ANI – în incertitudine, până la vară?
Autoritatea Națională de Integritate ar putea să fie funcțională abia din vara acestui an și nu de la începutul anului 2017, așa cum a promis anterior ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, într-un interviu pentru Moldova Curată. Este părerea exprimată de către experți în domeniul integrității în cadrul unei mese rotunde organizate de Asociația Presei Independente și portalul moldovacurata.md.
Mariana Kalughin, expertă a Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, a atras atenția asupra mai multor lacune în legislația referitoare la ANI și la modul de depunere și verificare a declarațiilor de avere și interese personale. Ea a subliniat că există prevederi vulnerabile care ar putea afecta activitatea ANI și a Consiliului de Integritate. De exemplu, din definiția categoriei de ”persoană apropiată”, au fost scoase noțiunile ”soț”, ”soție”, ”copii” și ”persoană întreținută”, și nu va mai putea fi sancționat conflictul de interese cu implicarea acestor persoane.
Legislație cu deficiențe
”Practic, nu se va mai putea constata conflictul de interese în privința soțului, soției, copiilor și tocmai astfel de conflicte de interese sunt cele mai dese”, a explicat Mariana Kalughin.
O altă prevedere restrictivă este cea care spune că inspectorii de integritate ”constată diferențele substanțiale, ținând cont de modificările intervenite în averea subiectului declarării pe durata anului fiscal”. Acest articol ar putea pune în pericol verificarea dosarelor rămase nefinalizate de fosta componență a Comisie Naționale de Integritate, spune experta. De asemenea, această sintagmă ar putea fi interpretată drept o restricție, pentru că nu ar putea fi efectuat controlul, de exemplu, asupra declarațiilor care au fost depuse în 2016 pentru perioada anului 2015 sau ar putea să apară piedici la constatarea diferențelor substanțiale, dar și a caracterului nejustificat al averii și la aplicarea confiscării averii, a mai explicat Mariana Kalughin.
Ea a mai estimat că, în modul în care decurg în prezent lucrurile, ANI nu va avea angajați inspectori de integritate până la data de 31 martie, când expiră termenul de depunere a declarațiilor de avere și interese personale, pentru că, deocamdată, nu a fost ales președintele ANI care are competența de a-i angaja.
”Procesul de control și de aplicare a unor sancțiuni pentru declarațiile care au fost depuse anterior, pentru anii precedenți, este compromis”, a conchis Mariana Kalughin.
Tărăgănarea procesului de organizare a ANI
Colega sa de la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, Lilia Ioniță, a remarcat faptul că s-au produs mai multe tărăgănări în punerea în aplicare a Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate. În primul rând, legea a fost adoptată la 17 iunie 2016, dar a fost publicată în Monitorul Oficial după o lună și jumătate. Deși a intrat în vigoare la 1 august 2016, Consiliul de Integritate, instituție care trebuie să aleagă președintele și vice-președintele ANI, s-a constituit cu mare întârziere. În special, au întârziat să-și desemneze reprezentanții Guvernul și Parlamentul, care au făcut acest lucru abia la sfârșitul anului 2016, cu o întârziere de 4 luni, a remarcat Lilia Ioniță. De asemenea, reprezentanții societății civile au fost selectați în cadrul unui concurs organizat de Ministerul Justiției, într-un mod nu tocmai transparent, întrucât candidații au participat la un interviu cu ușile închise, a mai spus expertul. În plus, regulamentul privind selectarea membrilor societății civile în Consiliul de Integritate, a fost aprobat cu întârziere de Ministerul Justiției, mai spune Lilia Ioniță, astfel încât aceștia au fost selectați abia la sfârșitul lunii decembrie 2016.
Un ANI funcțional abia din vară
Prognoza Liliei Ioniță referitor la funcționalitatea deplină a ANI este una mai pesimistă. Ea crede că instituția va începe să funcționeze abia din a doua jumătate a anului 2017. ”Sunt o sumedenie de proceduri, o sumedenie de termene, stabilite în lege pentru a face această instituție funcțională. Chiar dacă va fi selectat președintele ANI până la 28 februarie, președintele țării are 15 zile pentru a examina candidatura, apoi, dacă vrea, poate să-și mai ia un termen suplimentar de 15 zile și după acest termen, poate să respingă candidatura”, a menționat Lilia Ioniță.
Președintele în exercițiu al ANI, Anatolie Donciu, a amintit în context experiența României, unde instituția similară de la București, ANI, a fost blocată pentru o perioadă de 8 luni, când legea a fost declarată neconstituțională.
”Eu cred că nu trebuie să repetăm erorile altora, dar să învățăm din ele. Ca să fie instituția eficientă și ca să avem un cadru legislativ adecvat, trebuie să studiem acest proces. Urmează să facem pașii consecutiv, ca să obținem un produs eficient pentru societatea noastră. Sunt de acord că așteptările societății față de ANI sunt foarte mari”, a spus Anatolie Donciu.
Membru al Consiliului de Integritate: Sper să avem oameni deștepți care să vină să depună dosarele
Unul dintre membrii Consiliului de Integritate, reprezentant al societății civile, Dumitru Țîra, a declarat că în prezent se lucrează asupra regulamentului de selectare a președintelui și vice-președintelui ANI. El și-a exprimat speranța că la concurs își vor depune dosarele cât mai multe persoane competente în acest domeniu.
”Urmează a fi elaborate și celelalte aspecte legate de probele scrise și verbale. Sper să avem oameni deștepți care să vină să depună dosarele, ca să putem selecta președintele și vice-președintele din prima tură”, a spus Dumitru Țîra.
Consiliul de Integritate, care urmează să aleagă președintele și vice-președintele ANI, este format din 7 membri: președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Mircea Roșioru, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, reprezentantul Consiliului Autorităților Locale din Moldova, Viorel Rusu, reprezentatul Parlamentului, Sergiu Ostaf, reprezentatul Guvernului, Victoria Eftodi și reprezentanții societății civile, Tatiana Pașcovschi și Dumitru Țîra.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Iniţiativele cu privire la amnistia fiscală şi modifica...
Dacă proiectul privind amnistia fiscală şi cel de modificare a Legii privind Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) vor fi votate în a doua lectură, ANI va fi ”mutilată”, iar cazurile de corupţie în sistemul public se vor perpetua. La această concluzie au ajuns experţii care au participat la masa rotundă ”Legea privind liberalizarea capitalului: efecte economice şi fiscale versus pericole de subminare a eforturilor anticorupţie”, organizată la 22 decembrie 2016 de Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul www.moldovacurata.md. Ei au analizat potenţialele consecinţe ale eventualei adoptări a celor două proiecte asupra sistemului naţional de integritate.
Legile anticorupţie în vigoare trebuie aplicate, fără s...
Putem vorbi despre o luptă eficientă cu actele de corupţie, doar dacă există câteva componente importante: un cadrul legislativ clar, care să nu lase loc de interpretări, un mecanism eficient de aplicare a legii, dar şi unul de introducere a unor garanţii pentru anumite categorii de persoane, ce ţin de respectarea demnităţii personale şi profesionale ale acestora. Sunt concluzii formulate de participanţii la dezbaterea publică „Instrumente de contracarare a actelor de corupţie: între aprecieri şi contestări”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) şi de portalul www.moldovacurata.md, la 18 februarie 2015.
API a prezentat rezultatele primului raport de monitori...
Cadrul legal oferă suficiente instrumente pentru realizarea unui control eficient al averilor și intereselor persoanelor cu funcții publice. Totodată, chiar dacă în ultimele luni au fost înregistrate unele semne de îmunătățire a activității Autorității Naționale de Integritate (ANI), totuși acestea nu sunt suficente pentru a asigura continuitatea și durabilitatea sistemului de integritate, iar lacunele și confuziile din legislație trebuie excluse. Aceste și alte aspecte au fost nuanțate de experții API și participanții la masa rotundă de prezentare a primului raport de monitorizare a eficienței sistemului național de integritate și a activității ANI, desfășurată de Asociația Presei Independente (API) la 23 octombrie curent. Raportul conține concluzii și recomandări importante adresate factorilor de decizie din Parlament și Guvern, dar și ANI și Consiliul de Integritate (CI).
EXPERŢII SOLICITĂ PÂRGHII LEGALE PENTRU PEDEPSIREA DEMN...
Accesul publicului la declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale demnitarilor şi funcţionarilor nu este asigurat, iar majoritatea instituţiilor publice nu se conformează normelor legale privind transparenţa obligatorie. În acelaşi timp, autorităţile abilitate cu funcţii de control nu verifică executarea respectării legislaţiei în acest domeniu, iar persoanele vinovate nu sunt sancţionate.
Eficientizarea CNI nu trebuie să fie doar o formalitate
În cei aproape trei ani de existenţă a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) nu avem persoane publice condamnate pentru că au comis fals în declaraţii. Acest lucru l-au constatat participanţii la masa rotundă „Eficientizarea CNI: obiecţii şi propuneri”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul web www.moldovacurata.md. Ei au menţionat că pentru rezultate vizibile este necesară reformarea acestei instituţii, dar şi modificarea câtorva legi care au tangenţă cu activitatea ei. În cadrul evenimentului au fost discutate iniţiativele legislative elaborate de Ministerul Justiţiei, care ar eficientiza activitatea CNI. Este vorba despre proiectul legii cu privire la Centrul Naţional de Integritate, proiectul de lege privind declararea averii şi intereselor personale şi proiectul de modificare a unor acte legislative.