ANI – în incertitudine, până la vară?

Dezbateri 25 ianuarie 2017 95
Mariana Kalughin, la masa rotundă „Legile imperfecte și tergiversarea procesului de consolidare a mecanismelor de control pun în pericol sistemul național de integritate”

Autoritatea Națională de Integritate ar putea să fie funcțională abia din vara acestui an și nu de la începutul anului 2017, așa cum a promis anterior ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, într-un interviu pentru Moldova Curată. Este părerea exprimată de către experți în domeniul integrității în cadrul unei mese rotunde organizate de Asociația Presei Independente și portalul moldovacurata.md.



Mariana Kalughin, expertă a Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, a atras atenția asupra mai multor lacune în legislația referitoare la ANI și la modul de depunere și verificare a declarațiilor de avere și interese personale. Ea a subliniat că există prevederi vulnerabile care ar putea afecta activitatea ANI și a Consiliului de Integritate. De exemplu, din definiția categoriei de ”persoană apropiată”, au fost scoase noțiunile ”soț”, ”soție”, ”copii” și ”persoană întreținută”, și nu va mai putea fi sancționat conflictul de interese cu implicarea acestor persoane.

Lilia Ioniță estimează că ANI va începe să funcționeze abia din a doua jumătate a anului 2017

Legislație cu deficiențe

”Practic, nu se va mai putea constata conflictul de interese în privința soțului, soției, copiilor și tocmai astfel de conflicte de interese sunt cele mai dese”, a explicat Mariana Kalughin.

O altă prevedere restrictivă este cea care spune că inspectorii de integritate ”constată diferențele substanțiale, ținând cont de modificările intervenite în averea subiectului declarării pe durata anului fiscal”. Acest articol ar putea pune în pericol verificarea dosarelor rămase nefinalizate de fosta componență a Comisie Naționale de Integritate, spune experta. De asemenea, această sintagmă ar putea fi interpretată drept o restricție, pentru că nu ar putea fi efectuat controlul, de exemplu, asupra declarațiilor care au fost depuse în 2016 pentru perioada anului 2015 sau ar putea să apară piedici la constatarea diferențelor substanțiale, dar și a caracterului nejustificat al averii și la aplicarea confiscării averii, a mai explicat Mariana Kalughin.

Ea a mai estimat că, în modul în care decurg în prezent lucrurile, ANI nu va avea angajați inspectori de integritate până la data de 31 martie, când expiră termenul de depunere a declarațiilor de avere și interese personale, pentru că, deocamdată, nu a fost ales președintele ANI care are competența de a-i angaja.

”Procesul de control și de aplicare a unor sancțiuni pentru declarațiile care au fost depuse anterior, pentru anii precedenți, este compromis”, a conchis Mariana Kalughin.

Tărăgănarea procesului de organizare a ANI

Colega sa de la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, Lilia Ioniță, a remarcat faptul că s-au produs mai multe tărăgănări în punerea în aplicare a Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate. În primul rând, legea a fost adoptată la 17 iunie 2016, dar a fost publicată în Monitorul Oficial după o lună și jumătate. Deși a intrat în vigoare la 1 august 2016, Consiliul de Integritate, instituție care trebuie să aleagă președintele și vice-președintele ANI, s-a constituit cu mare întârziere. În special, au întârziat să-și desemneze reprezentanții Guvernul și Parlamentul, care au făcut acest lucru abia la sfârșitul anului 2016, cu o întârziere de 4 luni, a remarcat Lilia Ioniță. De asemenea, reprezentanții societății civile au fost selectați în cadrul unui concurs organizat de Ministerul Justiției, într-un mod nu tocmai transparent, întrucât candidații au participat la un interviu cu ușile închise, a mai spus expertul. În plus, regulamentul privind selectarea membrilor societății civile în Consiliul de Integritate, a fost aprobat cu întârziere de Ministerul Justiției, mai spune Lilia Ioniță, astfel încât aceștia au fost selectați abia la sfârșitul lunii decembrie 2016.

Un ANI funcțional abia din vară

Prognoza Liliei Ioniță referitor la funcționalitatea deplină a ANI este una mai pesimistă. Ea crede că instituția va începe să funcționeze abia din a doua jumătate a anului 2017. ”Sunt o sumedenie de proceduri, o sumedenie de termene, stabilite în lege pentru a face această instituție funcțională. Chiar dacă va fi selectat președintele ANI până la 28 februarie, președintele țării are 15 zile pentru a examina candidatura, apoi, dacă vrea, poate să-și mai ia un termen suplimentar de 15 zile și după acest termen, poate să respingă candidatura”, a menționat Lilia Ioniță.

Președintele în exercițiu al ANI, Anatolie Donciu, a amintit în context experiența României, unde instituția similară de la București, ANI, a fost blocată pentru o perioadă de 8 luni, când legea a fost declarată neconstituțională.

”Eu cred că nu trebuie să repetăm erorile altora, dar să învățăm din ele. Ca să fie instituția eficientă și ca să avem un cadru legislativ adecvat, trebuie să studiem acest proces. Urmează să facem pașii consecutiv, ca să obținem un produs eficient pentru societatea noastră. Sunt de acord că așteptările societății față de ANI sunt foarte mari”, a spus Anatolie Donciu.

Membru al Consiliului de Integritate:  Sper să avem oameni deștepți care să vină să depună dosarele

Unul dintre membrii Consiliului de Integritate, reprezentant al societății civile, Dumitru Țîra, a declarat că în prezent se lucrează asupra regulamentului de selectare a președintelui și vice-președintelui ANI. El și-a exprimat speranța că la concurs își vor depune dosarele cât mai multe persoane competente în acest domeniu.

”Urmează a fi elaborate și celelalte aspecte legate de probele scrise și verbale. Sper să avem oameni deștepți care să vină să depună dosarele, ca să putem selecta președintele și vice-președintele din prima tură”, a spus Dumitru Țîra.

Consiliul de Integritate, care urmează să aleagă președintele și vice-președintele ANI, este format din 7 membri: președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Mircea Roșioru, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, reprezentantul Consiliului Autorităților Locale din Moldova, Viorel Rusu, reprezentatul Parlamentului, Sergiu Ostaf, reprezentatul Guvernului, Victoria Eftodi și reprezentanții societății civile, Tatiana Pașcovschi și Dumitru Țîra.

Natalia Enache


Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Dezbateri

Asociația Presei Independente (API) și portalul Moldova...

Evenimentul va avea loc joi, 25 aprilie 2019, cu începere de la ora 11.00, în sala de conferințe a Hotelului „Jolly Alon” (mun. Chișinău, str. Maria Cebotari 37).

22 aprilie 2019
108
Dezbateri

API vă invită la masa rotundă „ANI: alegerile vin și tr...

Asociația Presei Independente (API) și portalul MoldovaCurata.md vă invită la masa rotundă „ANI: alegerile vin și trec, iar problemele rămân”.

17 februarie 2019
114
Dezbateri

În loc să fie sancționați, unii funcționarii cu problem...

Jumătate din persoanele vizate în ultimii 4 ani în investigații jurnalistice ca având probleme de integritate sunt și astăzi în funcții, iar unele chiar au fost avansate. Majoritatea controalelor pornite de instituțiile de drept în urma investigațiilor jurnalistice nu s-au soldat cu sancțiuni. Sunt concluziile studiului “Reacția instituțiilor publice la investigațiile jurnalistice: autosesizări multe, rezultate puține”, realizat de doi experți ai Asociației Presei Independente și lansat luni, 22 ianuarie. 

22 ianuarie 2018
109
Dezbateri

EXPERŢII SOLICITĂ PÂRGHII LEGALE PENTRU PEDEPSIREA DEMN...

Accesul publicului la declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale demnitarilor şi funcţionarilor nu este asigurat, iar majoritatea instituţiilor publice nu se conformează normelor legale privind transparenţa obligatorie. În acelaşi timp, autorităţile abilitate cu funcţii de control nu verifică executarea respectării legislaţiei în acest domeniu, iar persoanele vinovate nu sunt sancţionate.

01 noiembrie 2013
95
Dezbateri

Avertizorii de integritate nu sunt „turnători”, ci pers...

De aproape un an, în Republica Moldova este în vigoare Legea privind avertizorii de integritate care încurajează angajații din sectorul public și privat să dezvăluie practici ilegale și abuzive de la locul lor de muncă. Deși legea este funcțională, până în prezent nu este înregistrat oficial niciun caz când angajați sau foști angajați să dezvăluie eventuale cazuri de corupție, încălcări ale drepturilor fundamentate ale persoanei, ale securității naționale sau alte nereguli care ar afecta interesul public. Experții anticorupție și specialiștii în domeniul drepturilor omului care au participat la un Club de presă, organizat cu sprijinul PNUD la 11 octombrie curent, îi îndeamnă pe cetățeni să-și atribuie rolul de avertizor de integritate și să declare ilegalitățile. Sesizările pot fi făcute atât în adresa angajatorului, Centrului Național Anticorupție (CNA) cât și public, în presă.

15 octombrie 2019
114
2019

API a prezentat rezultatele primului raport de monitori...

Cadrul legal oferă suficiente instrumente pentru realizarea unui control eficient al averilor și intereselor persoanelor cu funcții publice. Totodată, chiar dacă în ultimele luni au fost înregistrate unele semne de îmunătățire a activității Autorității Naționale de Integritate (ANI), totuși acestea nu sunt suficente pentru a asigura continuitatea și durabilitatea sistemului de integritate, iar lacunele și confuziile din legislație trebuie excluse. Aceste și alte aspecte au fost nuanțate de experții API și participanții la masa rotundă de prezentare a primului raport de monitorizare a eficienței sistemului național de integritate și a activității ANI, desfășurată de Asociația Presei Independente (API) la 23 octombrie curent. Raportul conține concluzii și recomandări importante adresate factorilor de decizie din Parlament și Guvern, dar și ANI și Consiliul de Integritate (CI).

26 decembrie 2019
402