ANI – în incertitudine, până la vară?
Autoritatea Națională de Integritate ar putea să fie funcțională abia din vara acestui an și nu de la începutul anului 2017, așa cum a promis anterior ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, într-un interviu pentru Moldova Curată. Este părerea exprimată de către experți în domeniul integrității în cadrul unei mese rotunde organizate de Asociația Presei Independente și portalul moldovacurata.md.
Mariana Kalughin, expertă a Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, a atras atenția asupra mai multor lacune în legislația referitoare la ANI și la modul de depunere și verificare a declarațiilor de avere și interese personale. Ea a subliniat că există prevederi vulnerabile care ar putea afecta activitatea ANI și a Consiliului de Integritate. De exemplu, din definiția categoriei de ”persoană apropiată”, au fost scoase noțiunile ”soț”, ”soție”, ”copii” și ”persoană întreținută”, și nu va mai putea fi sancționat conflictul de interese cu implicarea acestor persoane.
Legislație cu deficiențe
”Practic, nu se va mai putea constata conflictul de interese în privința soțului, soției, copiilor și tocmai astfel de conflicte de interese sunt cele mai dese”, a explicat Mariana Kalughin.
O altă prevedere restrictivă este cea care spune că inspectorii de integritate ”constată diferențele substanțiale, ținând cont de modificările intervenite în averea subiectului declarării pe durata anului fiscal”. Acest articol ar putea pune în pericol verificarea dosarelor rămase nefinalizate de fosta componență a Comisie Naționale de Integritate, spune experta. De asemenea, această sintagmă ar putea fi interpretată drept o restricție, pentru că nu ar putea fi efectuat controlul, de exemplu, asupra declarațiilor care au fost depuse în 2016 pentru perioada anului 2015 sau ar putea să apară piedici la constatarea diferențelor substanțiale, dar și a caracterului nejustificat al averii și la aplicarea confiscării averii, a mai explicat Mariana Kalughin.
Ea a mai estimat că, în modul în care decurg în prezent lucrurile, ANI nu va avea angajați inspectori de integritate până la data de 31 martie, când expiră termenul de depunere a declarațiilor de avere și interese personale, pentru că, deocamdată, nu a fost ales președintele ANI care are competența de a-i angaja.
”Procesul de control și de aplicare a unor sancțiuni pentru declarațiile care au fost depuse anterior, pentru anii precedenți, este compromis”, a conchis Mariana Kalughin.
Tărăgănarea procesului de organizare a ANI
Colega sa de la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, Lilia Ioniță, a remarcat faptul că s-au produs mai multe tărăgănări în punerea în aplicare a Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate. În primul rând, legea a fost adoptată la 17 iunie 2016, dar a fost publicată în Monitorul Oficial după o lună și jumătate. Deși a intrat în vigoare la 1 august 2016, Consiliul de Integritate, instituție care trebuie să aleagă președintele și vice-președintele ANI, s-a constituit cu mare întârziere. În special, au întârziat să-și desemneze reprezentanții Guvernul și Parlamentul, care au făcut acest lucru abia la sfârșitul anului 2016, cu o întârziere de 4 luni, a remarcat Lilia Ioniță. De asemenea, reprezentanții societății civile au fost selectați în cadrul unui concurs organizat de Ministerul Justiției, într-un mod nu tocmai transparent, întrucât candidații au participat la un interviu cu ușile închise, a mai spus expertul. În plus, regulamentul privind selectarea membrilor societății civile în Consiliul de Integritate, a fost aprobat cu întârziere de Ministerul Justiției, mai spune Lilia Ioniță, astfel încât aceștia au fost selectați abia la sfârșitul lunii decembrie 2016.
Un ANI funcțional abia din vară
Prognoza Liliei Ioniță referitor la funcționalitatea deplină a ANI este una mai pesimistă. Ea crede că instituția va începe să funcționeze abia din a doua jumătate a anului 2017. ”Sunt o sumedenie de proceduri, o sumedenie de termene, stabilite în lege pentru a face această instituție funcțională. Chiar dacă va fi selectat președintele ANI până la 28 februarie, președintele țării are 15 zile pentru a examina candidatura, apoi, dacă vrea, poate să-și mai ia un termen suplimentar de 15 zile și după acest termen, poate să respingă candidatura”, a menționat Lilia Ioniță.
Președintele în exercițiu al ANI, Anatolie Donciu, a amintit în context experiența României, unde instituția similară de la București, ANI, a fost blocată pentru o perioadă de 8 luni, când legea a fost declarată neconstituțională.
”Eu cred că nu trebuie să repetăm erorile altora, dar să învățăm din ele. Ca să fie instituția eficientă și ca să avem un cadru legislativ adecvat, trebuie să studiem acest proces. Urmează să facem pașii consecutiv, ca să obținem un produs eficient pentru societatea noastră. Sunt de acord că așteptările societății față de ANI sunt foarte mari”, a spus Anatolie Donciu.
Membru al Consiliului de Integritate: Sper să avem oameni deștepți care să vină să depună dosarele
Unul dintre membrii Consiliului de Integritate, reprezentant al societății civile, Dumitru Țîra, a declarat că în prezent se lucrează asupra regulamentului de selectare a președintelui și vice-președintelui ANI. El și-a exprimat speranța că la concurs își vor depune dosarele cât mai multe persoane competente în acest domeniu.
”Urmează a fi elaborate și celelalte aspecte legate de probele scrise și verbale. Sper să avem oameni deștepți care să vină să depună dosarele, ca să putem selecta președintele și vice-președintele din prima tură”, a spus Dumitru Țîra.
Consiliul de Integritate, care urmează să aleagă președintele și vice-președintele ANI, este format din 7 membri: președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Mircea Roșioru, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, reprezentantul Consiliului Autorităților Locale din Moldova, Viorel Rusu, reprezentatul Parlamentului, Sergiu Ostaf, reprezentatul Guvernului, Victoria Eftodi și reprezentanții societății civile, Tatiana Pașcovschi și Dumitru Țîra.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
A fost lansată Iniţiativa Civică pentru Integritatea în...
Cinci organizaţii neguvernamentale (Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), Asociaţia pentru Democraţie Participativă (ADEPT), Centrul pentru Investigaţii Jurnalistice (CIN) şi Fundaţia Soros - Moldova (FSM)) au lansat Iniţiativa Civică pentru Integritatea în Serviciul Public, prin care îşi propun să sporească controlul asupra integrităţii persoanelor care deţin funcţii de conducere în instituţiile publice, monitorizând eficienţa mecanismului de verificare a averilor şi intereselor acestora. Evenimentul de lansare a avut loc la 27 mai 2014, în cadrul unei mese rotunde organizată de portalul Moldova Curată.
Legile anticorupţie în vigoare trebuie aplicate, fără s...
Putem vorbi despre o luptă eficientă cu actele de corupţie, doar dacă există câteva componente importante: un cadrul legislativ clar, care să nu lase loc de interpretări, un mecanism eficient de aplicare a legii, dar şi unul de introducere a unor garanţii pentru anumite categorii de persoane, ce ţin de respectarea demnităţii personale şi profesionale ale acestora. Sunt concluzii formulate de participanţii la dezbaterea publică „Instrumente de contracarare a actelor de corupţie: între aprecieri şi contestări”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) şi de portalul www.moldovacurata.md, la 18 februarie 2015.
Actualul mecanism de sancționare a judecătorilor care n...
Niciun judecător din Republica Moldova nu a fost sancționat până în prezent pentru că nu și-a declarat corect veniturile și proprietățile, în condițiile în care presa a semnalat mai multe cazuri de averi nejustificate ale magistraților. Printre neregulile semnalate cel mai des de către jurnaliști se numără proprietăți imobile sau mobile care depășesc veniturile legale, donații de zeci de mii de lei sau euro pe care le acceptă magistrații, dar și promovarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a unor judecători compromiși, respinși de către președintele țării.
Opinii la o dezbatere organizată de Moldova Curată: con...
Numărul cazurilor de confiscare a averilor ilicite este în creștere în ultimii ani, dar mult prea mic față de așteptările societății, au constatat mai mulți experți în cadrul mesei rotunde organizate de Asociația Presei Independente și portalul Moldova Curată la tema „Confiscarea averilor în cazurile penale și civile: rezultate puține, perspective vagi”.
Lacunele din legislaţie şi procedurile juridice complic...
Experţii solicită eliminarea lacunelor din legislaţie şi simplificarea procedurilor juridice privind tragerea la răspundere a demnitarilor şi funcţionarilor care nu-şi declară sau declară eronat veniturile, proprietăţile şi interesele personale.
Aici așteptăm comentariul tău!