eu nu văd cum un proiect de lege care îi favorizează pe cei care nu se conformează legii și chiar îi discriminează pe cei care se conformează poate duce la efecte pozitive. În plus, noi totuși dorim în Republica Moldova investiții productive, care să aducă valoare adăugată și să creeze locuri de muncă. Nu vrem orice formă de investiții. Investiții formale, prin zone offshore. Țara noastră nu este un stat falimentar care necesită în mod disperat bani sub orice formă. Noi trebuie să atragem investiții productive prin alte instrumente, prin îmbunătățirea climatului de afaceri în primul rând. Dacă facem această amnistie de capital noi vom avea bani de proveniență ilicită care nu au cum să aducă valoare adăugată economiei și creează riscuri evidente de spălare de bani și de transformare a Republicii Moldova în punte pentru spălarea de bani cu conotație internațională”, a concluzionat directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor.

Prezent în sală,  șeful adjunct al Direcției Legislație din cadrul Ministerului Justiției, Vladislav Cârlan, a confirmat că proiectul a fost adoptat de Parlament fără să existe, conform procedurii obligatorii, avizul Guvernului. El a spus că Executivul are nevoie de timp ca să consulte mai multe ministere, dar și partenerii de dezvoltare. De asemenea, Vladislav Cârlan a spus că și Ministerul Justiției consideră inacceptabile prevederile art. 10 din proiect, care presupun interzicerea investigării provenienței capitalului declarat după amnistie. El a adăugat că în prezent se lucrează la avizul Guvernului și la propunerile de modificare a proiectelor pentru lectura a doua. 

Masa rotundă a avut loc în cadrul Proiectului “Monitorizarea integrităţii persoanelor cu funcţii publice şi a candidaţilor la alegerile în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia prin intermediul platformei online www.MoldovaCurata.md”, implementat    de    Asociația presei Independente,   cu   susţinerea   financiara   a   Fundaţiei Soros-Moldova/Programul  Buna Guvernare. Opiniile exprimate în articol aparţin autorului şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.

Viorica Manole 

Participanţii la masa rotundă discută despre cele două iniţiative legislative.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Judecătoarea Nina Traciuc a examinat o cauză în care er...

Nina Traciuc, magistrat la Curtea de Apel Chişinău, a judecat o cauză în care era implicată firma de construcţii „Basconslux” SRL, cu care ea are încheiat un contract de investiţii. Judecătoarea este unul dintre beneficiarii unui proiect de investiții prin care judecătorii au obținut apartamente la un preţ redus în municipiul Chişinău. Experţii spun că în acest caz judecătoarea ar fi trebuit să declare raporturile juridice dintre ea şi firma respectivă, ca apoi un complet de magistrați să decidă dacă este motiv ca Nina Traciuc să fie recuzată.

28 martie 2016
271
Arhiva

Parlamentul este acuzat de furt

Parlamentul este acuzat că ar fi furat statului 12 milioane de lei printr-o lege adoptată la ultima ședință a Legislativului din această sesiune. Documentul prevede scutirea de plata impozitelor și a taxelor de stat a companiei de construcții „Glorinal”, despre care se spune că ar aparține lui Oleg Voronin, fiul liderului comunist. Deputații care au venit cu această inițiativă afirmă că aceasta a fost singura soluție de a scăpa Mănăstirea Curchi de datoriile pe care le avea față de acest agent economic încă de pe timpul guvernării comuniste. Guvernul însă nu a văzut cu ochi buni intenția parlamentarilor.

15 iulie 2013
178
Arhiva

CSM vrea să verifice averile judecătorilor

Consiliul Superior al Magistraturii vrea să obțină dreptul de a verifica averile judecătorilor, competență pe care o are în prezent doar Comisia Națională de Integritate (CNI). Juriștii din organizațiile neguvernamentale, dar și conducerea CNI se pronunță împotriva acestei inițiative, spunând că astfel s-ar dubla competențele celor două instituții. Președintele CSM, Victor Micu, care este unul dintre autorii inițiativei, argumentează că, dimpotrivă, acest lucru va permite o reacție mai rapidă și sancționarea disciplinară a judecătorilor care nu își declară corect averile.

30 septembrie 2015
162
Arhiva

Profil candidat: Olga Coptu

Integritatea în activitatea politică

04 februarie 2019
199
Arhiva

Reprezentanţii societăţii civile în componenţa viitorul...

Ministerul Justiţiei a publicat pe pagina sa web proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind selectarea reprezentanţilor societăţii civile în Consiliul de Integritate. Potrivit acestui document, reprezentanţii societăţii civile, membri ai Consiliului de Integritate din cadrul ANI, vor fi aleşi de Ministerul Justiţiei. Experţii în domeniu cer însă Ministerului Justiţiei să nu monopolizeze această Comisie şi să includă în componenţa ei şi membri ai organizaţiilor neguvernamentale.

12 august 2016
166
Arhiva

Profil candidat: Andrei Cocieru

Integritate în activitate politică

17 februarie 2019
191