În loc să fie sancționați, unii funcționarii cu probleme de integritate sunt avansați în funcții

Dezbateri 22 ianuarie 2018 409

Jumătate din persoanele vizate în ultimii 4 ani în investigații jurnalistice ca având probleme de integritate sunt și astăzi în funcții, iar unele chiar au fost avansate. Majoritatea controalelor pornite de instituțiile de drept în urma investigațiilor jurnalistice nu s-au soldat cu sancțiuni. Sunt concluziile studiului “Reacția instituțiilor publice la investigațiile jurnalistice: autosesizări multe, rezultate puține”, realizat de doi experți ai Asociației Presei Independente și lansat luni, 22 ianuarie. 



Experții au analizat 32 de investigații scrise în perioada ianuarie 2014 - iunie 2017 de redacțiile ZdG, Centrul de Investigații Jurnalistice, RISE Moldova și Moldova Curată, referitoare la venituri și averi nedeclarate, conflicte de interese, suspiciuni de protecționism și abuz de putere. Studiul arată că din cele 32 de investigații analizate, în 16 cazuri persoanele vizate continuă să activeze în funcțiile pe care le dețineau, iar în 8 cazuri chiar au fost avansate. Acest fapt arată că semnalele lansate de presă privind lipsa de integritate a unor funcționari nu afectează parcursul profesional al celor vizați. Instituțiile nu manifestă interes și voință politică de a curăța corpul funcționarilor de elemente „pătate” și de a numi în funcții persoane integre.

În același timp, în baza investigațiilor jurnalistice au fost pornite 4 dosare penale, care în prezent sunt fie la etapa de urmărire penală, fie în instanța de judecată. Aceste concluzii ale studiului au fost analizate în cadrul mesei rotunde de lansare împreună cu  deputați, reprezentanți ai ANI și ai altor instituții de stat. 

Mariana Kalughin și deputatul PDM, Anatolie Zagorodnîi.

Lilian Chișca: „ANI a pornit peste 140 de controale în baza materialelor din presă”

Deputații Tudor Deliu și Anatol Zagorodnâi la masa rotundă de lansare a studiului referitor la reacția instituțiilor de stat la investigațiile jurnalistice

Lilian Chișca, vicepreședintele ANI, a declarat că instituția din care face parte, în trecut CNI, a reacționat la majoritatea articolelor din presă referitoare la integritatea funcționarilor. Potrivit lui, de la creare, în anul 2013, și până la reformare, în august 2016, CNI a pornit circa 140 de controale în baza investigațiilor, 30% soldându-se cu acte de constatare. Cât privește verificarea averii rudelor funcționarilor ca o formă de proprietate camuflată, vicepreședintele ANI a spus că deocamdată inspectorii de integritate nu vor putea controla aceste averi. „ANI nu își va putea extinde controalele asupra persoanelor care nu sunt indicate în declarația de avere. Adică dacă subiectul declarării indică soția, copiii, ANI va putea verifica veniturile dobândite de ei. Dar nicidecum nu ne putem extinde asupra veniturilor bunicăi sau altor persoane. Așa e legea. Acest lucru îl poate face Procuratura Anticorupție prin alte tipuri de investigații”, a spus Lilian Chișca. 

Mariana Kalughin: „Noi și autoritățile avem percepții diferite asupra integrității ca valoare”

„Cred că cea mai importantă problemă și neînțelegere pe care o avem noi cu autoritățile vine de la faptul că înțelegem în mod diferit integritatea ca valoare. Autoritățile o văd restrictiv, la ceea ce înseamnă cazierul juridic, adică dacă persoana a fost sau nu atrasă la răspundere penală sau dacă are antecendente penale. Pe când pentru noi  aceasta este o noțiune mult mai largă, care ar însemna că, de exemplu, dacă Gaburici a avut dosar pe diplomă falsă și acest dosar a fost clasat pe motivul expirării termenului de prescripție, faptul în sine nicidecum nu a devenit alb. Dacă a avut dosar pe acest lucru și chiar dacă nu a fost tras la răspundere penală și planează aceste suspiciuni asupra lui, el nu poate fi nicidecum nici ministru, nici prim-ministru, nici director de școală. Pentru că asta vorbește despre un anumit profil”. 

Unul dintre reprezentanții societății civile, prezent la discuții, Vitalii Voznoi de la organizația „Liubimâi gorod” a fost de părere că astfel de studii ar trebui să se facă mai des, o dată la jumătate de an, dar cu implicarea instituțiilor responsabile să reacționeze. „De exemplu, asupra Primăriei Chișinău există un control din partea Cancelariei de Stat, care, din păcate, nu prea reacționează, dar oricum aceste întrebări trebuie puse, inclusiv în cazul lui Brânzaniuc sau Gamrețchi. Un alt moment este că ar trebui să indicați în studiu și apartenența politică a persoanelor vizate în investigații. Cât despre reacție, ar fi bine ca investigațiile, când sunt gata, să le expediați societății civile și partenerilor de dezvoltare, fără să așteptați ca ei să le ia și să le examineze”, a spus Vitalii Voznoi.

Tudor Deliu: „Accederea în funcția publică se face astăzi în baza loialității celui care te-a propus în funcție”

Cristina Țărnă, fostă vicedirectoare a Centrului Național Anticorupție, a fost de părere că unele investigații jurnalistice care, aparent rămân fără reacția instituțiilor de stat, ar putea fi folosite ulterior pentru împotriva persoaei vizate. „Există, spre regret, și fenomenul „oamenii care nu sunt șantajabili sunt oameni periculoși”. Unele investigații jurnalistice despre care ați vorbit se soldează cu controale și sancțiuni, iar altele nu se soldează. În opinia mea, cele care aparent nu se soldează cu sancțiuni au anumite consecințe invizibile la etapa când nu există o reacție. Acești oameni devin șantajabili și se poate reveni la această idee mai târziu”, a spus Cristina Țărnă. 

„Cred că însăși autoritățile nu doresc să se despartă de persoanele loiale și docile. Problema constă și în accederea în funcția publică în Republica Moldova. Accederea în funcția publică astăzi, chiar dacă e anunțat concurs, se face nu în baza meritocrației, dar în baza loialității față de cei care îl propun în funcție. Cred că anume aici ar trebui să intervenim, și dacă vă aduceți aminte, noi am venit cu un proiect în Parlament, care a fost discutat și de societatea civilă, care stabilea reguli de accedere în funcția publică, dar, cu părere de rău, acel proiect se prăfuiește prin sertarele Parlamentului”, a declarat deputatul PLDM Tudor Deliu, vicepreședinte al Comisiei  juridice, numiri şi imunităţi din cadrul Legislativului.

Un alt vicepreședinte al acestei comisii, Anatolie Zagorodnîi, deputat PDM, i-a contrazis pe cei prezenți care au susținut că la nivel de instituții, nu există voință politică de a asigura integritatea corpului de funcționari. „Nu sunt de acord cu faptul că nu există voință politică, mai ales la modificarea cadrului legal. Haideți să fim sinceri, a fost și există voință politică prin promovarea acelor proiecte de legi care au fost adoptate. Mă refer la Legea cu privire la Procuratură, nou alege cu privire la declararea averilor. Altceva este că noi urmează să avem un control parlamentar și să nu admitem asemenea situații când persoanele vizate, cu demnitate publică să nu fie promovate în funcții. Cred că e vorba și despre mentalitatea noastră, când o persoană care știe că are pete de integritate merge intenționat la concurs pentru o funcție publică. Aici avem de lucru”, a spus Anatolie Zagorodnîi.  

Elena Prohnițchi, expertă ADEPT, a menționat că majoritatea legilor importante au fost adoptate după ce au existat condiționalități din partea partenerilor de dezvoltare.

Studiul “Reacția instituțiilor publice la investigațiile jurnalistice: autosesizări multe, rezultate puține” a fost realizat cu sprijinul Fundației Soros și poate fi găsit pe paginile api.md și moldovacurata.md.

Viorica Manole



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Dezbateri

Actualul mecanism de sancționare a judecătorilor care n...

Niciun judecător din Republica Moldova nu a fost sancționat până în prezent pentru că nu și-a declarat corect veniturile și proprietățile, în condițiile în care presa a semnalat mai multe cazuri de averi nejustificate ale magistraților. Printre neregulile semnalate cel mai des de către jurnaliști se numără proprietăți imobile sau mobile care depășesc veniturile legale, donații de zeci de mii de lei sau euro pe care le acceptă magistrații, dar și promovarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a unor judecători compromiși, respinși de către președintele țării.

25 februarie 2016
434
Dezbateri

Lacunele din legislaţie şi procedurile juridice complic...

Experţii solicită eliminarea lacunelor din legislaţie şi simplificarea procedurilor juridice privind tragerea la răspundere a demnitarilor şi funcţionarilor care nu-şi declară sau declară eronat veniturile, proprietăţile şi interesele personale.

02 decembrie 2013
393
Dezbateri

Declarațiile de integritate semnate de Guvernul Filip s...

Organizațiile societății civile refuză în continuare să preia pentru depozitare originalele declarațiilor de integritate semnate de membrii Guvernului Pavel Filip. La masa rotundă pe tema «Declarațiile de integritate: între declararea intenției și confirmarea integrității», organizată joi, 11 februarie, de portalul Moldova Curată, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a adus declarațiile, spunând că acestea i-au fost transmise de către primul ministru, și s-a arătat dispus să le predea reprezentanțuilor societății civile. Cei prezenți au fost de părere însă că declarațiile trebuie considerate nule de vreme ce au fost semnate în condiții de intransparență, fără prezența jurnaliștilor și reprezentanților societății civile. 

12 februarie 2016
386
2020

Autoritățile reacționează tot mai puțin la investigații...

12 martie 2020
1113