Autoritățile reacționează tot mai puțin la investigațiile jurnalistice referitoare la integritatea persoanelor cu funcții publice
Investigațille jurnalistice scrise în ultimii doi ani referitoare la integritatea persoanelor cu funcții publice au fost, în mare parte, ignorate de autoritățile care ar fi trebuit să reacționeze prin controale sau verificări. Este concluzia care se desprinde dintr-un studiu prezentat astăzi de Asociația Presei Independente și portalul MoldovaCurata.md. Cercetarea a arătat că din cele 26 de investigații monitorizate, la 11 nu a existat nicio reacție.
Studiul a vizat articole de investigații realizate de Ziarul de Gardă, MoldovaCurata.md, Centrul de Investigații Jurnalistice și RISE Moldova, publicate în perioada iulie 2017 – iulie 2019.
Subiecții vizați în anchetele jurnalistice au fost miniștri, viceminiștri, conducători de departamente, deputați, judecători etc. Autorii studiului au urmărit dacă, după publicarea investigațiilor, autoritățile statului sau instituțiile în care erau angajate persoanele vizate au reacționat prin controale și dacă au aplicat sancțiuni.
În mai puțin de jumătate din cazurile monitorizate a existat o reacție
Astfel, din cele 26 de investigații examinate, la 11 nu a existat o reacție. În alte 11 cazuri, instituțiile s-au autosesizat, pornind controale, iar în 4 cazuri au fost sesizate fie de înșiși autorii investigațiilor, fie de persoane terțe.
Din cele 15 controale/anchete interne/cauze penale pornite, 7 s-au încheiat fără sancțiuni. În răspunsurile oferite, instituțiile au confirmat faptele descrise de jurnaliști, dar au constatat, după verificări, că ele nu constituie încălcări de lege. În alte 7 cazuri, controalele sunt în proces de derulare. Un singur control s-a încheiat cu aplicarea unei sancțiuni: cazul Grigore Repeșciuc, în privința căruia ANI a constatat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, însă actul de constatare nu este definitiv, el fiind atacat în instanța de judecată.
Nu au fost avansați în funcții, dar nici nu au fost demiși
Datele mai arată că cea mai mare parte a persoanelor vizate în investigațiile jurnalistice monitorizate, presupuse că ar avea probleme de integritate, nu au fost avansate în funcții, dar nu au fost nici demise sau retrogradate. Astfel, nu există nici un caz documentat de demisie ca urmare a faptelor descrise de jurnaliști. În 10 cazuri persoanele vizate au demisionat din funcțiile deținute din motive care nu au legătură cu investigațiile: s-a schimbat guvernarea, au depus cereri de demisie invocând motive personale etc. În 9 cazuri persoanele au rămas în funcțiile deținute. Patru persoane au fost realese sau alese în alte funcții, două persoane au fost promovate la funcții mai înalte, iar o persoană este suspendată din funcție din motive ce nu au legătură cu investigația.
Jurnalistul Victor Moșneag: ”Dacă guvernarea este în relații bune cu persoanele vizate în investigații juranlistice, atunci, din păcate, nu există o reacție”
Unul dintre autorii studiului, jurnalistul Victor Moșneag, a atras atenția asupra cazului în care este vizat judecătorul Oleg Sternioală, despre care a fost scrisă o investigație încă în 2017 - despre averea lui, casa înregistrată pe numele părinților, iar Procuratura Anticorupție s-a autosesizat abia în 2019, după aproximativ 3 ani de la publicare.
”Este un caz care demontrează că autoritățile continuă să reaționeze selectiv, în funcție de cine este la guvernare și ce vrea guvernarea. Dacă guvernarea vrea să lupte cu unii judecători, procurori sau funcționari, atunci și Procuratura sau ANI reacționează. Dacă guvernarea este în relații bune cu persoanele vizate în investigații juranlistice, atunci, din păcate, nu există o reacție”, a subliniat Victor Moșneag.
Jurnalista Viorica Zaharia: ”Standardele profesionale nu presupun ca jurnaliștii să facă sesizări către autorități ca aceastea să reacționeze la investigații”
O altă autoare a studiului, jurnalista Viorica Zaharia, a remarcat că nicăieiri în lume nu există practici ca cea din Republica Moldova, când jurnaliștii, după ce scriu o investigație, să mai facă și sesizări către autorități, determinându-le astfel să reacționeze: ”Se prezumă că instituțiile citesc presa și pot lua atitudine. În cazul Republicii Moldova, când asta nu se întâmplă, noi suntem nevoiți uneori să facem și sesizări, ca să nu se piardă astfel munca noastră, adică faptele descoperite. Noi, la Moldova Curată, expediem uneori sesizări către ANI sau alte instituții cu solicitarea să verifice faptele din investigațiile noastre. Nu o putem face de fiecare dată, deoarece nu ne-ar mai rămâne timp pentur muncă. Ne consumăm timpul doar cu muncă de secretariat, pentru că, pe lângă asta, mai expediem și cereri de acces la informație și alte demersuri”.
Autoritățile prea puțin reacționează la investigațiile jurnalistice și se autosesizează foarte rar, astfel că Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției a decis să se implice și să depună sesizări, a subliniat experta Lilia Ioniță. ”Până astăzi, am făcut peste 25 de sesizări la adresa Autorității Naționale de Integritate. Drept sursă au servit investigațiile ziaristice, o parte chiar au fost investigațiile din studiu. Peste 70 de procente din sesizări depuse de către noi la ANI au servit temei pentru inițierea procedurilor de control. Situația a fost mai puțin ”roz” în cazul sesizărilor pe care le-am făcut la Procuratura Anticorupție, în legătură cu cazurile de corupere a alegătorilor. Din cele 7 de siszări depuse, chiar dacă s-au înregistrat două procese penale, până la urmă, toate au fost încetate”.
”Am observat totuși că o parte dintre miniștrii despre care voi, jurnaliștii, ați scris în anii precedenți nu s-au regăsit apoi nici într-o garnitură guvernamentală. E vorba în special despre Partidul Democrat, pentru că ei de fapt aveau majoritatea miniștrilor, dar o parte din aceste persoane au fost găzduite de către partid. S-au regăsit în conducerea partidului, inclusiv în aparatul partidului. Deci partidele cumva reacționează”, a observat, în cadrul discuției, experta ADEPT, Mariana Kalughin.
Prezent la discuții, deputatul Vasile Năstase, vicepreședinte al Comisiei pentru mass-media din Legislativ, a fost de părere că presa de investigație ar trebui susținută: ”O presă puternică de investigație va ajuta această societate să revină la normalitate. Am citit, parțial, studiul și cunosc multe din investigațiile monitorizate și vreau să vă spun că deși la ele nu se reacționează pe moment, în timp ele își fac efectul. Vă propun ca, dacă există chestiuni ce țin de modificarea legislației, să colaborăm. Noi suntem gata să intervenim acolo unde este necesar pentru a responsabiliza anumite instituții ale statului legat de autosesizare sau examinarea investigațiilor care au apărut în spațiul public. Și ar fi bine dacă ne-am gândi și la o modalitate de a stimula presa de investigație”.
ANI susține că monitorizează presa, dar nu are întodeauna ”bănuiala rezonabilă”
Șeful serviciului cooperare și relații cu publicul al ANI, Victor Moloșag, a menționat că în fiecare zi în instituție se face o revistă a presei, iar cazurile în care se descriu abateri ce indică asupra unor probleme de integritate sunt transmise către Inspectoratul de integritate.
”Înainte de a începe un control, inspectorii de integritate fac o verificare prealabilă, dacă sesizarea corespunde formei și dacă există o bănuială rezonabilă. Dacă e să comparăm cu fosta Comisie Națională de Integritate, era suficient să fie depusă o sesizare și prin votul membrilor se decidea dacă se inițiază controlul. Așa s-a decis, pe vremea CNI, efectuarea controlului pe numele tuturor membrilor Consiliului Audiovizualului, întrucât a existat o sesizare, și toate dosarele s-au clasat. În acest fel s-a pierdut timp în care se utea face alte controale. Deci este și bună această bănuială rezonabilă. Desigur, presa scrie despre cazuri ale judecătorilor, procurorirlor, alte persoane care au bunuri înregistrate pe numele părinților. Dar noi nu putem exinde controlul asupra persoanelor care nu sunt subiecți ai declarării”, a spus Victor Moloșag.
Petru Macovei: ”Eu am întrebări nu doar către instituțiile publice, dar și către partidele politice care au promovat anumite persoane”
Directorul exectutiv al Asociației Presei Independnete, Petru Macovei, a subliniat că acest studiu va fi tipărit în 300 de exemplare și va fi transmis tuturor instituțiilor publice, inclusiv deputaților, dar și facultăților de jurnalism. ”Cea mai bună reacție a autorităților ar fi ca persoanele despre care se scriu investigații să fie sancționate pentru abuzurile pe care le comit. În acest studiu este vorba despre investigații bine documentate, de jurnaliști cu experiență și cu reputație, deci nu poate fi vorba de materiale scrise la comandă”, a subliniat Petru Macovei.
”În mai puțin de jumătate de cazuri au avut loc autosesizările. Eu am întrebări nu doar către instituțiile publice, dar și către partidele politice care au promovat anumite persoane, iar investigațiile jurnalistice au arătat că ele nu sunt integre”, a mai punctat directorul executiv al API.
Sudiul integral poate fi citit aici.
Natalia Zaharescu
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Eficientizarea CNI nu trebuie să fie doar o formalitate
În cei aproape trei ani de existenţă a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) nu avem persoane publice condamnate pentru că au comis fals în declaraţii. Acest lucru l-au constatat participanţii la masa rotundă „Eficientizarea CNI: obiecţii şi propuneri”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul web www.moldovacurata.md. Ei au menţionat că pentru rezultate vizibile este necesară reformarea acestei instituţii, dar şi modificarea câtorva legi care au tangenţă cu activitatea ei. În cadrul evenimentului au fost discutate iniţiativele legislative elaborate de Ministerul Justiţiei, care ar eficientiza activitatea CNI. Este vorba despre proiectul legii cu privire la Centrul Naţional de Integritate, proiectul de lege privind declararea averii şi intereselor personale şi proiectul de modificare a unor acte legislative.
Declarațiile de integritate semnate de Guvernul Filip s...
Organizațiile societății civile refuză în continuare să preia pentru depozitare originalele declarațiilor de integritate semnate de membrii Guvernului Pavel Filip. La masa rotundă pe tema «Declarațiile de integritate: între declararea intenției și confirmarea integrității», organizată joi, 11 februarie, de portalul Moldova Curată, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a adus declarațiile, spunând că acestea i-au fost transmise de către primul ministru, și s-a arătat dispus să le predea reprezentanțuilor societății civile. Cei prezenți au fost de părere însă că declarațiile trebuie considerate nule de vreme ce au fost semnate în condiții de intransparență, fără prezența jurnaliștilor și reprezentanților societății civile.
Lipsa unei comunicări eficiente condiţionează interesul...
Participanţii la dezbaterea publică „Activitatea de comunicare a Comisiei Naţionale de Integritate: actualitate şi strategii de viitor”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul www.moldovacurata.md la 14 februarie a.c., au remarcat gradul scăzut de transparenţă al CNI şi ineficienţa instrumentelor de comunicare cu publicul larg ale Comisiei. Deşi consideră că are o relaţie bună cu presa, conducerea CNI s-a arătat interesată de propunerile şi recomandările experţilor pentru îmbunătăţirea comunicării publice a acestei instituţii.
EXPERŢII SOLICITĂ PÂRGHII LEGALE PENTRU PEDEPSIREA DEMN...
Accesul publicului la declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale demnitarilor şi funcţionarilor nu este asigurat, iar majoritatea instituţiilor publice nu se conformează normelor legale privind transparenţa obligatorie. În acelaşi timp, autorităţile abilitate cu funcţii de control nu verifică executarea respectării legislaţiei în acest domeniu, iar persoanele vinovate nu sunt sancţionate.
A fost lansată Iniţiativa Civică pentru Integritatea în...
Cinci organizaţii neguvernamentale (Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), Asociaţia pentru Democraţie Participativă (ADEPT), Centrul pentru Investigaţii Jurnalistice (CIN) şi Fundaţia Soros - Moldova (FSM)) au lansat Iniţiativa Civică pentru Integritatea în Serviciul Public, prin care îşi propun să sporească controlul asupra integrităţii persoanelor care deţin funcţii de conducere în instituţiile publice, monitorizând eficienţa mecanismului de verificare a averilor şi intereselor acestora. Evenimentul de lansare a avut loc la 27 mai 2014, în cadrul unei mese rotunde organizată de portalul Moldova Curată.
Aici așteptăm comentariul tău!