La ANI au ajuns primele declaraţii de avere depuse după un nou formular
Până în prezent la Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) au fost înregistrate circa şase mii de declaraţii de avere şi interese personale pentru anul 2016. Conducerea ANI a declarat pentru Moldova Curată că în acest an se aşteaptă a fi înregistrate circa 70 de mii de declaraţii de avere şi interese.
Spre deosebire de anii precedenţi, când subiecţii declarării completau în luna martie două declaraţii - una de avere şi alta de interese personale, în acest an va fi completată doar una singură. Potrivit legii privind declararea averii şi a intereselor personale, va exista doar un singur formular, în care vor fi incluse veniturile, proprietăţile, dar şi interesele subiectului declarării.
Suntem în penultima săptămână a lunii martie, însă la ANI sunt înregistrate doar şase mii de declaraţii pentru anul 2016. Anatolie Donciu, preşedintele în exerciţiu al ANI, a declarat pentru Moldova Curată că experienţa anilor trecuţi arată că cele mai multe declaraţii sunt depuse în ultima săptămână a lunii martie. În total, se prognozează că vor fi depuse circa 70 de mii de declaraţii anuale, cu aproape 20 de mii mai multe decât în alţi ani.
Concubinul/concubina va fi obligat/ă să prezinte subiectului declarării informaţii despre veniturile sale
Noua lege prevede că declaraţia se depune anual, până în data de 31 martie, indicându-se veniturile şi bunurile obţinute de către subiectul declarării împreună cu membrii de familie, dar şi de către concubinul/concubina pentru anul fiscal precedent. În acelaşi formular sunt incluse şi rubrici referitoare la interesele personale ale subiectului declarării. Dacă până acum mai mulţi funcţionari şi demnitari nu indicau în declaraţiile de avere veniturile şi proprietăţile membrilor familiei pe care îi aveau la întreţinere sau pe ale soţului/soţiei, argumentând că aceştia refuză să le ofere informaţia, noua lege nu va mai permite eschivarea. Potrivit documentului, “membrii de familie, concubinul/concubina subiectului declarării sunt obligaţi să-i ofere acestuia informaţiile privind averea și veniturile lor, cu excepţia cazului în care prezentarea acestor informaţii este restricţionată prin lege”.
Ca şi în anii precedenţi, declaraţiile de avere sunt stocate de către un colector, care este un specialist în domeniul resurselor umane din fiecare instituţie. După colectarea declaraţiilor, acesta este obligat să le expedieze la ANI, în termen de 20 de zile de la expirarea termenului prevăzut de lege. Astfel, toate declaraţiile de avere trebuie să ajungă la Autoritate la 20 aprilie curent. După acest termen, instituţia este obligată să le publice pe pagina sa web.
În acest an, lista subiecţilor declarării averilor şi intereselor personale s-a mărit, fiind incluşi şi consilierii locali, deputaţii în Adunarea Populară a autonomiei găgăuze, membrii Consiliului de Integritate, dar şi membrii Consiliului Superior al Magistraturii şi ai Consiliului Superior al Procurorilor din rândul profesorilor.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Metamorfoze electorale: unii candidați au trecut și pri...
La alegerile locale din acest an sunt candidați la funcția de primar care se remarcă printr-un traseism politic pronunțat. Unii pretendenți și-au schimbat partidele de câteva ori, migrând de la formațiuni pro-europene la socialiști, care sunt pro-ruși. Un candidat de la Drochia a ajuns din rândul socialiștilor la unioniști.
OTC Orhei a închis ochii la un conflict de interese
Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat (OTC) a sesizat Comisia Naţională de Integritate (CNI) să verifice existența unui conflict de interese la primăria Horodişte, Rezina, abia la un an şi jumătate după ce Moldova Curată a scris despre asta. Atunci şeful OTC spunea că nu vede un conflict de interese în faptul că la Horodişte soţia primarului este secretar al consiliului local.
Depunerea declaraţiilor de avere: instrument eficient d...
În statele membre ale Uniunii Europene precum Polonia şi Letonia, declararea averilor de către persoanele cu funcţii de răspundere este o practică ce contribuie la responsabilizarea demnitarilor şi funcţionarilor publici. Primarul oraşului Lublin din Polonia şi directorul Consiliului Fiscal din cadrul Ministerului de Finanţe din Letonia susţin că procesul de declarare a averilor facilitează depistarea posibilelor cazuri de îmbogăţire ilicită, de conflicte de interese, de incompatibilitate, precum și descoperirea și investigarea actelor de corupţie în sectorul public. Aceste practici au fost explicate în exclusivitate pentru Moldova Curată de către cei doi oficiali.
UE „taie” din averile dobândite ilicit, Moldova mai aşt...
Republica Moldova are deja de doi ani prevederi legale referitoare la confiscarea averilor dobândite ilicit, însă deocamdată nu le pune în practică. Modificările respective au fost adoptate în anul 2014. Tot atunci Parlamentul European a adoptat o Directivă ce prevede că ţările comunitare vor putea aplica confiscarea extinsă în cazul în care valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată nu este justificată. În România sunt înregistrate deja câteva cazuri de rezonanţă, în care funcţionari publici şi politicieni şi-au pierdut averile ce nu au putut fi justificate, uneori confiscarea fiind aplicată şi rudelor acestora.
În structura CNI va fi şi un jurnalist. Cine şi cum îl...
Potrivit iniţiativei legislative de reformare a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), în componenţa acestei instituţii va fi creată o structură nouă, numită Consiliul de Integritate. Membri ai acestui Consiliu vor fi cinci reprezentanţi ai instituţiilor publice, unul din societatea civilă şi un jurnalist. Proiectul de lege prevede că jurnalistul va fi selectat de către Ministerul Justiţiei, însă unii jurişti şi reprezentanţi ai mass-media nu sunt de acord cu această modalitate de selectare.
