Peste 7 milioane de lei vor fi cheltuiți din buget pentru ca demnitarii și funcționarii publici să-și declare averile
Peste 7 milioane de lei vor fi alocați și anul acesta din bugetul de stat pentru semnăturile electronice destinate subiecților declarării averilor și intereselor, cu ajutorul cărora să-și poată semna declarațiile de avere. Suma este similară cu cea din 2018, când declararea electronică a devenit obligatorie.
La începutul anului 2018 fiecare funcționar și demnitar care este obligat prin lege să-și declare averile și interesele a primit gratuit din partea statului câte o cheie/semnătură electronică, pentru a putea semna declarația depusă on-line pe portalul Autorității Naționale de Integritate. Dar semnăturile electronice au fost achitate din bugetul de stat, fiind alocați atunci 7 226 125 lei, câte 125 de lei pentru fiecare semnătură electronică. Moldova Curată a semnalat atunci că termenul de valabilitate al cheilor electronice era de numai un an, deoarece Guvernul a decis utilizarea celui mai securizat tip de semnătură, care este și cel mai costisitor – semnătura electronică avansată calificată. Iar gradul înalt de securizare presupune și un termen de valabilitate redus, de numai un an, după cum au explicat autoritățile din domeniu.
Răspunsul STISC privind cheltuielile necesare pentru prelungirea valabilității semnăturilor electronice
Autoritățile trebuie să cheltuiască noi sume din buget pentru prelungirea termenului de utilizarea cheilor electronice
”În anul 2018, pentru serviciile de certificare a cheilor publice a subiecților declarării averii și intereselor personale, conform contractului de prestări servicii în acest sens, încheiat între Cancelaria de Stat și I.P. ”Serviciul Tehnologia Informației și Securitatea Cibernetică”, a fost utilizată suma de 7 226 125 lei.
Cheltuielile pentru anul curent, pentru serviciile de certificare a cheilor publice a subiecților declarării averii și intereselor personale, se planifică a fi în mărime similară ca și în anul 2018”, se arată într-un răspuns oferit pentru Moldova Curată de către directorul Serviciului Tehnologia Informației și Securitatea Cibernetică (STISC), Serghei Popovici.
În scrisoarea de răspuns se mai precizează că semnăturile electronice obținute au oferit deținătorilor acestora acces către toate serviciile electronice publice, necesare în vederea exercitării atribuțiilor de serviciu ce le revin, inclusiv pentru raportarea electronică către CNAM, CNAS, ”e-Factura”, ”e-Achiziții” etc.
Menționăm că directorul STISC Serghei Popovici declara anul trecut pentru Moldova Curată că „se lucrează” pentru ca valabilitatea semnăturilor să fie extinsă pe mai mulți ani, dar se așteaptă să fie aprobate cerințele tehnice de Serviciul de Informații și Securitate. SIS este instituția care a stabilit acest termen de valabilitate, de numai un an, potrivit unui răspuns oferit de Cancelaria de Stat la o solicitare de informație de la Moldova Curată.
Ca și în 2018, costul semnăturilor electronice îl depășește pe cel al cheltuielilor suportate în anii precedenți pentru digitizarea declarațiilor depuse pe hârtie, procedură operată de fosta Comisie Națională de Integritate și de actuala ANI, până în 2018. Potrivit datelor privind achizițiile publice de pe site-ul tender.gov.md, pentru anii 2013 – 2017, fosta CNI și deja actuala ANI au cheltuit în total 2 825 767 lei pentru serviciile de digitizare și procesare a declarațiilor. Asta în condițiile în care se anunțase că trecerea la declararea exclusiv on-line era argumentată inclusiv prin reducerea cheltuielilor.
ANI: Semnăturile electronice – proceduri tehnice aflate în competența STISC
Procedura privind prelungirea valabilității semnăturilor electronice depinde STISC, nu de ANI, a declarat pentru Moldova Curată șeful serviciului de presă al Autorității, Victor Moloșag. El a precizat că nu cunoaște dacă este necesară alocarea de noi resurse pentru prelungirea termenului de valabilitate a acestor semnături, aceasta fiind o procedură tehnică. Victor Moloșag a adăugat că au fost discuții și anul trecut despre faptul ca valabilitatea semnăturilor electronice să fie mai mare de un an, dar a subliniat că acest lucru nu este de competența ANI.
El a mai precizat că în registrul electronic al subiecților declarării sunt aproximativ 65 de mii de persoane, dar numărul variază de la an la an. Termenul de depunere este 31 martie pentru declarații anuale. La angajare și eliberare din funcție subiecții declarării au la dispoziție 30 de zile.
Care este procedura?
Pentru prelungirea termenului de valabilitate a semnăturilor electronice, persoanele responsabile din cadrul instituțiilor pentru actualizarea permanentă a Registrului electronic al subiecţilor declarării averii şi a intereselor personale vor trebui să îndeplinească o procedură birocratică, inclusiv să se deplaseze la Chișinău, la Ministerul Justiției, după cum ne-a explicat unul dintre consultanții tehnici din cadrul Serviciului Tehnologia Informației și Securitatea Cibernetică, solicitat la numărul telefon afișat pe site-ul instituției.
Mai întâi, acestea vor trebui să acceseze pagina semnatura.md a Serviciului Tehnologia Informației și Securitatea Cibernetică. Acolo trebuie să aleagă rubrica ”Prelungire semnătură electronică”, unde se vor deschide alte trei opțiuni, urmând să o aleagă pe cea numită ”Subiect al declarării” și să urmeze instrucțiunile următoare. Astfel, trebuie introdus INDO –ul persoanei juridice unde sunt angajate persoanele, iar ulterior, pentru a finaliza procesul cu succes este necesară informația personală despre fiecare angajat pentru care se dorește obținerea semnăturii electronice, după cum se arată pe pagina respectivă. ”Asigurați-vă că aveți disponibile următoarele informații pentru fiecare angajat în parte: nume, prenume, IDNP, funcția ocupată, adresa email și numărul de telefon”, se mai indică în instrucțiuni.
De acest proces nu este nevoie să se ocupe fiecare angajat în parte, dar numai persoana responsabilă numită în acest sens. Ea va trebui să colecteze stick-urile cu semnăturile electronice și copiile buletinelor de identitate.
După ce sunt urmați toți pașii, la final se generează cererile. La unele instituții se generează și contractul semnat cu Centrul, dar altele nu. Celelalte acte ce se generează și trebuie completate sunt: cererea centralizată, cerere de certificare. Mai sunt necesare copiile buletinelor, copiile extrasului din Registrul de stat, ordinul intern care arată că persoana respectivă este numită colector și stick-urile. Cu toate aceste acte persoana responsabilă trebuie să meargă la Centrul de certificare a cheilor publice, aflat în sediul Ministerului Justiției, la adresa str. 31 August 1989 nr. 82, intrarea din spate. Toate documentele se aduc pe suport de hârtie.
”De exemplu, dacă sunt 10 persoane – subiecți ai declarării, la Pasul 3 al completării ”Adaugă angajații” trebuie adăugați toți, la Pasul 4 se introduce numele persoanei responsabile, numită conform ordinului”, a explicat consultantul tehnic.
Prelungirea valabilității semnăturii electronice se face timp de 15 zile lucrătoare, iar persoana responsabilă va trebui să vină din nou la Chișinău pentru a ridica stick-urile cu semnăturile electronice. Acestea trebuie prelungite înainte de expirarea termenului de valabilitate.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Membrii Consiliului de Integritate cred că Tatiana Pașc...
Membrii Consiliului de Integritate din cadrul ANI consideră că Tatiana Pașcovschi, colega lor cu cele mai multe absențe de la ședințele Consiliului, ar trebui demisă din această funcție. Referitor la Victor Micu, ce se situează pe locul al doilea la capitolul absențe, aceștia afirmă că lipsele lui de la ședințe ar fi motivate. Ministerul Justiției nu a luat deocamdată vreo decizie în legătură cu absențele de la ședințele Consiliului de Integritate ale Tatianei Pașcovschi.
Doi membri ai Consiliului de Integritate, ”campioni la...
Din cei 7 membri ai Consiliului de Integritate, structură menită să supravegheze activitatea ANI, doi au lipsit de la cea mai mare parte a ședințelor. Conceput ca un organ de control extern asupra ANI, CI este format din reprezentanți ai societății civile și ai câtorva instituții de stat. Tatiana Pașcovschi, care reprezintă societatea civilă, și Victor Micu, delegat de Consiliul Superior al Magistraturii, sunt ”campioni” la absențe. Dacă ar fi fost respectată Legea privind ANI, ei demult ar fi trebuit revocați din această funcție.
ANI a inițiat 6 controale ale averilor și intereselor u...
Inspectorii de integritate au inițiat 6 controale ale averilor și intereselor personale ale judecătorilor. Despre asta anunță, într-un comunicat, Autoritatea Națională de Integritate (ANI). Potrivit instituției, inspectorii au analizat dacă cei în jur de 400 de judecători pe care îi are sistemul de justiție din Republica Moldova și-au depus declarațiile pentru anul 2018 în termen și dacă au respectat cerințele de formă și conținut. În 24 de cazuri inspectorii s-au autosesizat și au rezultat 6 ”controale aprofundate”. Un expert anticorupție apreciază că aceste rezultate ”nu generează nimic”, iar un altul spune că este important să se urmărească ca cel puțin controalele inițiate să aibă o finalitate.
ANI cere demiterea unui funcționar care a admis un conf...
În ultimii trei ani, directorul întreprinderii care livrează apă în satul Limbenii Noi, raionul Glodeni, Nicolae Iancovschi, își angaja soția în funcția de director de fiecare dată când el pleca în concediu. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a constatat că funcționarul a admis un conflict de interese, iar Consiliul local, drept consecință, ar fi trebuit să-l demită, pentru că așa prevede legea. Consilierii însă i-au aplicat un avertisment și argumentează că directorul nu merită să fie demis, întrucât muncește fără alte abateri și asigură buna funcționare a întreprinderii.
Experți: ”Certificatele de integritate nu certifică int...
Mecanismul certificatelor de integritate pentru candidați, instituit de autorități începând cu scrutinul parlamentar din 24 februarie, și-a dovedit ineficiența, în această primă încercare de aplicare, au subliniat experții anticorupție participanți la masa rotundă ”ANI: Alegerile vin și trec, iar problemele rămân”, organizată de Asociația Presei Independente și portalul Moldova Curată.
Niciun certificat de integritate nu a împiedicat înregi...
Certificatele de integritate, eliberate de Autoritatea Națională de Integritate pentru prima dată la alegerile parlamentare, nu au împiedicat înscrierea în cursa electorală a vreunui candidat. Chiar dacă unele certificate arătau ”păcatele” candidaților, membru CEC Iurie Ciocan spune că ei nu au fost scoși din cursă deoarece nu aveau stabilite interdicții de a ocupa funcții publice.
