Camelia Bogdan: ”A fi un magistrat corect înseamnă, în primul rând, a fi un om cu caracter puternic”
În examinarea dosarului ce vizează furtul miliardului, anchetatorii din Republica Moldova ar trebui să se ghideze de standardele internaționale și să colecteze dovezi pentru întoarcerea banilor la bugetul de stat, a declarat judecătoarea Curții de Apel București, Camelia Bogdan, în cadrul unui interviu acordat pentru Moldova Curată.
”Accentul trebuie pus nu doar pe strângerea probelor pentru condamnare, dar şi pe strângerea de dovezi pentru readucerea a ce s-a furat la bugetul de stat. Deoarece statul trebuie să îşi onoreze obligaţiile de bază pe care le are faţă de cetăţenii săi: să le asigure drepturile la viaţă, la educaţie, la cultură. Sunt nevoi de bază care trebuie satisfăcute de stat şi nivelul de trai al unei populaţii este direct proporţional cu capacitatea statului de a recupera ceea ce s-a furat de la bugetul de stat. Judecătorii care judecă aceste cauze de corupţie sau de criminalitate gravă trebuie să înţeleagă că justiţia se face în interesul general, nu în interesul unor persoane”, a menționat Camelia Bogdan.
Totodată, magistratul din România a subliniat importanța unei atitudini corecte pe care trebuie să o adopte judecătorii și procurorii atunci când examinează cazuri de corupție.
”Nu trebuie să încurajăm pe acel magistrat hrăpăreț, ”homo economicus” din societățile neanderthaliene. Printre magistrați trebuie să existe oameni care cred în idealul de dreptate. A fi un magistrat corect înseamnă, în primul rând, a fi un om cu caracter puternic”, adăugat Camelia Bogdan.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Prevederile legale referitoare la integritatea procuror...
În Recomandarea 1604 (2003) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind rolul Procuraturii într-o societate democratică guvernată în baza principiului supremaţiei legii, a fost recunoscut rolul esenţial al procurorului în asigurarea securităţii şi libertăţii în societatea europeană prin:
Primul an de activitate a CNI - factorii care au influe...
În anul 2013 Comisia Națională de Integritate (CNI) a recepționat 110 000 de declaraţii cu privire la venituri şi proprietate și declaraţii de interese personale. Dintre acestea, a verificat doar 3 000 de declaraţii, ceea ce constituie 3 % din totalul declaraţiilor recepţionate.
Valentin Zubic, fostul viceministru de Interne, curat î...
În timp ce oamenii legii sunt pe urmele fostului ministru de Interne Gheorghe Papuc, condamnat la patru ani de închisoare cu executare în dosarul 7 aprilie 2009, subalternul acestuia, Valentin Zubic, pare să fi scăpat de pedeapsă. După ce în martie 2011 procurorii i-au înaintat învinuirea ex-viceministrului de Interne, şef al statului-major în timpul evenimentelor de acum şase ani, el nu mai are niciun statut în această cauză penală. În martie 2013, magistraţii Judecătoriei sectorului Centru au anulat ordonanţa procurorilor de punere sub învinuire a lui Valentin Zubic.
Profil: Ion Ceban, consilier municipal, PSRM
Familia lui Ion Ceban a avut, în 2017, venituri cumulative de 273 de mii de lei, dar şi-a cumpărat anul trecut o maşină nouă, care valorează peste 450 de mii de lei. Cu un an mai devreme, în 2016, familia Ceban a primit, cu titlu de donaţie, un apartament de 230 m.p. de la părinţii politicianului, care au trecut cu traiul într-o casă nouă, dintr-o suburbie a Chişinăului. Deşi reprezintă un partid de orientare pro-rusă şi anti-europeană, membrii familiei Ceban, care gestionează mai multe companii în Republica Moldova și străinătate, sunt implicaţi în proiecte finanţate din bani europeni sau americani.
CNI a depistat conflict de interese în cazul a cinci pe...
Primarul comunei Ghidighici, municipiul Chişinău, ex-procurorul general, ministru Sănătăţii, directorul general al S.A. „Termocom”, primarul comunei Ignăţei, raionul Rezina, ex-directorul Agenţiei „Moldsilva” – sunt persoanele în activitatea cărora Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat conflict de interese. În cazul în care actele de constatare ale CNI nu vor fi contestate în instanţa de judecată, acești foști și actuali demnitari vor fi sancţionați pentru nedeclararea conflictului de interese.
Aici așteptăm comentariul tău!