Biserici ajutate cu bani publici în perioada pandemică
Pe durata stării de urgență din țară unii consilieri sătești și raionali au alocat bani pentru reparații de biserici sau pentru procurarea materialelor de construcții destinate locașurilor sfinte. În timp ce unii experți în domeniul finanțelor publice spun că acești bani puteau fi direcționați spre alte necesități stringente, aleșii locali afirmă că și bisericile au nevoie de ajutor.
Republica Moldova este un stat laic. Articolul 31 alin. (4) din Constituție face trimitere la autonomia cultelor religioase și separarea lor de stat. În luna mai 2016, Curtea Constituțională a emis o Hotărâre prin care a stabilit:
„Principala trăsătură a statului laic este abținerea de la amestecul în activitatea cultelor religioase, dar și asigurarea egalității cetățenilor în drepturi și obligații față de stat, indiferent de religia profesată. Astfel, laicitatea reprezintă piatra de temelie a organizării statale, desemnând separarea puterii politice și administrative a statului de religie, aplicându-se principiul de bază al democrației, și anume separația puterilor în stat”.
Materiale de construcție pentru biserica din Căușeni
Cu toate acestea, la sfârșitul anului trecut, Consiliul raional Căușeni a decis să aloce 80 de mii de lei pentru procurarea materialelor de construcție destinate Bisericii „Sfinții Martiri Brîncoveni și Sfântul Mare Mucenic Pantelimon tămăduitor de boli” din orașul Căușeni.
Potrivit unei decizii a Consiliului raional din 4 decembrie 2020, banii au fost alocați din contul sold al mijloacelor bănești constituit în urma executării bugetului raional Căușeni pentru anul 2019.
La aceeași ședință s-au alocat bani pentru câteva instituții de învățământ și culturale din raion, dar și 120 de mii de lei pentru procurarea a 200 de combinezoane, destinate spitalului raional.
Consilier raional: „Le-am alocat bani să își termine lucrările”
Întrebat de ce a fost necesar ca în an pandemic să fie dați bani pentru biserică și nu au fost suplimentate fondurile pentru sănătate, consilierul raional Oleg Râșcanu, cel care a prezidat ședința, a explicat că banii pentru locașul sfânt erau, de asemenea, necesari.
„În baza unui demers s-a alocat suma dată. Preotul a solicitat sau nu știu cine e responsabil de biserica aceasta. Dacă au fost surse disponibile, Consiliul raional a ajuns la concluzia să atribuim suma necesară ca să își termine lucrările”, a spus consilierul.
La rândul său, președintele raionului Căușeni, Ion Gorban, susține că nu putea să nu execute decizia consilierilor.
„Acest proiect de decizie a venit de la un grup de consilieri, o treime dintre ei. Eu sunt obligat, conform atribuțiilor de serviciu, să introduc proiectul pe ordinea de zi. Banii s-au cerut pentru că începuseră lucrările de reparare a tavanului și nu au reușit să se acumuleze banii necesari. Ca să nu fie făcute în zadar lucrările anterioare, reprezentanții bisericii au cerut ca noi să venim cu un aport cu materiale de construcție”, a explicat președintele raionului.
Ion Gorban a adăugat că atât în anul 2020, cât și în anul curent, din bugetul raional s-au alocat suficienți bani pentru domeniul sănătății.
Consiliul local din Cupcini a fost darnic anul trecut
Anterior, portalul MoldovaCurata.md a publicat o investigație în care a scos în evidență alte cheltuieli publice pentru biserici în an pandemic. Astfel, în luna octombrie 2020, Consiliul local de la Cupcini a decis să aloce bisericii „Sfânta Treime” din localitate 30 de mii de lei. Atunci secretara Consiliului local, Ludmila Magu, a precizat că banii au fost ceruți pentru necesități stringente.
În aceeași zi, Consiliul local din Cupcini a alocat unei alte biserici suma de 150 de mii de lei. Este vorba despre cea de-a doua biserică din Cupcini, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”. Tot în luna octobrie anul trecut, această biserică a primit o sumă de 100 de mii de lei de la Consiliul raional Edineț.
Nicolae Melnic, președintele raionului Edineț, a declarat că banii alocați sunt destinați modernizării locașului sfânt. „Acolo la biserică se fac niște construcții enorme, ceva super-frumos. S-a adresat lumea, eu nu pot să refuz, este cerere care am dat-o la consiliu, iar consilierii au hotărât”, menționa atunci președintele raionului Edineț.
Biserici, monumente istorice
Și consilierii locali din satul Berlinți, raionul Edineț, au fost generoși anul trecut și au dat, printr-o decizie a Consiliului local, materiale de construcție Bisericii „Acoperământul Maicii Domnului”. Potrivit unei decizii adoptate la sfârșitul anului trecut, acest locaș ar fi monument istoric.
Și în sudul țării, în an pandemic, autoritățile raionale din Cahul au decis să ofere bani din bugetul public pentru biserici. Tot în luna octombrie 2020, CR Cahul a alocat circa 150 de mii de lei pentru reparația acoperișului bisericii din satul Slobozia Mare. Anterior, Marcel Cenușa, președintele al raionului Cahul, a explicat că biserica respectivă este monument de stat, inclus în nomenclatorul monumentelor istorice, iar alocările erau prioritare.
Au fost și solicitări respinse
Au fost și autorități care au refuzat să aloce bani bisericilor, chiar dacă au avut solicitări de la preoți. Parohul Marin Chiruș din comuna Fârlădeni din raionul Căușeni a cerut ajutor de la Consiliul comunal pentru reparația gardului bisericii, însă nu a primit. Primarul Sergiu Vengher a explicat pentru portalul MoldovaCurata.md că nu au fost alocați bani deoarece parohul nu a venit cu un deviz de cheltuieli și nici nu ar fi spus exact de ce sumă este nevoie. El a precizat că nici în acest an în bugetul local nu sunt prevăzuți bani pentru asemenea cheltuieli.
Nici consilierii din satul Boghenii Noi, r-l Ungheni, nu au dat curs solicitării starețului Mănăstirii „Sfântul Proroc Ilie, Arhimandritul Damaschin Cimbir, care solicitase bani pentru reparația drumului spre mănăstire. Preotul regretă că autoritățile din Boghenii Noi au luat astfel de decizie, precizând pentru MoldovaCurata.md că drumul este public.
Ala Revenco, expertă în domeniul finanțelor publice, a declarat pentru MoldovaCurata.md că într-un stat laic, prioritate au instituțiile publice, iar acești bani puteau fi alocați instituțiilor de învățământ, culturale sau pentru măsuri de prevenire a pandemiei.
„E important de menționat și faptul că, de regulă, bisericile nu sunt proprietate publică, respectiv, primăriile nu au nici o responsabilitate de finanțare sau întreținere a acestora, indiferent de cât de precară ar fi situația lor. Banii redirecționați către instituțiile de cult pot fi catalogați drept „donații”, alocate cu ușurință de către unele consilii locale, în timp ce deseori se refuză alocarea banilor pentru necesități mult mai stringente ale cetățenilor - reparația drumurilor, produse igienice sau reparații în grădinițe, construcția terenurilor de joacă sau sport etc”, conchide Ala Revenco.
Lilia Zaharia
Această investigație este realizată cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și Fundației Konrad Adenauer. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului “Responsabilitate și implicare civică pentru buna guvernare”, implementat de Asociația Presei Independente (API), în cadrul Programului de granturi “Dezvoltarea societății civile la nivel local în republica Moldova” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Valoarea unor declarații de integritate ale miniștrilor...
Doi dintre cei 19 membri ai Guvernului Filip care au semnat declarații de integritate la învestire se află acum în arest, bănuiți de fapte de corupție. Totuși, în acele declarații pe propria răspundere ei au afirmat că nu au comis nimic ilegal, nu s-au aflat în conflicte de interese și nu vor accepta nici un fel de sugestii sau influențe în activitatea lor. Moldova Curată a analizat situația actuala a fiecărui semnatar ale acelor declarații (care au doar valoare morală, nicidecum juridică), la mai mult de un an de la depunere.
Cumnata președintei raionului Rezina are vilă în munții...
Alexandra Graur, cumnata președintei raionului Rezina Eleonora Graur, și-a achiziționat în anul 2016 o pensiune în județul Suceava din România, destinație vestită în acea regiune montană. Alexandra este funcționar public la Agenția de Servicii Publice din Republica Moldova. Astfel, cu salariul de bugetar a reușit să-și cumpere pensiunea din inima munților, dar și să doneze bani în campania electorală a Partidului Democrat din Moldova (PDM), formațiune a cărei vicepreședintă este Eleonora Graur. Chiar dacă în orașul Rezina se vehiculează că vila-pensiune ar aparține, de fapt, familiei președintei raionului, Eleonora Graur a negat că ar avea vreo legătură cu această afacere.
Un contract în valoare de 44 de mii de euro semnat într...
Curtea Supremă de Justiţie a decis: Mihail Stratan a admis intenţionat un conflict de interese atunci când Agenţia pe care o conducea a ales drept câştigătoare a unei licitaţii o firmă a familiei directorului. Firma s-a angajat să ofere Agenţiei pentru Eficienţă Energetică (AEE) echipament în valoare de peste 44 de mii de euro. Cu trei ani în urmă Comisia Naţională de Integritate (CNI) a stabilit că Stratan a admis un conflict de interese, iar acum Curtea Supremă a confirmat. Succesoarea CNI, ANI, poate cere în instanţă anularea contractului.
Acuzații noi în dosarul șefului Direcției Educație a se...
În dosarul deschis de procurori în anul 2014 pe numele lui Ion Vrânceanu, șeful Direcției Educație a sectorului Buiucani din Chișinău, apar noi probe care în prezent sunt examinate și analizate de magistratul Silvia Gârbu de la Judecătoria Buiucani. Astfel, pe lângă acuzațiile de îmbogățire ilicită și fals în decarația de avere, Ion Vrânceanu este învinuit și de depășirea atribuțiilor de serviciu. S-a descoperit că în anul 2014, timp de câteva luni, în două instituții de învățământ din sectorul Buiucani o școală auto a închiriat spații și chiar a predat ore de șoferie, doar în baza unor înțelegeri verbale, fără ca actele necesare să fie întocmite și fără achitarea unor plăți legale.
CNI criticată: a clasat un caz evident de conflict de i...
La începutul acestui an, şefa Direcţiei Finanţe a Consiliului Raional (CR) Cahul și-a angajat fiica în structura pe care o conducea, iar a doua zi s-a transferat într-o altă direcție. Comisia Naţională de Integritate (CNI) nu a văzut un conflict de interese în această situație, argumentând că mama a soluţionat conflictul, transferându-se în altă funcţie. Experţii anticorupție susţin însă că CNI a luat o decizie incorectă, întrucât este vădit interesul de a promova o rudă într-o funcție publică și, în plus, a fost încălcat și Codul Muncii.
Aici așteptăm comentariul tău!