Averile dobândite în trecut de către judecători nu sunt verificate de CNI

Pe pagina web a Comisiei Naţionale de Integritate sunt plasate 15 acte de iniţiere a procedurilor de control pe numele unor judecători din R. Moldova, pe motiv că aceştia nu şi-ar fi declarat toate averile pe care le deţin sau că unele date incluse în declaraţiile de venituri şi proprietate pentru anul 2012 sunt eronate. Deşi au fost începute controale pe numele mai multor magistraţi, doar în două cazuri au fost constatate, până acum, inexactităţi la declararea averilor. Și asta chiar dacă în presă au apărut mai multe investigaţii despre magistraţii care deţin bunuri imobile foarte scumpe.

Printre magistraţii intraţi în vizorul CNI se numără judecătorii Curţii de Apel Chişinău: Iurie Melinteanu, Maria Moraru, Tudor Micu, Nelea Budăi, Ion Muruianu, Sergiu Arnăut; judecătorul la Judecătoria sectorului Ciocana din municipiul Chişinău Ion Bulhac; judecătorul de la Judecătoria sectorului Râșcani din Chișinău Ghenadie Bîrnaz; vicepreședinta Judecătoriei Buiucani Liuba Pruteanu; judecătorii Curții Supreme de Justiție: Svetlana Novac, Nicolae Gordilă şi Petru Ursache; şi ex-președintele Curții Constituționale Dumitru Pulbere.

Două decizii

Deşi în presă au apărut mai multe materiale jurnalistice care scoteau în vileag bunurile imobile şi mobile impunătoare pe care le deţin unii magistraţii, (Magistrată suspectată de falsuri, avansată în funcţie, Judecător cu două case şi maşini nedeclarate, Castelul «de 10 mii de euro» al unei judecătoare), CNI a emis doar două decizii pe numele a doi judecători care ar fi admis falsuri în declaraţiile de avere pentru anul 2012. Magistraţii pe numele cărora au fost admise astfel de abateri la declararea averilor sunt Maria Moraru, judecătoare la Curtea de Apel Chişinău, şi Dumitru Pulbere, ex-preşedinte al Curţii Constituţionale.

Lilian Chişca, şef-adjunct în Direcția control venituri şi proprietăţi a CNI explică faptul că membrii Comisiei nu au dreptul să verifice averile persoanelor cu funcţii de răspundere obţinute în trecut. „Majoritatea bunurilor imobile au fost procurate sau construite după anul 2000. Legal, CNI verifică doar două aspecte: dacă între veniturile realizate pe parcursul anului precedent şi proprietatea dobândită în acceaşi perioadă nu există o diferenţă vădită nejustificată şi dacă subiectul declarării şi-a inclus toate veniturile şi bunurile deţinute. Aşa este legea. Noi nu putem să depistăm dacă averile respective au fost dobândite legal sau prin metode ilicite”, afirmă Lilian Chişca.

Pedepse dure pentru judecătorii corupţi

De menţionat că, zilele trecute, Guvernul a aprobat un set de acte normative anticorupţie în contextul reformei în domeniul justiţiei. Oleg Efrim, ministrul Justiţiei, declara că aceste măsuri îi vor înlătura din sistem pe judecătorii compromişi. Potrivit priectelor de legi, va fi introdusă pedeapsa penală pentru averile agonisite în mod ilicit, iar candidaţii la postul de magistrat sau procuror vor fi testaţi cu poligraful.

Oleg Efrim afirmă pachetul de legi vine să declare „toleranţă zero” corupţiei din sistem şi să-i responsabilizeze pe magistraţi. Printre modificările aprobate de Guvern se mai numără extinderea termenului de prescripţie pentru tragerea la răspundere a judecătorilor care au comis ilegalităţi. Astfel, vor putea fi sancţionaţi şi judecătorii care au ieşit la pensie.
Juristul Vlad Gribincea, directorul Centrului de Resurse Juridice, susţine că reformele în justiţie vor da rezultate doar când actorii din sistem vor dori cu adevărat schimbări în bine în domeniu.

Lilia Zaharia