Locuințele sociale din mai multe raioane, construite dintr-un împrumut european, repartizate cu ignorarea criteriilor de selecție
O bună parte din persoanele care au beneficiat în ultimii 5 ani de locuințe sociale în raioanele Soroca, Fălești, Nisporeni și Călărași nu ar fi trebuit să primească astfel de apartamente, deoarece aveau venituri mari sau chiar dețineau deja imobile, a constatat Curtea de Conturi, după un audit recent și a cerut Procuraturii Generale să lămurească lucrurile. Responsabile de repartizare au fost administrațiile publice locale. Unii președinți de raion spun că deliberat au ignorat Regulamentul de repartizare, ca să atragă în zonă specialiști calificați. Alții – motivează că Regulamentul ar conține lacune și nu ar permite o mai bună verificare a dosarelor depuse.
Împrumut în valoare de 13, 4 milioane de euro
În anul 2012, Republica Moldova a încheiat un Acord-cadru de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), pentru construcția locuințelor destinate beneficiarilor din categorii de populație cu venituri mici din mai multe raioane. Valoarea totală a proiectului a fost de 20,4 milioane de euro, dintre care 65% a constituit împrumutul din partea BDCE, cu perioada de rambursare nu mai mare de 20 de ani, inclusiv 5 ani perioada de grație.
Alte 7 milioane de euro sau 35% a constituit investiția APL, care includea atât contribuția financiară, cât și cea nefinanciară (valoarea construcțiilor nefinalizate, valoarea terenurilor, costul documentației de proiect etc). Scopul proiectului a fost de a termina construcția a 14 blocuri nefinalizate în orașele selectate, care puteau asigura cu aproximativ 700 de locuințe sociale circa 2500 de persoane din familii vulnerabile și cu venituri mici. De repartizarea acestor locuințe au fost responsabile consiliile raionale, care au format comisii de evaluare a dosarelor și de selectare a beneficiarilor.
Prioritate pentru persoanele cu dizabilităţi severe și familiile monoparentale
Guvernul de atunci condus de Vlad Filat a instituit pe lângă Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcțiilor o entitate numită Unitatea de Implementare a proiectului de construcție a locuințelor pentru păturile socialmente vulnerabile II care urma să supravegheze parcursul realizării proiectului și să se asigure că de locuințe beneficiază într-adevăr persoanele nevoiașe.
Potrivit Regulamentului de repartizare, prioritate la acordarea apartamentelor aveau câteva categorii sociale - persoane cu dizabilităţi severe, persoane dezinstituționalizate (orfani cu vârsta cuprinsă între 18 şi 21 de ani), familii cu trei și mai mulți copii minori sau familii monoparentale care cresc cel puţin 2 copii minori, familii în care sunt copii cu dizabilităţi severe, familii tinere în care cel puţin unul dintre soți este angajat în sistemul bugetar sau persoane sub 35 de ani angajate în instituţii bugetare din domeniile educaţie, sănătate, asistență socială.
Curtea de Conturi: „De apartamente au beneficiat persoane neeligibile”
Auditorii Curții de Conturi au stabilit însă într-un raport prezentat în toamna anului 2021 că nu toate autoritățile publice locale au ținut cont de condițiile Regulamentului. Apartamente sociale au primit și persoane ale căror venituri salariale depășesc limita stabilită legal sau care dețin deja bunuri imobile.
Un astfel de caz este al medicului de familie din Fălești, Sergiu Albu, vizat și în raportul Curții de Conturi. Potrivit constatărilor, medicul a prezentat în dosar certificatele despre venitul său și al membrilor familiei sale de la un singur loc de muncă, adică de la Centrul de Sănătate Fălești. Astfel venitul său a constituit 2,6 mii lei lunar și 5,2 mii lei/lunar - cel al soției. „Examinând datele din baza de date fiscală (reports.fisc.md), auditul a constatat că această familie a obținut în anii 2015-2017, din cinci locuri de muncă diferite, venituri în sumă totală de 1.088,2 mii lei, sau 30,2 mii lei/lunar”, se spune în raportul Curții.
Iraida Bânzari, fosta președintă a raionului Fălești, a fost și președinta Comisiei de evaluare și repartizare a locuințelor sociale. Sursa: Prime Tv
Sergiu Albu confirmă că în dosarul depus pentru a obține locuință socială a prezentat doar informația de la locul de muncă de bază, motivând că celelalte venituri erau obținute prin cumul și nu a știut că trebuia să prezinte toată informația despre ele.
„În perioada aceea eu am activat într-o companie privată, producătoare de medicamente. Eram angajat de bază. După îndreptarea Ministerului Sănătății am venit la Centrul de Sănătate Fălești și am fost angajat cu jumătate de normă. Deoarece erau salariile mici, activăm concomitent în două firme private. Atunci când am depus dosarul pentru locuință socială, ni s-au cerut informații doar de la locul de bază, nu și din alte părți”, explică medicul.
Iraida Bânzari, fosta președintă a raionului Fălești și președintă a Comisiei de examinare a dosarelor în anul 2016, recunoaște că Regulamentul a fost ignorat deliberat, cu scopul de a atrage cu orice preț medici în raion.
„La compartimentul medici, noi am lansat chemarea că oferim oricui apartamente, chiar fără să analizăm acte. Noi nu avem medici și am oferit apartamente. Eu personal am fost la Chișinău cu șeful Centrului de Sănătate Publică atunci când se repartizau medicii prin raioane și am transmis mesajul să vină la Fălești, că noi le oferim apartamente. Noi aveam atunci o lipsă totală de medici. Pe familia Albu chiar am convins-o să vină la Fălești. Ei lucrau la Chișinău și noi i-am rugat, că sunt elevii noștri, să vină să lucreze în raion”, ne-a declarat Iraida Bânzari.
Membrii Comisiei analizează dosare fără acces la baze de date fiscale și cadastrale
Cazuri similare au fost descoperite și la Soroca, Călărași și Nisporeni. Angela Leahu, șefa Secției Economie a Consiliului Raional Soroca, acolo unde au fost găsite 7 cazuri de acordare neconformă a locuințelor, susține că de vină ar fi o lacună în Regulament. Potrivit ei, membrii Comisiei de selecție și repartizare nu au acces la bazele de date fiscale sau cadastrale ca să verifice dacă informația prezentată de solicitant corespunde adevărului:
„La noi s-au dat locuințe conform Regulamentului, dar unele persoane au încercat să mai ascundă veniturile. Comisia însă, potrivit Regulamentului, nu poate evalua bunurile imobile. Ceea ce ne prezintă beneficiarul, aceea evaluăm”.
Eventual conflict de interese la Nisporeni
În orașul Nisporeni de apartament social a beneficiat și Maria Movileanu, asistentă socială în satul Ciorești, care este de fapt, nora șefei Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei, Xenia Axente, care a fost și membră a Comisiei de examinare a cererilor de repartizare a acestor locuințe. Xenia Axente confirmă că Maria Movileanu activează în Ciorești, dar i-a fost repartizată locuință socială, deoarece ar fi bugetară și are un venit mic. Ea însă spune că oficial, Maria Movileanu nu este căsătorită cu fiul ei, ci locuiește în concubinaj, având doi copii. Întrebată dacă nu vede un eventual conflict de interese la mijloc, ea fiind în anul 2018 membră a Comisiei de repartizare, Xenia Axente a răspuns că ea nici nu își amintește dacă a fost la acea ședință când s-a votat:
„Conform Regulamentului, ea are dreptul legal ca și toată lumea. Eu nu am votat, mi se pare că nici nu am fost la ședința ceea, nu mai țin minte, am să verific și am să văd”.
Anterior MoldovaCurata.md a relatat că de locuință socială a beneficiat și primarul orașului Nisporeni, Grigorii Robu, și procurorul-șef al raionului, Iancu Zaporojan, deși din veniturile lor anuale se vede că nu ar face parte din categoria familiilor nevoiașe.
Au fost sesizate procuraturile teritoriale
Curtea de Conturi a trimis constatările consiliilor raionale vizate, cerând revizuirea listei beneficiarilor de locuințe sociale, dar și la Procuratura Generală. La rândul său, PG le-a remis procuraturilor teritoriale pentru a examina pretinsele ilegalități.
Igor Vieru, juristul Unităţii de Implementare a Proiectului de construcţie a locuinţelor sociale, susține că după finalizarea proiectului, a fost responsabilitatea consiliilor raionale să repartizeze apartamentele în mod corect. El recunoaște că Regulamentul, care a fost elaborat de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcțiilor, a avut unele lacune și că într-adevăr, comisiile din cadrul consiliilor raionale nu au cum să facă o monitorizare corectă a veniturilor beneficiarilor atât timp cât nu au acces la bazele de date. Juristul mai precizează că pentru a remedia situația, acum se lucrează la completarea și îmbunătățirea documentului.
„Dacă organele de control au acest instrument ușor de a verifica prin toate bazele, Consiliul raional nu are așa competențe”, susține juristul. Igor Vieru adaugă că după aceste situații raportate de auditori, potențialul beneficiar de locuințe sociale ar trebui să completeze și o declarație pe propria răspundere prin care se obligă ca informația prezentată în dosar este veridică.
Locuințe sociale au fost construite la Glodeni, Rezina, Cantemir, Cimișlia, Cahul, Călărași, Briceni, Sângerei, Hâncești, Soroca, Nisporeni, Leova, Fălești şi Ialoveni. În prezent, beneficiarii plătesc pentru folosirea acestor apartamente sume modice, în funcție de suprafața locuinței. Banii acumulați se duc pentru rambursarea împrumutului european.
Aceste locuințele se oferă în baza unui contract de locațiune, care este încheiat pe o perioadă de 5 ani. Dacă beneficiarul își îmbunătățește între timp situația financiară sau intră în posesia unui bun imobil, el anunță autoritatea locală pentru o eventuală eliberare a locuinței sociale.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Aici așteptăm comentariul tău!