Unele judecătorii nu fac publice registrele de evidență a cadourilor
În unele judecătorii, registre de evidență a cadourilor primite de magistrați sau de conducătorii instanțelor de judecată nu există, iar unde există, nu întotdeauna sunt accesibile publicului, așa cum prevede legea. Asta au constatat experții Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției într-un studiu preliminar privind punerea în aplicare a instrumentarului anticorupție în sistemul judecătoresc.
Galina Bostan, președinta CAPC, a declarat miercuri, 15 martie, la lansarea studiului, că, potrivit legii, aceste registre ar trebui să fie publice, adică plasate pe paginile web ale instanțelor. În unele cazuri, nepublicarea a fost motivată prin lipsa cadourilor, în altele, la Judecătoria Hâncești de exemplu, angajații au spus că nu au un astfel de registru.
Potrivit studiului CAPC, la Consiliul Superior al Magistraturii există un registru al evidenței cadourilor, doar că el nu conține nici un înscris și nu este public, însă poate fi prezentat la cerere. CSM a informat CAPC că în toate instanțele din țară în anii 2015 și 2016 au fost înregistrate 3 cadouri, fără să se specifice ce obiecte sunt acestea. „Implementarea declarării cadourilor are mai degrabă un caracter formal. Chiar dacă, potrivit CSM, au fost înregistrate 3 cadouri, nu este clar dacă acestea au fost returnate beneficiarului, răscumpărate sau trecute în gestiunea CSM, deși CAPC a solicitat expres specificarea numărului cadourilor evaluate, păstrate, utilizate și răscumpărate”, a spus Galina Bostan.
Nici cadouri, și nici registre
Potrivit Legii cu privire la prevenirea și combaterea corupției, adoptată în anul 2008, funcționarii publici, demnitarii, aleșii și alte categorii de angajați ai administrației publice locale și centrale sunt obligați să declare și să înregistreze în Registrul de evidență al instituției cadourile pe care le primesc în legătură cu activitatea de serviciu. Datele Centrului Național Anticorupție, citate de experții CAPC, arată că în urma unui control demarat în anul 2014, în marea majoritate a entităților publice din țară astfel de registre nu existau. „Potrivit răspunsurilor recepționate de la entități, doar în 25% - 30% din cazuri existau registre de declarare și evidență a cadourilor în instituții”, a informat CNA.
Portalul Moldova Curată a scris anterior despre registrele de evidență a cadourilor din ministere. În 2014, astfel de registre aveau toate ministerele, dar în unele cazuri nu exista nici un înscris. La Guvern, de exemplu, erau trecute cele mai multe cadouri, cum ar fi un set de vesela din piatră de jad, dăruit de vice-premierul rus Dmitri Rogozin, un bol de argint din India, o vază din Turcia etc. De asemenea, la Ministerul Justiției fusese înregistrat o vază de porțelan, dăruită de reprezentanții Liceului moldo-turc, și niște cărți.
Încercări de influențare a judecătorilor
Legislația obligă, de asemenea, funcționarii să declare influențele necorespunzătoare asupra activității lor. Potrivit Hotărârii CSM din 02.12.2014, la categoria „influențe necorespunzătoare” sunt trecute „încercări, acţiuni, presiuni, ameninţări, imixtiuni sau rugăminţi ilegale ale unor terţe persoane în vederea determinării angajaţilor să îndeplinească sau nu, să întârzie sau să grăbească îndeplinirea unor acţiuni în exercitarea funcţiilor lor sau contrar acestora”.
În cadrul Consiliului Superior al Magistraturii există un registru de evidență a cazurilor de influență necorespunzătoare asupra angajaților CSM și un altul referitor la influențele asupra magistraților din instanțe. Potrivit datelor CSM, citate în studiu, din anul 2014 și până în pezent, la judecătoriile Bălți și Florești au fost depuse câte un denunț privind influența necorespunzătoare asupra judecătorilor, iar la Judecătoria Căușeni tocmai 7 denunțuri. Toate denunțurile de la Căușeni au fost trimise la CNA, SIS și Inspectoratul Raional de Poliție. Alte instanțe nu au raportat nici un denunț.
CNA are însă alte date privind denunțurile influențelor necorespunzătoare asupra judecătorilor. Răspunsul CNA adresat autorilor studiului CAPC arată că în anii 2014-2016 Direcția testare a integrității a recepționat 12 denunțuri de la judecători și angajați ai judecătoriilor de diferit nivel, 6 dintre care se refereau la influențe necorespunzătoare, iar 8 - la acțiuni de corupere pasivă.
Studiul preliminar realizat de CAPC conține și alte constatări referitoare la aplicarea instrumentelor de combatere a corupției în sistemul judecătoresc, cum ar fi testarea integrității profesionale, verificarea cu detectorul de minciuni, distribuirea aleatorie a dosarelor în instanțe etc. Studiul final urmează să fie făcut public în luna aprilie 2017.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Președintele raionului Basarabeasca este verificat de A...
Președintele raionului Basarabeasca, Piotr Pușcari, este verificat de Autoritatea Națională de Integritate (ANI) in cadrul a trei proceduri de control: două privind eventuale incălcări ale regimului de declarare a conflictelor de interese și al restricțiilor și una referitoare la declararea veniturilor și intereselor personale.
Doar o treime din persoanele cu funcţii de răspundere a...
Persoanele cu funcţii de răspundere mai au zile numărate în care pot să-și completeze declaraţiile de venituri şi proprietate, dar şi de interese personale pentru anul 2014. Până acum, din cele circa o sută de mii de declaraţii, câte sunt aşteptate la Comisia Naţională de Integritate (CNI), au fost depuse doar o treime.
(VIDEO) Ministrul Justiției: Presa nu mai este o sursă...
Presa nu mai este o sursă de informare veridică, de aceea Autoritatea Națională de Integritate (ANI) nu se va mai putea sesiza din materialele din mass-media, a declarat ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată. El a argumentat în acest mod excluderea mijloacelor de informare în masă din legea referitoare la ANI, ca surse din care inspectorii de integritate se vor putea sesiza pentru a face controale.
Familia președintei CSP a cumpărat în anul 2016 un auto...
Două noi membre ale Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) au indicat în declarațiile de venituri și interese personale faptul că dețin mașini pe care le-ar fi cumpărat cu suma de 10 mii de lei, adică 500 de euro. Mașina președintei CSP, Angela Motuzoc, este practic nouă, fabricată în anul 2012. Cea a familiei Ingăi Furtună este mult mai veche - din anul 2003. Ambele însă au fost cumpărate în anul 2016 cu aceeași sumă - 10 mii de lei.
Datoriile de sute de mii ale judecătorilor, între riscu...
Circa 170 de judecători de la instanțele de fond şi de apel din Republica Moldova au indicat în declaraţiile lor de avere şi interese personale pentru anul 2016 împrumuturi de zeci sau sute de mii de lei, zeci de mii de euro sau lire sterline de la bănci şi rude. Împrumuturile au fost luate chiar dacă în ultimii ani salariile magistraţilor au crescut considerabil, comparativ cu cele ale altor bugetari, bunăoară medici sau profesori. Cel puţin opt dintre aceştia, cu datorii de sute de mii de lei, se angajează, spre deosebire de ceilalţi, să întoarcă banii în câțiva ani. Dacă e să raportăm la veniturile familiilor unora dintre ei, rambursarea datoriilor i-ar putea lăsa fără economiile adunate din salarii, pensii sau alte venituri legale. Au contractat credite și magistrați care dețin locuințe şi mașini scumpe. Constatările au fost făcute după ce am analizat cele 418 declaraţii de avere ale judecătorilor pentru anul trecut. Unii experţi subliniază că dependența magistraţilor de anumiți creditori trebuie privită ca factor de risc pentru sistem. Ei admit că unele din aceste împrumuturi de la persoane fizice pot fi privite ca forme quasi-legale de justificare a unor venituri ce ar fi fost obținute ilegal. Şi în cazul împrumuturilor de la persoane fizice, dar şi în cazul creditelor de la bănci, situaţia ar trebui monitorizată de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) ca să nu existe riscul ca unii creditori să influențeze examinarea unor dosare şi luarea unor decizii în favoarea lor.
A cărat ciment cu maşina de serviciu, dar a scăpat de a...
Valeriu Didencu, secretarul Consiliului Municipal Chişinău, surprins cu maşina de serviciu la un depozit al unui centru comercial, de unde a cumpărat ciment, a scăpat de amendă. Reprezentanţii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) invocă expirarea termenului de prescripţie pentru aplicarea sancţiunii. Experţii constată că ofiţerii CNA aduc acest argument în favoarea lor aproape în toate cazurile de acest fel şi sunt de părerea că angajaţii acestei structuri nu au voinţa să meargă până la capăt.