Avertizorii de integritate nu sunt „turnători”, ci persoane care semnalează nereguli în interesul public

Implică-te! 15 octombrie 2019 1683

De aproape un an, în Republica Moldova este în vigoare Legea privind avertizorii de integritate care încurajează angajații din sectorul public și privat să dezvăluie practici ilegale și abuzive de la locul lor de muncă. Deși legea este funcțională, până în prezent nu este înregistrat oficial niciun caz când angajați sau foști angajați să dezvăluie eventuale cazuri de corupție, încălcări ale drepturilor fundamentate ale persoanei, ale securității naționale sau alte nereguli care ar afecta interesul public. Experții anticorupție și specialiștii în domeniul drepturilor omului care au participat la un Club de presă, organizat cu sprijinul PNUD la 11 octombrie curent, îi îndeamnă pe cetățeni să-și atribuie rolul de avertizor de integritate și să declare ilegalitățile. Sesizările pot fi făcute atât în adresa angajatorului, Centrului Național Anticorupție (CNA) cât și public, în presă.



La începutul lunii octombrie, o femeie a anunțat pe o rețea de socializare despre un caz de maltratare a copiilor de la un centru de plasament din Chișinău. Ea a adăugat că aceste cazuri i-ar fi fost povestite de către o fostă angajată a instituţiei. Autoritățile s-au autosesizat și au inspectat toate centrele de plasament din capitală, pentru a identifica instituția și potențialele victime. Lilia Ioniță, experta Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), spune că fosta angajată a centrului de plasament care a sesizat nereguli în această instituție poate fi calificată ca o avertizoare de integritate, iar rolul autorităților este să investigheze amănunțit acest caz și să-i ofere protecție, dacă ea este amenințată de vreun pericol.

Participanții la Clubul de presă la care s-a discutat despre avertizorii de integritate.

Dezvăluirile se fac cu bună credință și în interesul public

Avertizorii pot dezvălui neregului din instituțiile unde activează.

Avertizorii de integritate pot fi angajații sau foștii angajați (în ultimul an) ai unei entități publice sau private, dar care dezvăluie cu bună credință diverse nereguli și ilegalități, spune experta CAPC. De asemenea, pot obține statut de avertizori de integritate și persoanele care au sau au avut în ultimele 12 luni calitatea de stagiar sau voluntar în acea entitate. Dezvăluirile se pot face pe trei căi: adresarea în formă scrisă angajatorului, sesizarea către CNA, dar dezvăluirile publice prin intermediului mass-media sau al rețelelor sociale. Potențialii avertizori de integritate pot sesiza eventuale cazuri de corupție, încălcări ale drepturilor persoanei, riscuri legate de securitatea națională, dar și alte nereguli care ar afecta interesul public.

Angajatorul trebuie să asigure securitatea avertizorului de integritate

Asigurarea securității avertizorilor de integritate și protejarea lor de eventuale abuzuri și răzbunări sunt puse de legislație în sarcina angajatorului și a Oficiului Avocatului Poporului din Republica Moldova. „Angajatorul trebuie să creeze canale sigure de comunicare și investigare a dezvăluirilor făcute de angajat, fără ca acesta să fie expus amenințărilor și în condiții de protejare a identității față de ceilalți angajați sau de alte surse externe. Calitatea de avertizor de integritate este oferită de CNA, în condițiile prevăzute de lege. Oficiul Avocatului Poporului poate interveni în cazuri mai speciale, când avertizorului de integritate deja i-a fost dezvăluită identitatea și acesta solicită protecție”, a  spus experta.

Olga Vacarciuc, secretar general al Oficiul Avocatului Poporului, a menționat că în R. Moldova încă nu au fost înregistrați avertizori de integritate în condițiile noii legi și a precizat că rolul Oficiului Avocatului Poporului constă inclusiv în încercarea de a media un potențial conflict dintre avertizorul de integritate și entitatea juridică respectivă, dar și formularea unor recomandări către instituția publică sau privată.

Moderatorul Clubului de presă, Petru Macovei, director executiv al Asociației Presei Independente (API), a remarcat că avertizorii de integritate reprezintă un instrument foarte eficient de luptă împotriva corupției și a altor ilegalități în multe țări ale lumii, făcând trimitere și la Directiva europeană adoptată recent, care va garanta, la nivel european, un grad mai ridicat de protecție a avertizorilor de integritate, stabilind canale sigure de raportare atât în interiorul unei organizații, cât și către autoritățile publice.

Avertizorul de integritate nu e agent sub acoperire

Din spusele lui Ion Pruteanu, șeful Direcției educație anticorupție din cadrul CNA, în primele nouă luni ale anului curent, circa 22 de mii de angajați din peste 470 de entități din sectorul public și cel privat au fost informați despre rolul avertizorului de integritate: „Le explicăm tuturor că avertizorul de integritate nu poate fi comparat cu un agent sub acoperire. Avertizorii de integritate nu sunt nici „turnători”, dimpotrivă, ei sunt oameni care au curajul să semnaleze ilegalități și alte acțiuni care dăunează interesului public”. Reprezentantul CNA îi îndeamnă pe cetățeni să sesizeze nereguli din instituțiile unde activează, apelând la linia națională anticorupție – 080055555, care este funcțională non-stop. Persoanele pot veni la sediul CNA pentru a face dezvăluiri sau le expedia prin poșta electronică, la adresa de email secretariat@cna.md. Adresările vor fi examinate, iar în funcție de rezultatele examinării, unele persoane ar putea obține statutul de avertizor de integritate.

Clubul de presă a fost organizat în cadrul proiectului „Lupta cu corupția prin consolidarea integrității în Republica Moldova”, implementat de PNUD în parteneriat cu Centrul Național Anticorupție și Oficiul Avocatului Poporului, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei.

Lilia Zaharia



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Accesul la informații pe înțelesul tuturor

Accesul la informație este mai presus ca imunitatea lui...

Curtea de Apel Chișinău a decis ieri, în procesul de judecată intentat președintelui Igor Dodon de către fotoreporterul Constantin Grigoriță, că șeful statului nu poate beneficia de imunitatea acordată de lege în cazurile când litigiul vizează accesul la informații de interes public. Constantin Grigoriță, membru al Asociației Presei Independente (API), l-a acționat în judecată pe Igor Dodon pentru îngrădirea accesului la conferințele de presă organizate de Președinție. Prima instanță a considerat că șeful statului are imunitate și nu poate fi acționat în judecată, așa că a respins cererea jurnalistului. Instanța de apel a calificat ca neîntemeiată decizia magistraților de la Judecătoria Chișinău și a notat că jurnalistul nu contestă opiniile exprimate de către Preşedintele ţării, ci contestă îngrădirea neîntemeiată a accesului la informaţie, chestiune care nu se încadrează în imunitatea respectivă.

17 noiembrie 2017
1418
Calendar/Anunț

API prezintă ediția a doua a studiului privind reacția...

06 martie 2020
1027
Semnalează abuzuri!

Trimiterea dosarului la rejudecare nu înseamnă neapărat...

Întrebare: Sunt persoană cu dizabilități, țintuită la pat. În anul 2003 am avut un accident la locul de muncă, fiind angajat în calitate de lăcătuș la școala din Mândrești, Telenești. Am cerut indemnizații de invaliditate, dar atât  școala cât și primăria, în subordinea căreia se afla școala, au refuzat să mă ajute. De aceea am acționat instituțiile respective în judecată. Am câștigat procesul la Curtea de Apel Bălți, iar partea vizată a făcut recurs la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). În final, CSJ a întors dosarul la Curtea de Apel pentru rejudecare.

11 octombrie 2017
1020
ICPC: la zi

Conflictele de interese, proprietățile nedeclarate și c...

Unii dintre candidații PDM care au deținut funcții publice au avut episoade în care au fost implicați în conflicte de interese sau în nedeclararea tuturor averilor. Victor Său și Alexandru Botnari, de exemplu, au făcut afaceri cu firmele familiei folosind banii publici, iar Maria Culeșov și-a angajat rudele la ADR Sud. De asemenea, liderul formațiunii, Vladimir Plahotniuc, nu și-a declarat, când a fost cazul, proprietățile pe care le deține în Elveția, Franța și România. Un alt candidat PDM, ministru în Guvernul Filip, a folosit o diplomă de studii medii falsă, ceea ce nu îl împiedică să pretindă în continuare la funcții publice. Acestea sunt fapte documentate de reporterii IC pentru un Parlament Curat. Profilurile integrale ale candidaților le puteți găsi oricând pe portalul Moldovacurata.md.

21 februarie 2019
1246
ICPC: la zi

Curtea Supremă de Justitie a intors la rejudecare cauză...

Curtea Supremă de Justitie (CSJ) a admis recursul Initiațivei Civice pentru un Parlament Curat (ICPC) sîși a cășat integral o decizie a Curții de Apel Chișinău, prin care instanța a recunoscut că informația din buletinul informativ al ICPC "Cunoaște-ți candidatul!" care îl vizează pe Alexandru Oleinic, fost candidat pe listele Alianței "Moldova Noastră" la alegerile în Parlamentul Republicii Moldova de la 28 noiembrie 2010, nu corespunde realității. CSJ a restituit cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecători.

29 aprilie 2013
845
Accesul la informații pe înțelesul tuturor

Primăria nu-mi oferă informația de interes public solic...

Întrebare: Sunt consilier local în satul Dubăsarii Vechi.  La 9 octombrie 2017, am  solicitat Primăriei să-mi furnizeze următoarele documente:

29 noiembrie 2017
1154