Masă rotundă. Scopul evaluării activității autorităților anticorupție – aprecierea performanțelor sau demiterea conducătorilor?

Evaluarea activității instituțiilor anticorupție, inițiată de autorități, trebuie să se bazeze pe indicatori clari, stabiliți în legislație și să nu lase loc de abuzuri și interpretări, atenționează participanții la masa rotundă „Evaluarea activității autorităților anticorupție: Cine? De ce? Cum?”, organizată de Asociația Presei Independente și portalul MoldovaCurata.md.

Parlamentul a inițiat controlul activității Centrului Național Anticorupție, iar raportul de evaluare ar urma să fie prezentat săptămâna viitoare în cadrul comisiei speciale create în acest sens, iar ulterior – în ședința în plen a Legislativului, a declarat în cadrul mesei rotunde președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, deputata PAS, Olesea Stamate. De asemenea, ea a lăsat de înțeles faptul că ar putea urma și alte evaluări referitoare la alte instituții anticorupție, în contextul modificărilor recente la legislație, ce permit inclusiv demiterea conducătorilor acestora, pe criterii de performanță.

Olesea Stamate: „Raportul ar putea propune și demisii, în funcție de aprecierea care va fi dată la finalul raportului asupra activității conducerii CNA”

În ceea ce privește evaluarea activității CNA, Olesea Stamate a subliniat că raportul, elaborat de deputați și unii experți atrași în acest proces, ar putea recomanda inclusiv demiterea conducerii Centrului, însă acest lucru nu este obligatoriu. Totodată, deputata PAS a dat asigurări că raportul și prezentarea acestuia în comisie și în plenul Parlamentului va fi publică.

„Raportul ar putea propune și demisii, în funcție de aprecierea care va fi dată la finalul raportului asupra activității conducerii CNA, dacă evaluarea va găsi activitatea conducerii CNA ca fiind nesatisfăcătoare. Dar asta nu este un aspect obligatoriu în procesul de evaluare”, a subliniat Olesea Stamate. Potrivit ei, criteriile de evaluare sunt în funcție de competențele pe care le are CNA, de prevenire a corupției, de combatere, activitatea ARBI și a liniei fierbinți pe care o administrează. În acest sens au fost adresate mai multe solicitări de date de la CNA, la care membrii comisiei au primit răspunsuri. De asemenea, au fost expediate solicitări și la alte instituții anticorupție, precum Procuratura Anticorupție și MAI, și sunt analizate și rapoartele de activitate ale CNA. Comisia specială este formată din deputații ce fac parte din două comisii parlamentare – Comisia juridică, numiri și imunități și Comisia securitate națională, apărare și ordine publică, plus unii experți în proceduri penale, urmărire penală, a mai spus Olesea Stamate, fără a face public numele acestora.

„Avem instituții care funcționează foarte bine pe hârtie, în lege, dar mai prost în rapoartele societății civile și ale jurnaliștilor de investigații”

Deputata a mai subliniat că evaluarea activității instituțiilor anticorupție reprezintă o preocupare activă a actualului Parlament, „deoarece avem instituții care funcționează foarte bine pe hârtie, în lege, dar mai prost în rapoartele societății civile și ale jurnaliștilor de investigații și, probabil, și mai prost funcționează dacă ne uităm la sondajele care măsoară încrederea cetățenilor. Avem instituții create după modele internaționale, să fie eficiente și independente, dar din păcate, din multiple motive, acest lucru nu s-a întâmplat. Fără a atenta la independența acestor instituții, ne-am gândit la introducerea unor mecanisme care ar permite evaluarea performanțelor, a conducerii lor. Printre primele instituții vizate au fost CNA, Procuratura Generală – prin modificări care permit evaluarea activității procurorului general, și ANI – legea modificată tot prevede introducerea unui mecanism de evaluare a conducerii. Aceste mecanisme nu le-am inventat noi, ne-am uitat și la practica altor țări europene, precum România și Slovenia, care au mecanisme asemănătoare, care să asigure un echilibru între independența și buna funcționare a acestor instituții, cu livrarea rezultatelor față de societate”, a subliniat Olesea Stamate.

În ceea ce privește evaluarea activității procurorului general, acest fapt nu este de competența Parlamentului, ci de actorii prevăzuți de lege cu dreptul de a decide inițierea unui asemenea control, a mai spus deputata PAS. Și conducerea ANI ar putea fi evaluată, conform noilor modificări la legislație, care au fost publicate vineri, 29 octombrie, dar vor intra în vigoare la 30 de zile după publicare. Apoi se va decide dacă este cazul unei evaluări a conducerii ANI, a precizat parlamentara.

CNA: Controlul parlamentar reprezintă o oportunitate

Reprezentanții CNA, instituția aflată în prezent sub evaluare parlamentară, consideră că acest proces reprezintă o oportunitate. „Acest proces demarat de Parlament este o oportunitate pentru noi să discutăm cu reprezentanții Parlamentului, nu doar să prezentăm niște cifre ce pot fi contabilizate, dar și cum este situația în cadrul instituției, să propunem soluții la anumite provocări de care ne ciocnim în fiecare zi și să vedem dacă le putem materializa. Este și o șansă de a fortifica anumite competențe ale CNA”, a spus, în cadrul discuțiilor, Lidia Chireoglo, șefă interimară a Direcției generale de prevenire a corupției din cadrul CNA.

La capitolul performanță, reprezentanta CNA a ținut să sublinieze că un succes al instituției ar fi deconspirarea corupției sistemice „pe care mulți o numesc „mită” și cauzează prejudicii mari statului”, după cum a remarcat ea. „Noi vrem returnarea competențelor de combatere a corupției mari care ne-au fost luate în 2016, timpuri în care CNA furniza dosare cu premieri reținuți, miniștri, deputați. Această competență consider că ar fortifica mult instituția noastră”, a subliniat spus Lidia Chireoglo.

Șeful ARBI: „Din cele 6,2 miliarde de lei indisponibilizate de ARBI, 4 miliarde se referă la frauda bancară și noi ne-am dori ca toate aceste sume să fie recuperate”

Și Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale (ARBI), înființată în 2017, și aflată în cadrul CNA este supusă controlului parlamentar, odată cu Centrul. Șeful ARBI, Serghei Carapunarlî, a menționat că activitatea acesteia a fost evaluată anterior de partenerii de dezvoltare, fiind atrași experți internaționali și regionali. Totodată, el a ținut să precizeze că, deși societatea se așteaptă ca ARBI să recupereze banii din activitatea infracțională, inclusiv din frauda bancară, activitatea instituției este limitată în activitatea ei de anumite prevederi legislative. „Sunt mai multe întrebări în societate: din sumele sechestrate de ARBI, care sunt cele efectiv recuperate? Noi suntem cei mai interesați, și ca cetățeni, și ca ofițeri ai Agenției, chiar și în cazul fraudei bancare, ca din sumele indisponibilizate prin munca ofițerilor ARBI toate să fie recuperate. Dar, Agenția este responsabilă doar în faza urmăririi penale, din momentul atribuirii statutului de bănuit sau învinuit și până la transmiterea dosarului în judecată. Ulterior ne străduim să asigurăm evidența și starea bunurilor, dar urmează alte etape: confiscarea bunurilor, pe care o decide instanța, și activitatea executorilor judecătorești și a Inspectoratului Fiscal de Stat. Abia atunci putem vorbi despre recuperarea efectivă, faza finală a recuperării. Din cele 6,2 miliarde de lei indisponibilizate de ARBI, 4 miliarde se referă la frauda bancară și noi ne-am dori ca toate aceste sume să fie recuperate”, a spus șeful ARBI.

Mariana Kalughin: „Întreg exercițiul a fost demarat nu atât pentru a evalua, în sfârșit, activitatea CNA, cât pentru a schimba conducătorii acestui organ”

Pe de altă parte, experta anticorupție Mariana Kalughin a declarat că scopul evaluării activității CNA pare să fie încercarea de a găsi motive pentru demiterea conducătorului acestei instituții. „Acestă impresie, sigur, o avem. Numai CNA va spune că nu, pentru că ei sunt evaluați. Ei vor spune că e ceva absolut normal, că și-au dorit acest lucru dintotdeauna și abia au așteptat. Dar pentru ca lucrurile să fie echilibrate, este important ca raportul final să fie audiat public și dat publicității. Ne dorim un comportament cât mai profesionist din partea autorităților. (...) Atunci când schimbi conducătorii, asta nu neapărat aduce performanțe și schimbarea întregului sistem”, a subliniat Mariana Kalughin.

Într-o analiză efectuată pe marginea activității și structurii instituțiilor anticorupție, experta a mai constatat că acestea au fost instituite în așa mod, încât să răspundă, mai degrabă, intereselor politice, decât celor ale societății. „Politicul a ales să aibă mai multe autorități anticorupție, pentru a avea ce împărți și a avea anumite instrumente și pârghii. Am avut până acum guvernări de coaliție în mare parte și putem să credem că autoritățile anticorupție sunt păstrate în număr mare pentru un echilibru între interesele diferiților actori politici. Construcția și arhitectura tuturor autorităților anticorupție și felul cum au fost amplasate ne dă senzația că acesta este produsul unui joc de interese politice. Nu este foarte clar de ce o autoritate de aplicare a legii este în subordinea Parlamentului”, a mai spus Marian Kalughin, cu referire la CNA. „Pe lângă faptul că avem unele rezerve asupra faptului că CNA ar trebui să se afle sub control parlamentar, trebuie să recunoaștem că felul cum s-a procedat, cu modificarea mai întâi a legii și introducerea temeiului de revocare a directorului CNA – dacă se constată după efectuarea controlului parlamentar că activitatea este nesatisfăcătoare în domeniul prevenirii și combaterii corupției, directorul CNA să poată fi revocat. Această cronologie a evenimentelor nu poate să nu ne lase această vagă și amară impresie că întreg exercițiul a fost demarat nu atât pentru a evalua, în sfârșit, activitatea CNA, cât pentru a schimba conducătorii acestui organ”, a punctat Mariana Kalughin.

Președinta ANI: „Ar trebui evaluată nu numai resursa umană, dar și cea financiară”

Și performanța conducerii Autorității Naționale de Integritate ar putea fi evaluată, cu posibilitatea demiterii președintelui și vicepreședintelui ANI, odată cu intrarea în vigoare a noilor modificări ale legislației ce reglementează activitatea acestei instituții. Președinta ANI, Rodica Antoci, consideră că o evaluare instituțională nu trebuie să sperie pe nimeni, dar a atenționat că schimbarea conducerii nu va aduce mai multă eficiență. „Eu nu văd un impediment și cred că pe nimeni nu trebuie să sperie evaluarea. Chiar dacă ești o instituție independentă, nu înseamnă că poți să faci orice și poți fi evaluat, expus unor criterii de examinare. (...) Chiar dacă schimbați conducătorul unei instituții, nu veți avea mai multă eficacitate și rezultate. Pentru orice evaluare trebuie să ai criterii clare și evaluarea trebuie să aibă loc public. Nu trebuie să ne fie frică, cei care muncim zi de zi și știm problemele și blocajele pe care le avem. Trebuie luat în calcul și volumul de lucru al angajaților, implicarea lor, sarcinile realizate. Ar trebui evaluată nu numai resursa umană, dar și cea financiară”, a subliniat Rodica Antoci.

Expertă: Ne-am dori mai puține discursuri electorale și politice, și mai multe argumente profesioniste

În acest context, experta Mariana Kalughin a subliniat că la evaluare activității instituțiilor anticorupție, este necesar ca indicatorii de performanță și criteriile de evaluare să fie prescrise în lege. „Referitor la procesul de evaluare, ar fi bine ca acesta să fie unul inclusiv. Noi înțelegem că e un prim exercițiu al Parlamentului, evaluarea CNA, însă ne-am dori ca acest exercițiu să fie unul raționalizat, și nu o reglare de conturi, să fie perceput ca un exercițiu profesionist, să fie public, echilibrat, cu mai puține discursuri electorale și politice și cu mai multe argumente profesioniste”, a subliniat Mariana Kalughin.

Natalia Zaharescu

Acest material apare cu suportul Fundației Soros Moldova. Fundația nu intervine în politica editorială a redacției.