Unele judecătorii nu fac publice registrele de evidență a cadourilor
În unele judecătorii, registre de evidență a cadourilor primite de magistrați sau de conducătorii instanțelor de judecată nu există, iar unde există, nu întotdeauna sunt accesibile publicului, așa cum prevede legea. Asta au constatat experții Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției într-un studiu preliminar privind punerea în aplicare a instrumentarului anticorupție în sistemul judecătoresc.
Galina Bostan, președinta CAPC, a declarat miercuri, 15 martie, la lansarea studiului, că, potrivit legii, aceste registre ar trebui să fie publice, adică plasate pe paginile web ale instanțelor. În unele cazuri, nepublicarea a fost motivată prin lipsa cadourilor, în altele, la Judecătoria Hâncești de exemplu, angajații au spus că nu au un astfel de registru.
Potrivit studiului CAPC, la Consiliul Superior al Magistraturii există un registru al evidenței cadourilor, doar că el nu conține nici un înscris și nu este public, însă poate fi prezentat la cerere. CSM a informat CAPC că în toate instanțele din țară în anii 2015 și 2016 au fost înregistrate 3 cadouri, fără să se specifice ce obiecte sunt acestea. „Implementarea declarării cadourilor are mai degrabă un caracter formal. Chiar dacă, potrivit CSM, au fost înregistrate 3 cadouri, nu este clar dacă acestea au fost returnate beneficiarului, răscumpărate sau trecute în gestiunea CSM, deși CAPC a solicitat expres specificarea numărului cadourilor evaluate, păstrate, utilizate și răscumpărate”, a spus Galina Bostan.
Nici cadouri, și nici registre
Potrivit Legii cu privire la prevenirea și combaterea corupției, adoptată în anul 2008, funcționarii publici, demnitarii, aleșii și alte categorii de angajați ai administrației publice locale și centrale sunt obligați să declare și să înregistreze în Registrul de evidență al instituției cadourile pe care le primesc în legătură cu activitatea de serviciu. Datele Centrului Național Anticorupție, citate de experții CAPC, arată că în urma unui control demarat în anul 2014, în marea majoritate a entităților publice din țară astfel de registre nu existau. „Potrivit răspunsurilor recepționate de la entități, doar în 25% - 30% din cazuri existau registre de declarare și evidență a cadourilor în instituții”, a informat CNA.
Portalul Moldova Curată a scris anterior despre registrele de evidență a cadourilor din ministere. În 2014, astfel de registre aveau toate ministerele, dar în unele cazuri nu exista nici un înscris. La Guvern, de exemplu, erau trecute cele mai multe cadouri, cum ar fi un set de vesela din piatră de jad, dăruit de vice-premierul rus Dmitri Rogozin, un bol de argint din India, o vază din Turcia etc. De asemenea, la Ministerul Justiției fusese înregistrat o vază de porțelan, dăruită de reprezentanții Liceului moldo-turc, și niște cărți.
Încercări de influențare a judecătorilor
Legislația obligă, de asemenea, funcționarii să declare influențele necorespunzătoare asupra activității lor. Potrivit Hotărârii CSM din 02.12.2014, la categoria „influențe necorespunzătoare” sunt trecute „încercări, acţiuni, presiuni, ameninţări, imixtiuni sau rugăminţi ilegale ale unor terţe persoane în vederea determinării angajaţilor să îndeplinească sau nu, să întârzie sau să grăbească îndeplinirea unor acţiuni în exercitarea funcţiilor lor sau contrar acestora”.
În cadrul Consiliului Superior al Magistraturii există un registru de evidență a cazurilor de influență necorespunzătoare asupra angajaților CSM și un altul referitor la influențele asupra magistraților din instanțe. Potrivit datelor CSM, citate în studiu, din anul 2014 și până în pezent, la judecătoriile Bălți și Florești au fost depuse câte un denunț privind influența necorespunzătoare asupra judecătorilor, iar la Judecătoria Căușeni tocmai 7 denunțuri. Toate denunțurile de la Căușeni au fost trimise la CNA, SIS și Inspectoratul Raional de Poliție. Alte instanțe nu au raportat nici un denunț.
CNA are însă alte date privind denunțurile influențelor necorespunzătoare asupra judecătorilor. Răspunsul CNA adresat autorilor studiului CAPC arată că în anii 2014-2016 Direcția testare a integrității a recepționat 12 denunțuri de la judecători și angajați ai judecătoriilor de diferit nivel, 6 dintre care se refereau la influențe necorespunzătoare, iar 8 - la acțiuni de corupere pasivă.
Studiul preliminar realizat de CAPC conține și alte constatări referitoare la aplicarea instrumentelor de combatere a corupției în sistemul judecătoresc, cum ar fi testarea integrității profesionale, verificarea cu detectorul de minciuni, distribuirea aleatorie a dosarelor în instanțe etc. Studiul final urmează să fie făcut public în luna aprilie 2017.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Conflictul de interese din Bleşteni rămâne nesancţionat
Primarul comunei Bleşteni din raionul Edineţ, Liviu Belitei, care şi-a angajat sora în funcţia de director al Centrului comunitar pentru persoane în etate, va scăpa de sancţiunea pentru admiterea unui conflict de interese, deoarece Comisia Naţională de Integritate (CNI) a clasat cauza. Liviu Belitei a anunţat CNI cu o întârziere de un an despre faptul că sora sa conduce o instituţie subordonată Primăriei. Comisia a constatat existenţa conflictului de interese, dar a clasat cazul. Experta anticorupţie Mariana Kalughin spune că decizia este greşită şi că primarul ar fi trebuit sancţionat.
Ajutor material cu ocazia zilei de naștere pentru prima...
Primarul orașului Ialoveni, Gheorghe Caracuian, și contabilul-șef al primăriei, Galina Caracuian, vor beneficia de ajutoare materiale unice în valoare totală de peste zece mii de lei. Banii au fost acordați prin decizia consiliului orășănesc, cu prilejul jubileelor celor doi. Experții afirmă că decizia consiliului este ilegală.
Judecătorul Iurie Obadă, care l-a încarcerat pe Andrei...
Iurie Obadă de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana) este magistratul care l-a băgat în închisoare pe Andrei Brăguță, tânărul de 32 de ani, care s-a stins zilele trecute în Penitenciarul 16. El a ajuns pe mâna poliției din cauză că ar fi depășit viteza în trafic și ar fi fost agresiv cu oamenii legii. La câteva zile de aflare în penitenciar, Andrei Brăguță a decedat, familiei spunându-i-se cauza - bronhopneumonie. Atât părinții, cât și procurorii, declară însă că tânărul ar fi fost torturat în închisoare. După decizia de plasare în arest, magistratul a plecat în concediu și va reveni la serviciu după data de 20 septembrie.
Judecătoarea Maria Muruianu a oprit de două ori anchete...
Judecătoarea Maria Muruianu a suspendat de două ori ordinele Ministerului Educației prin care fosta directoare a Centrului pentru Copii și Tineret ”Artico”, Aurelia Hâncu, era suspendată din funcție. Unul din aceste ordine a ajuns în atenția Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) după o plângere depusă de ministrul Educației, Maia Sandu. CSM a dispus începerea unei verificări de către Inspecția Judiciară, astfel că judecătoarea de la Judecătoria sectorului Buiucani riscă să fie sancționată disciplinar.
CSM a propus spre avansare un judecător vizat de CEDO
Anul trecut, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) îi propunea preşedintelui ţării să-i confere gradul superior de calificare unui judecător din cadrul Curţii Supreme de Justiţie. Acest grad este cel mai important pe care îl poate avea un judecător, ceea ce înseamnă şi un adaos salarial lunar de 400 de lei. Juriştii afirmă că magistraţii care sunt propuşi spre o astfel de promovare trebuie să aibă o experienţă de muncă bogată, dar şi succese remarcabile în domeniu. Preşedintele Nicolae Timofti, fost judecător şi el, a decis să nu-i acorde calificarea solicitată judecătorului Ghenadie Nicolaev.
CV-ul și averea „din declarații” a medicului din frunte...
Ghenadie Buza, președintele raionului Hâncești, urmează, „în curând” să finalizeze construcția unei case în orașul Hâncești, acolo unde locuiește. El conduce un Mercedes și este pasionat de vinificație, participând la concursuri organizate pentru producători. Ghenadie Buza este de profesie medic-chirurg și a activat practic toată viața în cadrul Spitalului Raional Hâncești. S-a implicat în politică inițial din partea PCRM, fiind consilier orășenesc, iar din 2010 a ajuns în Consiliul Raional ca reprezentat al Partidului Democrat (PDM). A ajuns președinte de raion fiind susținut și de un deputat socialist, care, a plătit pentru vot cu calitatea sa de membru de partid. Liberal-democrații, în momentul când s-a votat președintele raionului, au acuzat că negocierile ar fi fost înlocuite cu ”metode de șantaj și cumpărare”.