Câștig pentru api în procesul de judecată cu ani privind îngrădirea accesului la informație. ani: a fost o ”corespondență privată”
Asociația Presei Independente (API), membră a Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat 2019, a câștigat în prima instanță dosarul împotriva Autorității Naționale de Integritate (ANI) pentru refuzul de a furniza informație de interes public. Prin decizia Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, ANI este obligată să ofere API informații despre finalitatea controalelor începute de fosta Comisie Națională de Integritate.
Litigiul dintre API și ANI are la bază o solicitare de informații expediată de reporteri în luna octombrie 2018, prin intermediul poștei electronice. Jurnaliștii solicitau să fie informați cu ce s-au finalizat procedurile de control inițiate de această autoritate în anul 2016, pentru a vedea dacă printre cei verificai sunt și candidați la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.
ANI a refuzat să livreze informația, motivând că ”cererea de acces la informație a fost expediată în format electronic și nu corespunde cerințelor Legii cu privire la petiționare Nr. 190/1994, întrucât nu conține semnătură digitală”. ANI a mai argumentat că cererea de acces la informație urma să fie scrisă pe foaie cu antet și avizată de conducătorul organizației.
API a calificat acest fapt o îngrădire a accesului la informații de interes public și a dat ANI în judecată.
Interes public versus ”corespondență privată”
Deși cererea de acces la informație a fost transmisă de pe adresa de email a jurnalistei API, unde erau toate datele de contact, în referința suplimentară, reprezentantul ANI, Vladislav Negru, a notat că ”reclamantul a contestat o corespondență privată între ANI și API și nu poate fi probate ca petiție sau demers”.
În urma hotărârii Judecătoriei Chișinău din 27 februarie 2019, ANI este obligată să furnizeze API informația cerută: numele și prenumele subiecților declarării pe numele cărora au fost inițiate cele 75 de proceduri de control și finalitatea acestor proceduri. Hotărârea nu este definitivă. Ea poate fi contestată la Curtea de Apel în termen de 30 de zile.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
В СЕЛЕ ДЖОЛТАЙ БОРЬБА ИДЕТ МЕЖДУ ВИЦЕ-ПРЕДСЕДАТЕЛЕМ НАР...
От села Джолтай Чадыр-Лунгского района, по 19-му территориальному округу гагаузской автономии, на депутатские места в местном законодательном органе претендуют трое кандидатов, среди которых один представитель округа в нынешнем его составе. Это Наталья Шошева, единственная женщина в Народном Собрании Гагаузии, избранном в 2012 году. Ее конкурентами являются владелец эфирной ТВ-сети и радиостанции Семен Лазарев и агроном Нина Чернева.
Avertizorii de integritate au nevoie de protecție din p...
În septembrie 2013, un Regulament–Cadru adoptat de Guvern a introdus termenul de „avertizor de integritate”, adică funcţionarul public şi alte persoane care prestează servicii publice, care informează benevol, cu bună-credinţă şi în interes public, despre comiterea actelor de corupţie, a faptelor de comportament corupţional, despre nerespectarea regulilor privind declararea veniturilor şi a proprietăţii şi despre încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese. Deși angajaţii instituţiilor publice sunt încurajaţi să-i informeze pe conducători despre încălcările descoperite la locul de muncă, totuși Regulamentul nu le oferă protecție sigură acestor avertizori. Experții anticorupţie sunt de părere că, fără un cadru legislativ adecvat care i-ar proteja de persecuţii, funcţionarii nu vor dori să vorbească despre actele de corupție din instituţiile publice.
Datoriile de sute de mii ale judecătorilor, între riscu...
Circa 170 de judecători de la instanțele de fond şi de apel din Republica Moldova au indicat în declaraţiile lor de avere şi interese personale pentru anul 2016 împrumuturi de zeci sau sute de mii de lei, zeci de mii de euro sau lire sterline de la bănci şi rude. Împrumuturile au fost luate chiar dacă în ultimii ani salariile magistraţilor au crescut considerabil, comparativ cu cele ale altor bugetari, bunăoară medici sau profesori. Cel puţin opt dintre aceştia, cu datorii de sute de mii de lei, se angajează, spre deosebire de ceilalţi, să întoarcă banii în câțiva ani. Dacă e să raportăm la veniturile familiilor unora dintre ei, rambursarea datoriilor i-ar putea lăsa fără economiile adunate din salarii, pensii sau alte venituri legale. Au contractat credite și magistrați care dețin locuințe şi mașini scumpe. Constatările au fost făcute după ce am analizat cele 418 declaraţii de avere ale judecătorilor pentru anul trecut. Unii experţi subliniază că dependența magistraţilor de anumiți creditori trebuie privită ca factor de risc pentru sistem. Ei admit că unele din aceste împrumuturi de la persoane fizice pot fi privite ca forme quasi-legale de justificare a unor venituri ce ar fi fost obținute ilegal. Şi în cazul împrumuturilor de la persoane fizice, dar şi în cazul creditelor de la bănci, situaţia ar trebui monitorizată de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) ca să nu existe riscul ca unii creditori să influențeze examinarea unor dosare şi luarea unor decizii în favoarea lor.
Şase notari publici, acuzaţi de legalizări de acte fals...
Ministrul Justiţiei Oleg Efrim a dispus efectuarea unui control rigid asupra a şase notari publici, bănuiţi că ar fi legalizat acte de stare civilă false. În cazul în care vor fi depistate nereguli, aceştia vor fi sanctionaţi disciplinar şi riscă să-şi piardă licenţa. Controlul va dura până la 23 august curent.
