Peste 7 milioane de lei vor fi cheltuiți din buget pentru ca demnitarii și funcționarii publici să-și declare averile

Cu ochii pe ANI 12 februarie 2019 515
Imagine simbol

Peste 7 milioane de lei vor fi alocați și anul acesta din bugetul de stat pentru semnăturile electronice destinate subiecților declarării averilor și intereselor, cu ajutorul cărora să-și poată semna declarațiile de avere. Suma este similară cu cea din 2018, când declararea electronică a devenit obligatorie.



La începutul anului 2018 fiecare funcționar și demnitar care este obligat prin lege să-și declare averile și interesele a primit gratuit din partea statului câte o cheie/semnătură electronică, pentru a putea semna declarația depusă on-line pe portalul Autorității Naționale de Integritate. Dar semnăturile electronice au fost achitate din bugetul de stat, fiind alocați atunci 7 226 125 lei, câte 125 de lei pentru fiecare semnătură electronică. Moldova Curată a semnalat atunci că termenul de valabilitate al cheilor electronice era de numai un an, deoarece Guvernul a decis utilizarea celui mai securizat tip de semnătură, care este și cel mai costisitor – semnătura electronică avansată calificată. Iar gradul înalt de securizare presupune și un termen de valabilitate redus, de numai un an, după cum au explicat autoritățile din domeniu.

Răspunsul STISC privind cheltuielile necesare pentru prelungirea valabilității semnăturilor electronice

Autoritățile trebuie să cheltuiască noi sume din buget pentru prelungirea termenului de utilizarea cheilor electronice

Pentru prelungirea valabilității semnăturilor electronice trebuie accesat portalul semnatura.md

”În anul 2018, pentru serviciile de certificare a cheilor publice  a subiecților declarării averii și intereselor personale, conform contractului de prestări servicii în acest sens, încheiat între Cancelaria de Stat și I.P. ”Serviciul Tehnologia Informației și Securitatea Cibernetică”, a fost utilizată suma de 7 226 125 lei.

Cheltuielile pentru anul curent, pentru serviciile de certificare a cheilor publice  a subiecților declarării averii și intereselor personale, se planifică a fi în mărime similară ca și în anul 2018”, se arată într-un răspuns oferit pentru Moldova Curată de către directorul Serviciului Tehnologia Informației și Securitatea Cibernetică (STISC), Serghei Popovici.

În scrisoarea de răspuns se mai precizează că semnăturile electronice obținute au oferit deținătorilor acestora acces către toate serviciile electronice publice, necesare în vederea exercitării atribuțiilor de serviciu ce le revin, inclusiv pentru raportarea electronică către CNAM, CNAS, ”e-Factura”, ”e-Achiziții” etc.

Menționăm că directorul STISC Serghei Popovici declara anul trecut pentru Moldova Curată că „se lucrează” pentru ca valabilitatea semnăturilor să fie extinsă pe mai mulți ani, dar se așteaptă să fie aprobate cerințele tehnice de Serviciul de Informații și Securitate. SIS este instituția care a stabilit acest termen de valabilitate, de numai un an, potrivit unui răspuns oferit de Cancelaria de Stat la o solicitare de informație de la Moldova Curată.

Ca și în 2018, costul semnăturilor electronice îl depășește pe cel al cheltuielilor suportate în anii precedenți pentru digitizarea declarațiilor depuse pe hârtie, procedură operată de fosta Comisie Națională de Integritate și de actuala ANI, până în 2018. Potrivit datelor privind achizițiile publice de pe site-ul tender.gov.md, pentru anii 2013 – 2017, fosta CNI și deja actuala ANI au cheltuit în total 2 825 767 lei pentru serviciile de digitizare și procesare a declarațiilor. Asta în condițiile în care se anunțase că trecerea la declararea exclusiv on-line era argumentată inclusiv prin reducerea cheltuielilor.

ANI: Semnăturile electronice – proceduri tehnice aflate în competența STISC

Procedura privind prelungirea valabilității semnăturilor electronice depinde STISC, nu de ANI, a declarat pentru Moldova Curată șeful serviciului de presă al Autorității, Victor Moloșag. El a precizat că nu cunoaște dacă este necesară alocarea de noi resurse pentru prelungirea termenului de valabilitate a acestor semnături, aceasta fiind o procedură tehnică. Victor Moloșag a adăugat că au fost discuții și anul trecut despre faptul ca valabilitatea semnăturilor electronice să fie mai mare de un an, dar a subliniat că acest lucru nu este de competența ANI.

El a mai precizat că în registrul electronic al subiecților declarării sunt aproximativ 65 de mii de persoane, dar numărul variază de la an la an. Termenul de depunere este 31 martie pentru declarații anuale. La angajare și eliberare din funcție subiecții declarării au la dispoziție 30 de zile.

Care este procedura?

Pentru prelungirea termenului de valabilitate a semnăturilor electronice,  persoanele responsabile din cadrul instituțiilor pentru actualizarea permanentă a Registrului electronic al subiecţilor declarării averii şi a intereselor personale vor trebui să îndeplinească o procedură birocratică, inclusiv să se deplaseze la Chișinău, la Ministerul Justiției, după cum ne-a explicat unul dintre consultanții tehnici din cadrul Serviciului Tehnologia Informației și Securitatea Cibernetică, solicitat la numărul telefon afișat pe site-ul instituției.

Mai întâi, acestea vor trebui să acceseze pagina semnatura.md a Serviciului Tehnologia Informației și Securitatea Cibernetică. Acolo trebuie să aleagă rubrica ”Prelungire semnătură electronică”, unde se vor deschide alte trei opțiuni, urmând să o aleagă pe cea numită ”Subiect al declarării” și să urmeze instrucțiunile următoare. Astfel, trebuie introdus INDO –ul persoanei juridice unde sunt angajate persoanele, iar ulterior, pentru a finaliza procesul cu succes este necesară informația personală despre fiecare angajat pentru care se dorește obținerea semnăturii electronice, după cum se arată pe pagina respectivă. ”Asigurați-vă că aveți disponibile următoarele informații pentru fiecare angajat în parte: nume, prenume, IDNP, funcția ocupată, adresa email și numărul de telefon”, se mai indică în instrucțiuni.

De acest proces nu este nevoie să se ocupe fiecare angajat în parte, dar numai persoana responsabilă numită în acest sens. Ea va trebui să colecteze stick-urile cu semnăturile electronice și copiile buletinelor de identitate.

După ce sunt urmați toți pașii, la final se generează cererile. La unele instituții se generează și contractul semnat cu Centrul, dar altele nu. Celelalte acte ce se generează și trebuie completate sunt: cererea centralizată, cerere de certificare. Mai sunt necesare copiile buletinelor, copiile extrasului din Registrul de stat, ordinul intern care arată că persoana respectivă este numită colector și stick-urile. Cu toate aceste acte persoana responsabilă trebuie să meargă la Centrul de certificare a cheilor publice, aflat în sediul Ministerului Justiției, la adresa str. 31 August 1989 nr. 82, intrarea din spate. Toate documentele se aduc pe suport de hârtie.

”De exemplu, dacă sunt 10 persoane – subiecți ai declarării, la Pasul 3 al completării ”Adaugă angajații” trebuie adăugați toți, la Pasul 4 se  introduce numele persoanei responsabile, numită conform ordinului”, a explicat consultantul tehnic.

Prelungirea valabilității semnăturii electronice se face timp de 15 zile lucrătoare, iar persoana responsabilă va trebui să vină din nou la Chișinău pentru a ridica stick-urile cu semnăturile electronice. Acestea trebuie prelungite înainte de expirarea termenului de valabilitate.

Natalia Enache



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

2019

ANI explică diferențele din certificatele de integritat...

După ce a fost criticată că a scris lucruri diferite în certificatele de integritate ale lui Ilan Șor și Victor Bogatico, ambii având câte o condamnare penală nedefinitivă, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) oferă o explicație, la solicitarea portalului Moldova Curată. ANI își declină orice responsabilitate și susține că nu a făcut decât să preia datele de la o altă instituție de stat și să le scrie în document.

28 ianuarie 2019
600
2019

Consiliul de Integritate al ANI rămâne în continuare in...

Consiliul de Integritate al Autorității Naționale de Integritate rămâne în continuare fără un membru și acest lucru s-ar putea întinde pe o perioadă mai îndelungată.

02 august 2019
627
2019

Fără Porsche-uri de 11 mii de lei? Cum pot fi determina...

Autoritatea Națională de Integritate vrea modificarea legislației care permite declararea bunurilor imobile și mobile la prețuri cu mult sub valoarea lor de piață, metode prin care pot fi ascunse eventuale averi nejustificate sau venituri ilicite. ANI intenționează să înainteze o propunere în acest sens Ministerului Justiției, care să stabilească, eventual, ce norme ar urma să fi modificate, pentru a acoperi această breșă legislativă.

28 august 2019
626
2019

Cum funcționează legislația cu privire la ANI: ”Inspect...

Legislația ce reglementează activitatea ANI are nevoie de ajustări și mai există lacune care creează confuzii și coliziuni de drept, dar inspectorii de integritate au, în mare parte, suficiente instrumente legale pentru a-și îndeplini sarcinile, arată rezultatele primului raport de monitorizare a eficienței sistemului național de control al averilor și intereselor persoanelor cu funcții publice și a activității Autorității Naționale de Integritate (ANI), prezentat de Asociația Presei Independente (API), miercuri, 23 octombrie.

23 octombrie 2019
1003