Clădire din Nucleul Istoric al Chișinăului, ”hăcuită” de afaceriștii în domeniul cărnii

Un edificiu din centrul capitalei, înscris în Registrul Monumentelor Istorice de categorie locală, este demolat în prezent, cu permisiunea autorităților, iar în locul lui se va ridica un bloc pentru oficii. Este vorba despre clădirea în care și-a avut anterior sediul Consiliul Coordonator al Audiovizualului, situată la intersecția străzilor Mihai Eminescu și Alexei Șciusev. Deși legislația națională interzice ca edificiile cu statut de monument istoric să fie înstrăinate, prin derogare de la lege, clădirea a ajuns din proprietatea statului în proprietatea unor firme fondate de persoane cu afaceri în domeniul cărnii.

După-amiaza unei zilei de muncă. Pe strada Mihai Eminescu nr. 28 din centrul Chișinăului, după gardul înalt, munca este în toi.

Ziua este însorită, tocmai potrivită pentru lucrări de construcție. Pereții clădirii trosnesc când sunt împinși de lopata unui tractor ce lovește cu putere pentru a-i doborî. La o distanță de câțiva metri, doi oameni monitorizează lucrările, trăgând cu ochiul la niște file murdare.

Până în anul 2015, potrivit datelor cadastrale, această clădire s-a aflat în proprietatea statului. Edificiul a fost grevat de mai multe instituții publice: în anul 1999 a solicitat grevarea Camera de Comerț și Industrie a Moldovei, apoi, în anul 2003, a cerut acest drept Direcția Generală pentru Administrarea Clădirilor Guvernului Republicii Moldova. Timp de câțiva ani în această clădire a avut sediul Consiliul Coordonator al Audiovizualului.

Clădirea are statut de monument, fiind înscrisă în Registrul Monumentelor Istorice de categorie locală din municipiul Chișinău. De asemenea, ea este parte componentă a monumentului de categorie națională ”Nucleul Istoric al Chișinăului”, înscris cu nr.308 în Registrul Monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.

Monument vândut

Recent însă imobilul a fost vândut unui agent economic, deși Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice interzice privatizarea bunurilor publice din patrimoniul istoric și cultural. Potrivit articolului 13 al legii, fac parte din bunurile nepasibile de privatizare: ”obiectivele care asigură capacitatea de apărare şi securitatea statului, ordinea publică; obiectivele care fac parte din patrimoniul cultural naţional, înscrise în Registrul Monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, cu excepţia celor stabilite de lege etc”.

 În pofida interdicției din legislație, clădirea cu o suprafață 390 de metri pătrați de pe strada Eminescu a fost vândută unui agent economic - firmei LUXCOM DRUM, care a încheiat un contract de vânzare-cumpărare în luna decembrie 2015.

Chiar dacă imobilul era anterior în gestiunea Direcției Generale pentru Administrarea Clădirilor Guvernului Republicii Moldova, șeful acestei instituții spune că nu știe despre acest lucru. Am cerut Direcției informații despre prețul la care a fost vândut edificiul. ”Solicitarea privind modul și costul de privatizare a edificiului nr.28 de pe strada Mihai Eminescu nu poate fi satisfăcută, întrucât nu ține de competența Direcției generale”, se spune în răspunsul semnat de către directorul general al instituției, Mihai Casapu.

Nu a vrut să ne spună prețul tranzacției nici Dorin Ciurea, care este reprezentantul firmei AGROFIN MANAGEMENT SRL, beneficiara actuală a acestui edificiu. Acesta a menționat că informația solicitată are caracter comercial.

Firme special create pentru cumpărarea monumentului istoric

Firma LUXCOM DRUM SRL a fost fondată cu doar câteva luni mai devreme de a intra în posesia acestei clădiri. Potrivit portalului Open money.md, firma a fost înregistrată în luna februarie 2015, iar fondatorul și administratorul ei este Artur Mironov. Printre domeniile de activitate ale firmei sunt construcţia clădirilor şi (sau) construcţiilor inginereşti, instalaţii şi reţele tehnico-edilitare, reconstrucţii, consolidări, restaurări.

Același Mironov mai conduce o afacere în domeniul cărnii. El este unicul fondator și administrator al firmei VISTAPRODEX SRL, care se ocupă de intermedieri pentru vânzarea unui sortiment larg de mărfuri, comerţul cu ridicata al cărnii şi produselor din carne.

Edificiul de pe strada M. Eminescu nr. 28 nu s-a aflat mult timp în proprietatea firmei LUXCOM DRUM SRL. Clădirea a fost revândută un an mai târziu unei alte firme: AGROFIN MANAGEMENT SRL, care are adresa juridică în satul Floreni din Anenii Noi.

Ca și în cazul firmei anterioare, AGROFIN MANAGEMENT SRL a fost fondată cu doar câteva săptămâni înainte de achiziționarea clădirii istorice - la 1 noiembrie 2016, în timp ce tranzacția a fost încheiată la 21 noiembrie 2016. AGROFIN MANAGEMENT activează în domeniul creşterii păsărilor, prelucrarii şi conservării cărnii etc.

Fostul și actualul proprietari ai clădirii – parteneri de afaceri

Firma vânzătoare (fondată de Artur Mironov), cât și firma cumpărătoare (fondată de  Vladimir Șaulschi) nu sunt străine una față de alta. Fondatorii acestor două firme care au încheiat tranzacția au fost parteneri de afaceri. Aceștia au gestionat FIRMA DE PRODUCȚIE ȘI COMERȚ ”ELISAR” SRL, fondată în anul 1997 de către Vladimir Șaulschi și administrată de către Artur Mironov, având activități în domeniile prelucrării şi conservării peştelui şi a produselor din peşte, dar și în comerţul cu ridicata al produselor alimentare, băuturilor şi produselor din tutun. În prezent, firma este lichidată. Vladimir Șaulschi este și președintele Consiliului companiei Avicola Floreni. 

De demolarea parțială și de reconstrucția clădirii se ocupă firma CONSTCUB SRL. Am contactat un reprezentant al acestei firme pentru a întreba ce va fi construit în acel loc. A răspuns un bărbat vorbitor de limba rusă, care s-a prezentat drept directorul firmei, și a menționat că în clădire vor fi oficii.

Ministerul Culturii a mințit când a răspuns că nu știe cine administrează clădirea inclusă în Registrul Monumentelor Istorice

Am solicitat de la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) informații despre proprietarul clădirii, însă instituția a răspuns că nu cunoaște. ”Ministerul Educației, Culturii și Cercetării nu dispune de informații referitoare la proprietarii/gestionarii clădirilor de pe adresa nominalizată”.

Mai târziu, tot acest minister ne-a eliberat ”Fișa de avizare a acestui proiect de execuție” prin care a menționat că beneficiarul acestui proiect este firma AGROFIN MANAGEMENT SRL. Prin urmare, MECC știa care agent economic gestionează edificiul. În răspunsul furnizat de Minister, mai este specificat că ”proiectul propune reconstrucția clădirii nr. 28 cu consolidarea fundațiilor, construirea subsolului și mansardei în volumul acoperișului, restaurarea fațadelor, în vederea amplasării unui oficiu de amenajare stradală și organizarea unei parcări de zi”.

Interdicții de formă

Deși cadrul legislativ al Republicii Moldova interzice ca edificiile culturale și istorice să fie vândute, autoritățile au făcut excepții pe parcursul anilor și mai multe clădiri din capitală au fost date pe mâna unor oameni de afaceri. ”De jure, legislația Republicii Moldova interzice privatizarea obiectivelor protejate. Vorbim de Legea privind deetatizarea proprietății publice și Legea Culturii, care este în vigoare din anul 1998. Însă pe parcursul istoriei, anumite imobile au fost înstrăinate, adică au ajuns în proprietate privată. Aici vorbim despre clădirea de pe strada București 62 din Chișinău, care este Conacul urban Rîşcanu-Derojinschi. Statul a vândut acest bun cu peste trei milioane de lei”, spune directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, Ion Ștefăniță.

El susține că o soartă similară a avut-o clădirea în care se află în prezent Ambasada Germaniei în Moldova și cea a Sinagogii din Chișinău. ”Iată, avem anumite precedente, când s-au făcut derogări de le lege, doar este foarte important ca aceste bunuri cu statut protejat să fie restaurate și întreținute. Opinia mea este că pot fi supuse privatizării unele bunuri și aici avem practica europeană, care arată că sunt multe castele istorice care sunt în proprietatea unor privați. Important este ca aceste bunuri să nimerească în mâna unor proprietari care să conștientizeze că ele au valoare istorică, arhitecturală, fiindcă e un bun care aparține întregii comunități, nu numai lor”, a concluzionat specialistul.

Menționăm că Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor este instituţia de stat centrală de protecţie a monumentelor, fiind subordonată Ministerului Educației, Culturii și Cercetării (MECC) al Republicii Moldova.

Primăria municipiului Chișinău a autorizat ”hăcuirea” edificiului istoric

Pe pagina web a Agenției Proprietății Publice nu sunt publicate informații despre concursul care s-ar fi organizat pentru privatizarea acestei clădiri.

Deoarece clădirea este înscrisă în patrimoniul istoric local, am solicitat informații de la Primăria municipiului Chișinău despre situația actuală a acestui edificiu. 

Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare din cadrul Primăriei municipiului Chișinău ne-a confirmat că lucrările de reconstrucție a acestei clădiri sunt avizate de municipalitate. În autorizația eliberată de Primărie se spune: ”În baza prevederilor Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție se autorizează executarea lucrărilor de reconstruire a clădirii nr.28, cu consolidarea fundațiilor, construirea subsolului și mansardei în volumul acoperișului, restaurarea fațadelor, în vederea amplasării unui oficiu cu amenajarea stradală și organizarea unei parcări auto de zi, fără plată pentru clienți și angajați”. Autorizația a fost semnată, în luna august curent, de către primarul general interimar, Nistor Grozavu, și de arhitectorul-șef Adrian Talmaci.

Privatizare misterioasă

Nici o instituție responsabilă de protejarea monumentelor nu știe cum s-a întâmplat că acest monument istoric a ajuns pe mâna unor oameni de afaceri, de aceea, am solicitat de la Agenția Proprietății Publice (AAP) să ne informeze în ce mod și la ce preț a fost privatizat acest edificiu din inima capitalei. Până la momentul publicării, nu am primit un răspuns. De la Direcția Privatizare din cadrul AAP, o angajată s-a arătat indignată că jurnaliștii cer informații despre privatizarea unui edificiu public. ”Dar pentru ce vă trebuie această informație? Eu prima dată aud ca un jurnalist să ceară așa ceva. De la noi cer informații cei de la Procuratura Generală, Centrul Național Anticorupție, dar nu jurnaliștii”, a precizat doamna. 

Menționăm că Moldova Curată va reveni la acest subiect când AAP ne va furniza răspunsul despre modalitatea de privatizare și prețul misterios cu care a fost vândută clădirea istorică și din centrul capitalei. 

Lilia Zaharia

Această investigație apare în cadrul Proiectului “Consolidarea principiului integrității și acordarea asistenței juridice pentru obținerea informațiilor de interes public prin intermediul platformei online www.MoldovaCurata.md”, implementat    de    Asociația Presei Independente,   cu   susținerea   financiară   a   Fundaţiei Soros-Moldova/Programul Buna Guvernare. Opiniile exprimate în articol aparțin autorului şi nu reflectă neapărat poziția Fundației.