Autoritățile reacționează tot mai puțin la investigațiile jurnalistice referitoare la integritatea persoanelor cu funcții publice

Dezbateri 12 martie 2020 754
Prezentarea studiului privind reacția autorităților la investigațiile jurnalistice despre integritatea persoanelor cu funcții publice. Sursa foto: MoldovaCurata.md



Investigațille jurnalistice scrise în ultimii doi ani referitoare la integritatea persoanelor cu funcții publice au fost, în mare parte, ignorate de autoritățile care ar fi trebuit să reacționeze prin controale sau verificări. Este concluzia care se desprinde dintr-un studiu prezentat astăzi de Asociația Presei Independente și portalul MoldovaCurata.md. Cercetarea a arătat că din cele 26 de investigații monitorizate, la 11 nu a existat nicio reacție.

Studiul a vizat articole de investigații realizate de Ziarul de Gardă, MoldovaCurata.md, Centrul de Investigații Jurnalistice și RISE Moldova, publicate în perioada iulie 2017 – iulie 2019.

Subiecții vizați în anchetele jurnalistice au fost miniștri, viceminiștri, conducători de departamente, deputați, judecători etc. Autorii studiului au urmărit dacă, după publicarea investigațiilor, autoritățile statului sau instituțiile în care erau angajate persoanele vizate au reacționat prin controale și dacă au aplicat sancțiuni.

În mai puțin de jumătate din cazurile monitorizate a existat o reacție

Astfel, din cele 26 de investigații examinate, la 11 nu a existat o reacție. În alte 11 cazuri, instituțiile s-au autosesizat, pornind controale, iar în 4 cazuri au fost sesizate fie de înșiși autorii investigațiilor, fie de persoane terțe.

Din cele 15 controale/anchete interne/cauze penale pornite, 7 s-au încheiat fără sancțiuni. În răspunsurile oferite, instituțiile au confirmat faptele descrise de jurnaliști, dar au constatat, după verificări, că ele nu constituie încălcări de lege. În alte 7 cazuri, controalele sunt în proces de derulare. Un singur control s-a încheiat cu aplicarea unei sancțiuni: cazul Grigore Repeșciuc, în privința căruia ANI a constatat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, însă actul de constatare nu este definitiv, el fiind atacat în instanța de judecată.

Nu au fost avansați în funcții, dar nici nu au fost demiși

Datele mai arată că cea mai mare parte a persoanelor vizate în investigațiile jurnalistice monitorizate, presupuse că ar avea probleme de integritate, nu au fost avansate în funcții, dar nu au fost nici demise sau retrogradate. Astfel, nu există nici un caz documentat de demisie ca urmare a faptelor descrise de jurnaliști. În 10 cazuri persoanele vizate au demisionat din funcțiile deținute din motive care nu au legătură cu investigațiile: s-a schimbat guvernarea, au depus cereri de demisie invocând motive personale etc. În 9 cazuri persoanele au rămas în funcțiile deținute. Patru persoane au fost realese sau alese în alte funcții, două persoane au fost promovate la funcții mai înalte, iar o persoană este suspendată din funcție din motive ce nu au legătură cu investigația. 

Jurnalistul Victor Moșneag: ”Dacă guvernarea este în relații bune cu persoanele vizate în investigații juranlistice, atunci, din păcate, nu există o reacție”

Unul dintre autorii studiului, jurnalistul Victor Moșneag, a atras atenția asupra cazului în care este vizat judecătorul Oleg Sternioală, despre care a fost scrisă o investigație încă în 2017 - despre averea lui, casa înregistrată pe numele părinților, iar Procuratura Anticorupție s-a autosesizat abia în 2019, după aproximativ 3 ani de la publicare.

”Este un caz care demontrează că autoritățile continuă să reaționeze selectiv, în funcție de cine este la guvernare și ce vrea guvernarea. Dacă guvernarea vrea să lupte cu unii judecători, procurori sau funcționari, atunci și Procuratura sau ANI reacționează. Dacă guvernarea este în relații bune cu persoanele vizate în investigații juranlistice, atunci, din păcate, nu există o reacție”, a subliniat Victor Moșneag.

Jurnalista Viorica Zaharia: ”Standardele profesionale nu presupun ca jurnaliștii să facă sesizări către autorități ca aceastea să reacționeze la investigații”

O altă autoare a studiului, jurnalista Viorica Zaharia, a remarcat că nicăieiri în lume nu există practici ca cea din Republica Moldova, când jurnaliștii, după ce scriu o investigație, să mai facă și sesizări către autorități, determinându-le astfel să reacționeze: ”Se prezumă că instituțiile citesc presa și pot lua atitudine. În cazul Republicii Moldova, când asta nu se întâmplă, noi suntem nevoiți uneori să facem și sesizări, ca să nu se piardă astfel munca noastră, adică faptele descoperite. Noi, la Moldova Curată, expediem uneori sesizări către ANI sau alte instituții cu solicitarea să verifice faptele din investigațiile noastre. Nu o putem face de fiecare dată, deoarece nu ne-ar mai rămâne timp pentur muncă. Ne consumăm timpul doar cu muncă de secretariat, pentru că, pe lângă asta, mai expediem și cereri de acces la informație și alte demersuri”.

Autoritățile prea puțin reacționează la investigațiile jurnalistice și se autosesizează foarte rar, astfel că Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției a decis să se implice și să depună sesizări, a subliniat experta Lilia Ioniță. ”Până astăzi, am făcut peste 25 de sesizări la adresa Autorității Naționale de Integritate. Drept sursă au servit investigațiile ziaristice, o parte chiar au fost investigațiile din studiu. Peste 70 de procente din sesizări depuse de către noi la ANI au servit temei pentru inițierea procedurilor de control. Situația a fost mai puțin ”roz” în cazul sesizărilor pe care le-am făcut la Procuratura Anticorupție, în legătură cu cazurile de corupere a alegătorilor. Din cele 7 de siszări depuse, chiar dacă s-au înregistrat două procese penale, până la urmă, toate au fost încetate”.

”Am observat totuși că o parte dintre miniștrii despre care voi, jurnaliștii, ați scris în anii precedenți nu s-au regăsit apoi nici într-o garnitură guvernamentală. E vorba în special despre Partidul Democrat, pentru că ei de fapt aveau majoritatea miniștrilor, dar o parte din aceste persoane au fost găzduite de către partid. S-au regăsit în conducerea partidului, inclusiv în aparatul partidului. Deci partidele cumva reacționează”, a observat, în cadrul discuției, experta ADEPT, Mariana Kalughin.

Prezent la discuții, deputatul Vasile Năstase, vicepreședinte al Comisiei pentru mass-media din Legislativ, a fost de părere că presa de investigație ar trebui susținută: ”O presă puternică de investigație va ajuta această societate să revină la normalitate. Am citit, parțial, studiul și cunosc multe din investigațiile monitorizate și vreau să vă spun că deși la ele nu se reacționează pe moment, în timp ele își fac efectul. Vă propun ca, dacă există chestiuni ce țin de modificarea legislației, să colaborăm. Noi suntem gata să intervenim acolo unde este necesar pentru a responsabiliza anumite instituții ale statului legat de autosesizare sau examinarea investigațiilor care au apărut în spațiul public. Și ar fi bine dacă ne-am gândi și la o modalitate de a stimula presa de investigație”.

ANI susține că monitorizează presa, dar nu are întodeauna ”bănuiala rezonabilă”

Șeful serviciului cooperare și relații cu publicul al ANI, Victor Moloșag, a menționat că în fiecare zi în instituție se face o revistă a presei, iar cazurile în care se descriu abateri ce indică asupra unor probleme de integritate sunt transmise către Inspectoratul de integritate.

”Înainte de a începe un control, inspectorii de  integritate fac o verificare prealabilă, dacă sesizarea corespunde formei și dacă există o bănuială rezonabilă. Dacă e să comparăm cu fosta Comisie Națională de Integritate, era suficient să fie depusă o sesizare și prin votul membrilor se decidea dacă se inițiază controlul. Așa s-a decis, pe vremea CNI, efectuarea controlului pe numele tuturor membrilor Consiliului Audiovizualului, întrucât a existat o sesizare, și toate dosarele s-au clasat. În acest fel s-a pierdut timp în care se utea face alte controale. Deci este și bună această bănuială rezonabilă. Desigur, presa scrie despre cazuri ale judecătorilor, procurorirlor, alte persoane care au bunuri înregistrate pe numele părinților. Dar noi nu putem exinde controlul asupra persoanelor care nu sunt subiecți ai declarării”, a spus Victor Moloșag.

Petru Macovei: ”Eu am întrebări nu doar către instituțiile publice, dar și către partidele politice care au promovat anumite persoane”

Directorul exectutiv al Asociației Presei Independnete, Petru Macovei, a subliniat că acest studiu va fi tipărit în 300 de exemplare și va fi transmis tuturor instituțiilor publice, inclusiv deputaților, dar și facultăților de jurnalism. ”Cea mai bună reacție a autorităților ar fi ca persoanele despre care se scriu investigații să fie sancționate pentru abuzurile pe care le comit. În acest studiu este vorba despre investigații bine documentate, de jurnaliști cu experiență și cu reputație, deci nu poate fi vorba de materiale scrise la comandă”, a subliniat Petru Macovei.  

”În mai puțin de jumătate de cazuri au avut loc autosesizările. Eu am întrebări nu doar către instituțiile publice, dar și către partidele politice care au promovat anumite persoane, iar investigațiile jurnalistice au arătat că ele nu sunt integre”, a mai punctat directorul executiv al API.

Sudiul integral poate fi citit aici.

Natalia Zaharescu

 



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Dezbateri

Lipsa unei comunicări eficiente condiţionează interesul...

Participanţii la dezbaterea publică „Activitatea de comunicare a Comisiei Naţionale de Integritate: actualitate şi strategii de viitor”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul www.moldovacurata.md la 14 februarie a.c., au remarcat gradul scăzut de transparenţă al CNI şi ineficienţa instrumentelor de comunicare cu publicul larg ale Comisiei. Deşi consideră că are o relaţie bună cu presa, conducerea CNI s-a arătat interesată de propunerile şi recomandările experţilor pentru îmbunătăţirea comunicării publice a acestei instituţii.

18 februarie 2014
214
Dezbateri

Asociația Presei Independente (API) și portalul Moldova...

Evenimentul va avea loc joi, 25 aprilie 2019, cu începere de la ora 11.00, în sala de conferințe a Hotelului „Jolly Alon” (mun. Chișinău, str. Maria Cebotari 37).

22 aprilie 2019
245
Dezbateri

EXPERŢII SOLICITĂ PÂRGHII LEGALE PENTRU PEDEPSIREA DEMN...

Accesul publicului la declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale demnitarilor şi funcţionarilor nu este asigurat, iar majoritatea instituţiilor publice nu se conformează normelor legale privind transparenţa obligatorie. În acelaşi timp, autorităţile abilitate cu funcţii de control nu verifică executarea respectării legislaţiei în acest domeniu, iar persoanele vinovate nu sunt sancţionate.

01 noiembrie 2013
228
Dezbateri

Lacunele din legislaţie şi procedurile juridice complic...

Experţii solicită eliminarea lacunelor din legislaţie şi simplificarea procedurilor juridice privind tragerea la răspundere a demnitarilor şi funcţionarilor care nu-şi declară sau declară eronat veniturile, proprietăţile şi interesele personale.

02 decembrie 2013
227
Dezbateri

API vă invită la masa rotundă „ANI: alegerile vin și tr...

Asociația Presei Independente (API) și portalul MoldovaCurata.md vă invită la masa rotundă „ANI: alegerile vin și trec, iar problemele rămân”.

17 februarie 2019
255
Dezbateri

Legile anticorupţie în vigoare trebuie aplicate, fără s...

Putem vorbi despre o luptă eficientă cu actele de corupţie, doar dacă există câteva componente importante: un cadrul legislativ clar, care să nu lase loc de interpretări, un mecanism eficient de aplicare a legii, dar şi unul de introducere a unor garanţii pentru anumite categorii de persoane, ce ţin de respectarea demnităţii personale şi profesionale ale acestora. Sunt concluzii formulate de participanţii la dezbaterea publică „Instrumente de contracarare a actelor de corupţie: între aprecieri şi contestări”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) şi de portalul www.moldovacurata.md, la 18 februarie 2015.

19 februarie 2015
241