Biserici ajutate cu bani publici în perioada pandemică
Pe durata stării de urgență din țară unii consilieri sătești și raionali au alocat bani pentru reparații de biserici sau pentru procurarea materialelor de construcții destinate locașurilor sfinte. În timp ce unii experți în domeniul finanțelor publice spun că acești bani puteau fi direcționați spre alte necesități stringente, aleșii locali afirmă că și bisericile au nevoie de ajutor.
Republica Moldova este un stat laic. Articolul 31 alin. (4) din Constituție face trimitere la autonomia cultelor religioase și separarea lor de stat. În luna mai 2016, Curtea Constituțională a emis o Hotărâre prin care a stabilit:
„Principala trăsătură a statului laic este abținerea de la amestecul în activitatea cultelor religioase, dar și asigurarea egalității cetățenilor în drepturi și obligații față de stat, indiferent de religia profesată. Astfel, laicitatea reprezintă piatra de temelie a organizării statale, desemnând separarea puterii politice și administrative a statului de religie, aplicându-se principiul de bază al democrației, și anume separația puterilor în stat”.
Materiale de construcție pentru biserica din Căușeni
Cu toate acestea, la sfârșitul anului trecut, Consiliul raional Căușeni a decis să aloce 80 de mii de lei pentru procurarea materialelor de construcție destinate Bisericii „Sfinții Martiri Brîncoveni și Sfântul Mare Mucenic Pantelimon tămăduitor de boli” din orașul Căușeni.
Potrivit unei decizii a Consiliului raional din 4 decembrie 2020, banii au fost alocați din contul sold al mijloacelor bănești constituit în urma executării bugetului raional Căușeni pentru anul 2019.
La aceeași ședință s-au alocat bani pentru câteva instituții de învățământ și culturale din raion, dar și 120 de mii de lei pentru procurarea a 200 de combinezoane, destinate spitalului raional.
Consilier raional: „Le-am alocat bani să își termine lucrările”
Întrebat de ce a fost necesar ca în an pandemic să fie dați bani pentru biserică și nu au fost suplimentate fondurile pentru sănătate, consilierul raional Oleg Râșcanu, cel care a prezidat ședința, a explicat că banii pentru locașul sfânt erau, de asemenea, necesari.
„În baza unui demers s-a alocat suma dată. Preotul a solicitat sau nu știu cine e responsabil de biserica aceasta. Dacă au fost surse disponibile, Consiliul raional a ajuns la concluzia să atribuim suma necesară ca să își termine lucrările”, a spus consilierul.
La rândul său, președintele raionului Căușeni, Ion Gorban, susține că nu putea să nu execute decizia consilierilor.
„Acest proiect de decizie a venit de la un grup de consilieri, o treime dintre ei. Eu sunt obligat, conform atribuțiilor de serviciu, să introduc proiectul pe ordinea de zi. Banii s-au cerut pentru că începuseră lucrările de reparare a tavanului și nu au reușit să se acumuleze banii necesari. Ca să nu fie făcute în zadar lucrările anterioare, reprezentanții bisericii au cerut ca noi să venim cu un aport cu materiale de construcție”, a explicat președintele raionului.
Ion Gorban a adăugat că atât în anul 2020, cât și în anul curent, din bugetul raional s-au alocat suficienți bani pentru domeniul sănătății.
Consiliul local din Cupcini a fost darnic anul trecut
Anterior, portalul MoldovaCurata.md a publicat o investigație în care a scos în evidență alte cheltuieli publice pentru biserici în an pandemic. Astfel, în luna octombrie 2020, Consiliul local de la Cupcini a decis să aloce bisericii „Sfânta Treime” din localitate 30 de mii de lei. Atunci secretara Consiliului local, Ludmila Magu, a precizat că banii au fost ceruți pentru necesități stringente.
În aceeași zi, Consiliul local din Cupcini a alocat unei alte biserici suma de 150 de mii de lei. Este vorba despre cea de-a doua biserică din Cupcini, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”. Tot în luna octobrie anul trecut, această biserică a primit o sumă de 100 de mii de lei de la Consiliul raional Edineț.
Nicolae Melnic, președintele raionului Edineț, a declarat că banii alocați sunt destinați modernizării locașului sfânt. „Acolo la biserică se fac niște construcții enorme, ceva super-frumos. S-a adresat lumea, eu nu pot să refuz, este cerere care am dat-o la consiliu, iar consilierii au hotărât”, menționa atunci președintele raionului Edineț.
Biserici, monumente istorice
Și consilierii locali din satul Berlinți, raionul Edineț, au fost generoși anul trecut și au dat, printr-o decizie a Consiliului local, materiale de construcție Bisericii „Acoperământul Maicii Domnului”. Potrivit unei decizii adoptate la sfârșitul anului trecut, acest locaș ar fi monument istoric.
Și în sudul țării, în an pandemic, autoritățile raionale din Cahul au decis să ofere bani din bugetul public pentru biserici. Tot în luna octombrie 2020, CR Cahul a alocat circa 150 de mii de lei pentru reparația acoperișului bisericii din satul Slobozia Mare. Anterior, Marcel Cenușa, președintele al raionului Cahul, a explicat că biserica respectivă este monument de stat, inclus în nomenclatorul monumentelor istorice, iar alocările erau prioritare.
Au fost și solicitări respinse
Au fost și autorități care au refuzat să aloce bani bisericilor, chiar dacă au avut solicitări de la preoți. Parohul Marin Chiruș din comuna Fârlădeni din raionul Căușeni a cerut ajutor de la Consiliul comunal pentru reparația gardului bisericii, însă nu a primit. Primarul Sergiu Vengher a explicat pentru portalul MoldovaCurata.md că nu au fost alocați bani deoarece parohul nu a venit cu un deviz de cheltuieli și nici nu ar fi spus exact de ce sumă este nevoie. El a precizat că nici în acest an în bugetul local nu sunt prevăzuți bani pentru asemenea cheltuieli.
Nici consilierii din satul Boghenii Noi, r-l Ungheni, nu au dat curs solicitării starețului Mănăstirii „Sfântul Proroc Ilie, Arhimandritul Damaschin Cimbir, care solicitase bani pentru reparația drumului spre mănăstire. Preotul regretă că autoritățile din Boghenii Noi au luat astfel de decizie, precizând pentru MoldovaCurata.md că drumul este public.
Ala Revenco, expertă în domeniul finanțelor publice, a declarat pentru MoldovaCurata.md că într-un stat laic, prioritate au instituțiile publice, iar acești bani puteau fi alocați instituțiilor de învățământ, culturale sau pentru măsuri de prevenire a pandemiei.
„E important de menționat și faptul că, de regulă, bisericile nu sunt proprietate publică, respectiv, primăriile nu au nici o responsabilitate de finanțare sau întreținere a acestora, indiferent de cât de precară ar fi situația lor. Banii redirecționați către instituțiile de cult pot fi catalogați drept „donații”, alocate cu ușurință de către unele consilii locale, în timp ce deseori se refuză alocarea banilor pentru necesități mult mai stringente ale cetățenilor - reparația drumurilor, produse igienice sau reparații în grădinițe, construcția terenurilor de joacă sau sport etc”, conchide Ala Revenco.
Lilia Zaharia
Această investigație este realizată cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și Fundației Konrad Adenauer. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului “Responsabilitate și implicare civică pentru buna guvernare”, implementat de Asociația Presei Independente (API), în cadrul Programului de granturi “Dezvoltarea societății civile la nivel local în republica Moldova” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
După ce s-a reformat, ANI ignoră cererile de acces la i...
Autoritatea Națională de Integritate (ANI) refuză să le ofere jurnaliștilor informații de interes public, argumentând că solicitările acestora nu sunt scrise pe foaie cu antet și nu conțin semnătura conducătorului instituției de presă. Asta chiar dacă legislația nu prevede astfel de rigori pentru cererile de acces la informațiile de interes public. Jurnaliștii, dar și unii juriști, consideră că acestea sunt pretexte de care s-ar folosi ilegal noua conducerea a ANI. În opinia lor, aceste practici periclitează activitatea reporterilor de investigație, în special înainte de alegerile parlamentare din februarie 2019.
Directorul milionar de la „Poşta Moldovei” are o afacer...
Serghei Nastas, directorul general al Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei” este un conducător „de milioane”. În anul 2014 el declara că pe conturile sale avea circa două milioane de lei şi peste 301 mii de euro. Moldova Curată a descoperit că funcţionarul are în capitala Spaniei o afacere în domeniul construcţiilor, care însă nu a fost trecută în declaraţia de avere.
Firma unui consilier democrat de la Strășeni, abonată l...
Compania Protehservice SRL, fondată de consilierul raional Strășeni al PDM, Tudor Gonța, a câștigat, în ultimele șase luni, concursuri de achiziții publice în valoare de sute de mii de lei, încheind contracte cu structuri ale Consiliului Raional. În cel puțin un caz, compania a fost singurul participant la concursul de achiziție. În alte cazuri, contractele semnate cu firma lui Tudor Gonța nu apar pe site-ul Agenției de Achiziții Publice. Consilierul neagă că ar avea vreo legătură cu succesul companiei sale la licitațiile organizate de colegii săi, precizând că firma este administrată de o altă persoană.
Firma soției șefului de la „Cadastru” a încasat milioan...
Firma soției șefului Agenției Relații Funciare și Cadastru, Anatolie Ghilaș, a cîștigat în anii 2012 și 2013 două licitații, în urma cărora a încheiat contracte de peste 183 de milioane de lei pentru reparația drumului Rezina-Orhei-Călărași. Potrivit auditului Curții de Conturi, firma a executat lucrări la prețuri majorate și încălcând termenele de executare. Contrar acestor nereguli, Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) nu a aplicat nicio sancțiune companiei ce nu și-a onorat nici până în acest moment obligațiile contractuale.
Clădire din Nucleul Istoric al Chișinăului, ”hăcuită” d...
Un edificiu din centrul capitalei, înscris în Registrul Monumentelor Istorice de categorie locală, este demolat în prezent, cu permisiunea autorităților, iar în locul lui se va ridica un bloc pentru oficii. Este vorba despre clădirea în care și-a avut anterior sediul Consiliul Coordonator al Audiovizualului, situată la intersecția străzilor Mihai Eminescu și Alexei Șciusev. Deși legislația națională interzice ca edificiile cu statut de monument istoric să fie înstrăinate, prin derogare de la lege, clădirea a ajuns din proprietatea statului în proprietatea unor firme fondate de persoane cu afaceri în domeniul cărnii.
Aici așteptăm comentariul tău!