ANI a fost dată în judecată pentru eliberarea certificatelor de integritate lui Șor și Plahotniuc. ANI: ”Societatea nu a înțeles esența acestui document”

Autoritatea Națională de Integritate a fost atacată în judecată de o formațiune politică pentru faptul că le-a eliberat certificate de integritate liderului Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, și liderului Partidului Șor, Ilan Șor, primar al orașului Orhei.

Este vorba despre Partidul „Casa Noastră Moldova”, condus de fostul deputat Grigore Petrenco. Formațiunea solicită anularea celor două certificate.

ANI susține că respectă legea la eliberarea certificatelor de integritate

Reprezentanții partidului fac trimitere la Legea integrității, care definește integritatea politică ca fiind capacitatea concurenților electorali de a-și desfășura activitățile în mod etic, liber de manifestări de corupție, cu respectarea interesului public, supremației Constituției Republicii Moldova și a legii.

Infografic despre certificatele de integritate realizat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova și Asociația ADEPT

Autorii reclamației amintesc depre faptul că cei doi candidați au deținut anterior funcții publice, din care au fost înlăturati ”pentru motive de corupție, pentru încălcarea Constituției și a legilor Republicii Moldova”.

Plahotniuc – demis pentru suspciuni de corupție

Referitor la liderul PDM, Vlad Plahotniuc, se menționează că acesta a fost demis din funcția de prim-vicepreședinte al Parlamentului, prin vot de neîncredere, pentru suspiciuni de corupție. Se face referire la nota informativă la hotărârea Parlamentului, din 22 februarie 2013, prin care Vlad Plhotniuc a fost demis. "În perioada dela numire în funcție și până la moment dlui Plahotniuc i-au fost aduse numeroase acuzații cu privire la dubla identitate și implicarea acestuia în atacurile de tip raider dar și în alte acitivități care vin să prejudicieze imaginea Parlamentului și a Republicii Moldova în general”, se spune în hotărâre.

Șor – condamnat de prima instanță în dosarul ”furtul miliardului”

În privința lui Ilan Șor se amintește că acesta ar fi principalul inculpat în așa numitul dosar al ”furtului miliardului” și că Judecătoria Chișinău l-a condamnat la 21 iunie 2017, la  7 ani și jumătate de închisoare.  De asemenea, se amintește hotărârea Băncii Naționale a Moldovei prin care acestuia i-a fost aplicată o amendă de 100 000 de lei pentru încălcarea Legii intstituțiilor financiare, prin acordarea creditelor riscante. Totodată, Judecătoria Chișinău a constatat, la 26 octombrie 2018, că Ilan Șor s-a făcut vinovat pentru „utilizarea fondurilor venite din străinătate în cadrul campaniei electorale”.

ANI precizează: la eliberarea certificatelor de integritate se respectă legea

Solicitat de Moldova Curată, șeful serviciului de presă al ANI, Victor Moloșag, a declarat că nu poate comenta declarațiile partidelor politice. Totuși, el a venit cu precizări referitoare la certificatele de integritate eliberate de ANI.

Potrivit lui, Autoritatea respectă întocmai legea privind modul de eliberare a certificatelor de integritate, dar societatea nu a înțeles pe deplin care este esența acestora.

”În societate este o percepție denaturată referitoare la eliberarea certificatelor de integritate. ANI este obligată prin lege ca oricărei persoane care i se adresează să elibereze acest certificat. Autoritatea poate fi dată în judecată dacă nu va elibera aceste certificate solicitanților. Deoarece legea obligă ANI să le elibereze în termen de 15 zile de la solicitare. Așa cum vă duceți la medic și solicitați certificatul de sănătate – chiar dacă persoana e bolnavă, medicul este obligat să elibereze acest certificat. La fel și în cazul cazierului judiciar și a cazierului de integritate pe care îl eliberează CNA. Instituțiile sunt obligate prin lege să elibereze aceste documente. Noi nu putem să nu le eliberăm cuiva”, a declarat Victor Moloșag pentru Moldova Curată.

”Societatea nu a înțeles esența acestui document”

Victor Moloșag a subliniat că ceea ce trebuie să conțină un certificat de integritate este reglementat strict de lege.

”Societatea nu a înțeles esența acestui document. Nu s-a documentat din lege care sunt atribuțiile ANI în acest sens și de aceea apar diferite speculații. De aici se crează impresia publică că e dezastru la ANI, că ANI le eliberează la toți certificate. Dar lumea trebuie să înțeleagă ce reprezintă certificatele de integritate”, a subliniat reprezentantul ANI.

ANI nu efectuează controlul averilor și intereselor, ci doar face referire la decizii anterioare, rămase definitive în ultimii trei ani

Reprezentantul ANI a precizat că Autoritatea nu efectuează un control efectiv al averilor nedeclarate sau al intereselor celor care solicită certificatele de integritate, ci doar face referire la decizii anterioare ale ANI sau ale instanțelor de judecată rămase definitive.

”Noi nu inițiem control asupra persoanei care a făcut solicitarea privind eliberarea certificatelor de integritate. Noi dăm datele și informațiile pe care le deține ANI la zi și pe cele de la intanțele judecătorești. De exemplu, dacă a fost o hotărâre judecătorescă definitivă prin care persoanei i-a fost impusă interdicția de a nu ocupa o funcție publică pentru 5 ani, atunci noi putem menționa acest lucru în certificat. Dar dacă procesul de judecată continuă și nu există o sentință definitivă, noi nu putem să spunem că are vreo interdicție. Noi trebuie să menționăm dacă au fost sau nu constatate averi nejustificate de Autoritate în ultimii trei ani, dacă există interdicție de ocupare a unor funcții publice sau nu. Dacă nu sunt hotărâri judecătorești definitive, putem noi să inventăm altceva? Nu”, a adăugat Victor Moloșag.

Certificatele de integritate se vor referi, de fapt,  doar la o perioadă de 7-8 luni

Potrivit Regulamentului cu privire la ordinea de eliberare a certificatelor de integritate, publicat în Monitorul Oficial la 2 noiembrie 2018, în aceste documente se vor menționa doar averile nejustificate, conflictele de interese consumate, restricțiile încălcate, incompatibilitățile nesoluționate, limitările încălcate și interdicțiile de a ocupa funcții publice, pentru care există hotărâri rămase definitive. De asemenea, acestea se vor referi doar la perioada ultimilor trei ani, adică luând în considerare actele de constatare rămase în vigoare, emise din decembrie 2015 și până în prezent. Anterior Moldova Curată constata că, întrucât în ultimii doi ani ANI practic nu a activat, vor fi luate în calcul doar actele de constatare emise începând cu sfârșitul anului 2015 și până la suspendarea activității CNI – iulie 2016. Pentru că, după ce a reluat controalele, ANI are deocamdată un singur act de constatare rămas definitiv, reiese că perioada reală pentru la care se va face referire în certificatele de integritate se restrânge la 7 - 8 luni, adică din decembrie 2015 până în iulie 2016.

UPDATE:

Cererea de chemare în judecată împotriva ANI, a formațiunii ”Casa Noastră Moldova”, condusă de Grigore Petrenco, a fost restituită reclamanților de către magistrata Galina Ciobanu de la Judecătoria Chișinău, pe motiv că nu s-a respectat procedura de soluționare prealabilă pe cale extrajudiciară, inclusiv prin mediere. Mai exact, reclamanții ar fi trebuit să aștepte un răspuns din partea ANI, înainte de a se adresa în instanța de judecată. În încheierea Judecătoriei Chișinău se menționează că reclamanții au adresat ANI o cerere prealabilă la 11 ianuarie 2019, prin care cer anularea certificatelor de integritate eliberate lui Vlad Plahotniuc și Ilan Șor și, în aceeași zi, au depus și cererea în judecată. Astfel, cererea le-a fost restituită, dar reclamanții se pot adresa repetat în instanță, după ce vor primi un răspuns de la ANI. Autoritatea le poate oferi un răspuns până la data de 12 februarie, după cum a precizat Grigore Petrenco pe pagina sa de Facebook. El mai menționează că instanța ar fi trebuit să examineze cererea în decurs de 5 zile, deoarece se referă la procesul electoral, dar ”a decis să tărăgăneze, protejându-i pe Șor și Plahotniuc”. Petrenco mai precizează că dacă le-ar fi anulate certificatele de integritate, cei doi politicieni ar urma să fie scoși din cursa electorală, de aceea s-ar încerca amânarea ședinței de judecată după alegeri.

Natalia Enache