Judecători cu case „fără preţ” şi pământuri „fără valoare”

Câţiva magistraţi de la Curţile de Apel (CA) Chişinău, Comrat şi Bălţi menţionează în declaraţiile lor de avere pentru anul 2012, publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, că bunurile imobile şi terenurile care le aparţin nu au valoare cadastrală. Specialiştii afirmă, însă, că un imobil sau un teren nu are valoare doar în cazul când proprietarul nu le-a înregistrat intenţionat la oficiul cadastral, pentru a se eschiva de la plata impozitelor.

Elena Lazareva, preşedinta CA Comrat, are în proprietate patru terenuri agricole. Judecătoarea nu indică în declaraţia sa de venit localitatea în care se află aceste bunuri şi declară că terenurile pe care le deţine nu au valoare cadastrală „stabilită”. Colega preşedintei CA Comrat, judecătoarea Elena Dimina, declară că deţine nouă terenuri agricole, bunuri a căror valoare, precum şi localitate de asemenea nu sunt indicate.

Judecătoare de la Bălţi cu „bunuri donate”

Tatiana Duca de la CA Bălţi declară că în anul 2012 a dobândit de la Consiliul municipal Bălţi un teren aferent casei de locuit cu suprafaţa de 0,08 ha, fără a indica şi valoarea acestuia. Colega ei, Ana Albu, a primit în anul 2008, printr-o decizie judecătorească, un apartament din proprietatea statului. Nici în declaraţia de avere a judecătoarei nu este indicată valoarea acestei locuinţe. Colega acestora, Natalia Chircu de la CA Bălţi, procedează la fel - nu declară valoarea cadastrală a apartamentului dobândit în anul 1995.

Magistraţii de la CA Chişinău cu bunuri (ne)evaluate

Judecătoarea Lidia Bulgac de la CA Chişinău a primit de la fiica sa, în anul 2012, un apartament, însă în declaraţia de avere nu este scris cât ar valora locuinţa. Nu sunt evaluate nici bunurile imobile ale judecătorului Anatolie Doga. Din declaraţia sa de avere aflăm că Doga este titularul unui teren extravilan din raionul Străşeni, unui apartament şi mai deţine două garaje situate în municipiul Chişinău.

Ala Nogai declară şase terenuri, unul în municipiul Chişinău şi cinci în raionul Glodeni, toate acestea nefiind evaluate. Judecătoarea nu indică nici valoarea casei pe care o deţine în municipiul Chişinău.

Ana Gavriliţa declară că este titulara unui teren de circa trei hectare, care însă nu este evaluat. Ea mai deţine o casă de locuit, însă nu specifică în declaraţie valoarea imobilului şi localitatea unde se află aceasta. Judecătoarea Domnica Manole declară un lot pomicol extravilan, „alocat de la serviciu în anul 1989”, fără a-i preciza valoarea.

Colegul acestora, Anatolie Minciuna, menţionează în declaraţie că „nu cunoaşte” valoarea celor trei terenuri pe care le deţine (unul în raionul Briceni şi două în municipiul Chişinău). Magistratul, de asemenea, „nu cunoaşte” valoarea vilei sale din municipiul Chişinău, casă a cărei construcţie a fost finalizată în anul 2002.

Alt judecător de la CA Chişinău, Vasile Gurin, are în posesie cinci loturi de pământ şi o casă de locuit cu garaj. Aceste bunuri imobile nu au indicată o valoare cadastrală, iar în declaraţie nu sunt specificate localităţile unde bunurile sunt înregistrate. Colegul său, judecătorul Ghenadie Lîsîi, este titularul unui apartament dobândit în anul 1991, care tot nu are indicată vreo valoare.

Cu casă părintească părăsită şi cu pământ pârloagă

Magistratul de la CA Chişinău, Alexandru Şpac, deţine un teren în raionul Teleneşti şi altul în raionul Criuleni. Din declaraţie aflăm că judecătorul a lăsat pământul de la Teleneşti pârloagă, iar bunul de la Criuleni este „nevalorificat”. De asemenea, judecătorul nu indică valoarea apartamentului pe care îl deţine, a vilei şi a casei părinteşti, cea din urmă fiind calificată în declaraţia de avere ca „părăsită”.

Dărnicia primăriei Ialoveni

Judecătoarea de la Ialoveni Eugenia Conoval declară că în anul 2007 a dobândit un lot pentru construcţie locativă, teren alocat de primăria Ialoveni, a cărei valoare nu-i specificată. În schimb, Victor Pruteanu, are trei loturi pomicole, două din ele fiind dobândite prin decizia Consiliului Ialoveni. Acest judecător mai declară că este titularul unei „încăperi nelocative” şi al unei case de locuit în municipiul Chişinău, fără a specifica însă valoarea acestor bunuri.

Apartament dobândit printr-o decizie judecătorească

Nu şi-a evaluat bunurile imobile nici judecătorul CA Chişinău Vasile Grib. Acesta declară două terenuri agricole, unul în oraşul Hânceşti şi altul în oraşul Briceni. Magistratul mai este titularul unui apartament în municipiul Chişinău, dobândit în anul 2012 de la Primăria municipiului Chişinău în baza unei hotărâri judecătoreşti. El mai are în posesie două case de locuit în oraşele Briceni şi Hânceşti.  

Fără case şi terenuri

Spre deosebire de colegii judecători care nu declară valoarea cadastrală a bunurilor pe care le au în proprietate, alţi judecători trăiesc mai sărac, neavând case şi terenuri. Cel puţin aşa reiese din declaraţiile judecătorilor Ion Dănăilă de la CA Cahul, Ruslana Burdeniuc şi Stela Procopciuc de la CA Bălţi, şi Ion Secrieru de la Curtea de Apel Chişinău.

Magistraţii se eschivează de la plata impozitelor?

Ion Popa, şeful Direcţiei evaluare din cadrul Oficiului Cadastral Chişinău, susţine că nu au stabilită valoarea cadastrală doar bunurile imobile ce se află în proprietatea autorităţilor publice centrale şi locale sau bunurile speciale (edificiile culturale şi religioase). „Apartamentele, casele, terenurile care se află în proprietatea persoanelor fizice, toate au valoare cadastrală. Sunt situaţii însă când persoana nu prezintă la oficiul cadastral informaţia că ar fi proprietarul acestui bun pentru a nu plăti impozite şi, în astfel de cazuri, bunul nu este înregistrat la noi”, menţionează specialistul. Ion Popa mai afirmă că posesorul construcţiei cu un grad de executare de 50% şi mai mult este obligat să informeze oficiile teritoriale cadastrale despre situaţia actuală a imobilului, dacă de la data începerii lucrărilor de construcţie au trecut mai mult de trei ani.

Amenzi sau dosar penal

La 4 ianuarie 2013 a intrat în vigoare Legea privind monitoring-ul bunurilor imobile nr. 267 din 29.11.2012. Potrivit acesteia, titularii de drepturi asupra bunurilor imobile sunt obligaţi să asigure înregistrarea în cadastrul bunurilor imobile a tuturor datelor cadastrale, inclusiv a lucrărilor de construcţie în urma cărora au fost efectuate schimbări în construcţie, în apartament sau în altă încăpere izolată, lucrărilor de reconstruire a construcţiilor şi a încăperilor izolate.

Specificăm că, potrivit Codului Contravenţional, neprezentarea datelor cadastrale actualizate se sancţionează cu amendă de la 200 la 400 de lei. Penal vor fi pedepsiţi funcţionarii, demnitarii publici şi judecătorii care nu au indicat, intenţionat, în declaraţiile de avere valoarea cadastrală a bunurilor imobile pe care le deţin. Astfel, potrivit art. 352 ¹ din Codul Penal al Republicii Moldova, „declaraţia necorespunzătoare adevărului se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 12 000 de lei sau cu închisoare de până la un an cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la cinci ani”.

Lilia Zaharia