Unele judecătorii nu fac publice registrele de evidență a cadourilor
În unele judecătorii, registre de evidență a cadourilor primite de magistrați sau de conducătorii instanțelor de judecată nu există, iar unde există, nu întotdeauna sunt accesibile publicului, așa cum prevede legea. Asta au constatat experții Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției într-un studiu preliminar privind punerea în aplicare a instrumentarului anticorupție în sistemul judecătoresc.
Galina Bostan, președinta CAPC, a declarat miercuri, 15 martie, la lansarea studiului, că, potrivit legii, aceste registre ar trebui să fie publice, adică plasate pe paginile web ale instanțelor. În unele cazuri, nepublicarea a fost motivată prin lipsa cadourilor, în altele, la Judecătoria Hâncești de exemplu, angajații au spus că nu au un astfel de registru.
Potrivit studiului CAPC, la Consiliul Superior al Magistraturii există un registru al evidenței cadourilor, doar că el nu conține nici un înscris și nu este public, însă poate fi prezentat la cerere. CSM a informat CAPC că în toate instanțele din țară în anii 2015 și 2016 au fost înregistrate 3 cadouri, fără să se specifice ce obiecte sunt acestea. „Implementarea declarării cadourilor are mai degrabă un caracter formal. Chiar dacă, potrivit CSM, au fost înregistrate 3 cadouri, nu este clar dacă acestea au fost returnate beneficiarului, răscumpărate sau trecute în gestiunea CSM, deși CAPC a solicitat expres specificarea numărului cadourilor evaluate, păstrate, utilizate și răscumpărate”, a spus Galina Bostan.
Nici cadouri, și nici registre
Potrivit Legii cu privire la prevenirea și combaterea corupției, adoptată în anul 2008, funcționarii publici, demnitarii, aleșii și alte categorii de angajați ai administrației publice locale și centrale sunt obligați să declare și să înregistreze în Registrul de evidență al instituției cadourile pe care le primesc în legătură cu activitatea de serviciu. Datele Centrului Național Anticorupție, citate de experții CAPC, arată că în urma unui control demarat în anul 2014, în marea majoritate a entităților publice din țară astfel de registre nu existau. „Potrivit răspunsurilor recepționate de la entități, doar în 25% - 30% din cazuri existau registre de declarare și evidență a cadourilor în instituții”, a informat CNA.
Portalul Moldova Curată a scris anterior despre registrele de evidență a cadourilor din ministere. În 2014, astfel de registre aveau toate ministerele, dar în unele cazuri nu exista nici un înscris. La Guvern, de exemplu, erau trecute cele mai multe cadouri, cum ar fi un set de vesela din piatră de jad, dăruit de vice-premierul rus Dmitri Rogozin, un bol de argint din India, o vază din Turcia etc. De asemenea, la Ministerul Justiției fusese înregistrat o vază de porțelan, dăruită de reprezentanții Liceului moldo-turc, și niște cărți.
Încercări de influențare a judecătorilor
Legislația obligă, de asemenea, funcționarii să declare influențele necorespunzătoare asupra activității lor. Potrivit Hotărârii CSM din 02.12.2014, la categoria „influențe necorespunzătoare” sunt trecute „încercări, acţiuni, presiuni, ameninţări, imixtiuni sau rugăminţi ilegale ale unor terţe persoane în vederea determinării angajaţilor să îndeplinească sau nu, să întârzie sau să grăbească îndeplinirea unor acţiuni în exercitarea funcţiilor lor sau contrar acestora”.
În cadrul Consiliului Superior al Magistraturii există un registru de evidență a cazurilor de influență necorespunzătoare asupra angajaților CSM și un altul referitor la influențele asupra magistraților din instanțe. Potrivit datelor CSM, citate în studiu, din anul 2014 și până în pezent, la judecătoriile Bălți și Florești au fost depuse câte un denunț privind influența necorespunzătoare asupra judecătorilor, iar la Judecătoria Căușeni tocmai 7 denunțuri. Toate denunțurile de la Căușeni au fost trimise la CNA, SIS și Inspectoratul Raional de Poliție. Alte instanțe nu au raportat nici un denunț.
CNA are însă alte date privind denunțurile influențelor necorespunzătoare asupra judecătorilor. Răspunsul CNA adresat autorilor studiului CAPC arată că în anii 2014-2016 Direcția testare a integrității a recepționat 12 denunțuri de la judecători și angajați ai judecătoriilor de diferit nivel, 6 dintre care se refereau la influențe necorespunzătoare, iar 8 - la acțiuni de corupere pasivă.
Studiul preliminar realizat de CAPC conține și alte constatări referitoare la aplicarea instrumentelor de combatere a corupției în sistemul judecătoresc, cum ar fi testarea integrității profesionale, verificarea cu detectorul de minciuni, distribuirea aleatorie a dosarelor în instanțe etc. Studiul final urmează să fie făcut public în luna aprilie 2017.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Un angajat al Ministerului Agriculturii refuză să depun...
Directorul executiv al Instituţiei Publice „Unitatea consolidată pentru implementarea şi monitorizarea Programului de restructurare a sectorului vitivinicol” (UCIMPRSVV) Iurie Brumărel conduce o instituţie publică de circa patru ani şi jumătate, însă nu a depus niciodată declaraţii de avere şi de interese personale. Chiar dacă este subiect al declarării veniturilor şi proprietăţilor, fiind salariat din bani publici, el refuză să depună declaraţii spunând că astfel ar divulga informaţii cu caracter personal.
Moldova Curată – un an de supraveghere a integrităţii p...
Din luna aprilie 2013, de când Asociaţia Presei Independente a lansat portalul www.moldovacurata.md, am publicat o serie de articole în care au fost vizaţi mai mulţi demnitari şi funcţionari din cadrul autorităţilor publice centrale şi locale, care reprezintă toate partidele parlamentare. În această perioadă, unii subiecţi ai articolelor ne-au reproşat că materialele fac parte dintr-o campanie preelectorală de denigrare a lor. Acum, după un an de activitate, facem un prim bilanţ tocmai pentru a număra ”bobocii” pomeniţi şi pentru a argumenta că nimeni nu a fost menajat pe motiv că reprezintă guvernarea sau opoziţia. Astfel, de exemplu, dintre primarii vizaţi în articole, 12 au candidat din partea PLDM, 7 - de la PCRM, 6 de la PD, 5 de la PL şi 4 - independenţi. Iar dintre deputaţi, câte 3 de la PCRM, PD şi PLR , 2 sunt de la PLDM şi unul de la PL.
CNI nu va verifica averea de peste hotare a lui Vladimi...
Membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) au respins solicitarea deputatului comunist Grigore Petrenco de a verifica averea lui Vladimir Plahotniuc, pe care acesta ar deţine-o în Franţa, dar nu a inclus-o în declarația de avere acum doi ani, când era deputat și vicepreședinte al Parlamentului din partea Partidului Democrat. Potrivit vicepreședintelui CNI, Victor Strătilă, parlamentarul nu a confirmat acuzațiile cu documente. Reprezentantul Comisiei susține că Grigore Petrenco ar urmări interese electorale.
Aici așteptăm comentariul tău!