La ANI au ajuns primele declaraţii de avere depuse după un nou formular
Până în prezent la Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) au fost înregistrate circa şase mii de declaraţii de avere şi interese personale pentru anul 2016. Conducerea ANI a declarat pentru Moldova Curată că în acest an se aşteaptă a fi înregistrate circa 70 de mii de declaraţii de avere şi interese.
Spre deosebire de anii precedenţi, când subiecţii declarării completau în luna martie două declaraţii - una de avere şi alta de interese personale, în acest an va fi completată doar una singură. Potrivit legii privind declararea averii şi a intereselor personale, va exista doar un singur formular, în care vor fi incluse veniturile, proprietăţile, dar şi interesele subiectului declarării.
Suntem în penultima săptămână a lunii martie, însă la ANI sunt înregistrate doar şase mii de declaraţii pentru anul 2016. Anatolie Donciu, preşedintele în exerciţiu al ANI, a declarat pentru Moldova Curată că experienţa anilor trecuţi arată că cele mai multe declaraţii sunt depuse în ultima săptămână a lunii martie. În total, se prognozează că vor fi depuse circa 70 de mii de declaraţii anuale, cu aproape 20 de mii mai multe decât în alţi ani.
Concubinul/concubina va fi obligat/ă să prezinte subiectului declarării informaţii despre veniturile sale
Noua lege prevede că declaraţia se depune anual, până în data de 31 martie, indicându-se veniturile şi bunurile obţinute de către subiectul declarării împreună cu membrii de familie, dar şi de către concubinul/concubina pentru anul fiscal precedent. În acelaşi formular sunt incluse şi rubrici referitoare la interesele personale ale subiectului declarării. Dacă până acum mai mulţi funcţionari şi demnitari nu indicau în declaraţiile de avere veniturile şi proprietăţile membrilor familiei pe care îi aveau la întreţinere sau pe ale soţului/soţiei, argumentând că aceştia refuză să le ofere informaţia, noua lege nu va mai permite eschivarea. Potrivit documentului, “membrii de familie, concubinul/concubina subiectului declarării sunt obligaţi să-i ofere acestuia informaţiile privind averea și veniturile lor, cu excepţia cazului în care prezentarea acestor informaţii este restricţionată prin lege”.
Ca şi în anii precedenţi, declaraţiile de avere sunt stocate de către un colector, care este un specialist în domeniul resurselor umane din fiecare instituţie. După colectarea declaraţiilor, acesta este obligat să le expedieze la ANI, în termen de 20 de zile de la expirarea termenului prevăzut de lege. Astfel, toate declaraţiile de avere trebuie să ajungă la Autoritate la 20 aprilie curent. După acest termen, instituţia este obligată să le publice pe pagina sa web.
În acest an, lista subiecţilor declarării averilor şi intereselor personale s-a mărit, fiind incluşi şi consilierii locali, deputaţii în Adunarea Populară a autonomiei găgăuze, membrii Consiliului de Integritate, dar şi membrii Consiliului Superior al Magistraturii şi ai Consiliului Superior al Procurorilor din rândul profesorilor.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Cum au fost pedepsiți funcționarii care s-au îmbogățit...
În prezentul articol mi-am propus să abordez instituţia îmbogăţirii ilicite prin prisma experienței altor state. Incontestabil, implementarea acesteia în ţara noastră ar asigura un plus de valoare activității Comisiei Naționale de Integritate şi ar constitui unul dintre cele mai importante instrumente de prevenire şi combatere a fenomenului corupţiei.
Datoriile de sute de mii ale judecătorilor, între riscu...
Circa 170 de judecători de la instanțele de fond şi de apel din Republica Moldova au indicat în declaraţiile lor de avere şi interese personale pentru anul 2016 împrumuturi de zeci sau sute de mii de lei, zeci de mii de euro sau lire sterline de la bănci şi rude. Împrumuturile au fost luate chiar dacă în ultimii ani salariile magistraţilor au crescut considerabil, comparativ cu cele ale altor bugetari, bunăoară medici sau profesori. Cel puţin opt dintre aceştia, cu datorii de sute de mii de lei, se angajează, spre deosebire de ceilalţi, să întoarcă banii în câțiva ani. Dacă e să raportăm la veniturile familiilor unora dintre ei, rambursarea datoriilor i-ar putea lăsa fără economiile adunate din salarii, pensii sau alte venituri legale. Au contractat credite și magistrați care dețin locuințe şi mașini scumpe. Constatările au fost făcute după ce am analizat cele 418 declaraţii de avere ale judecătorilor pentru anul trecut. Unii experţi subliniază că dependența magistraţilor de anumiți creditori trebuie privită ca factor de risc pentru sistem. Ei admit că unele din aceste împrumuturi de la persoane fizice pot fi privite ca forme quasi-legale de justificare a unor venituri ce ar fi fost obținute ilegal. Şi în cazul împrumuturilor de la persoane fizice, dar şi în cazul creditelor de la bănci, situaţia ar trebui monitorizată de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) ca să nu existe riscul ca unii creditori să influențeze examinarea unor dosare şi luarea unor decizii în favoarea lor.
Preşedintele judecătoriei Nisporeni: casă de la cumnată...
Petru Triboi, preşedintele judecătoriei Nisporeni are parte de rude generoase, atât timp cât acesta indică în declaraţia de avere pentru anul 2015 că apartamenul în care trăieşte el cu familia sa îi este dat în folosinţă de către cumnata sa, iar maşinile pe care le foloseşte îi sunt date în comodat de către socrul cumnatului său.
INTERVIU// Cristina Țărnă: ”Chiar cu toată asistența ex...
Problema cadrelor și comunicarea cu presa par ar fi, în prezent, cele mai grave probleme ale Autorității Naționale de Integritate (ANI), în opinia Cristinei Țărnă, expertă anticorupție, fostă directoarea adjunctă în cadrul Centrului Național Anticorupție.
